Laptele de capră, numit de Hippocrate „lichid miraculos şi esenţa vindecătoare", are nenumărate beneficii şi o compoziţie asemanătoare laptelui matern. Capra produce o cantitate de lapte de 8-20 ori mai mare decât propria sa greutate corporală.
Structurile de cazare turistică colective ale Republicii Moldova au fost vizitate în anul 2012 de 89 de mii de străini. Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2012 structurile de cazare turistică colective au fost vizitate de 268,2 mii de turişti, dintre care 179,2 mii de turişti moldoveni (66,8% din total) şi 89,0 mii de turişti străini (33,2%).
Agenţii economici, care produc produse agricole ecologice, vor aplica pe acestea un timbru comercial naţional "Agricultura ecologică – Republica Moldova". Această normă va fi implementată în rezultatul aprobării de către guvern a unui regulament, elaborat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Italia este unul din marii producători de fructe ai Europei.
Ocupă locul 1 la producţia de: pere cu 900 mii tone; cireşe cu 116 mii tone; caise cu 200 mii tone; nectarine cu 1700 mii tone.
Ocupă locul 2 la producţia de: mere cu 2 255 mii tone; căpşun cu 173 mii tone.
De asemenea ocupă locul 4 la producţia de prune cu 171 mii tone.
Institute regionale de cercetare pomicolă
Producţia pomicolă a Italiei se bazează pe ferme private de producţie pomicolă, pe cooperative de valorificare şi pe institutele de cercetare regionale.
Instituţiile regionale de cercetare pomicole, oferă pomicultorilor italieni cele mai noi tehnologii de producere şi cultivare a diverselor specii pomicole.
De exemplu, societatea Vitroplant (Cesena - Forli), înfiinţată în 1980, este axată pe producerea materialului săditor pomicol şi ameliorarea unor specii de măslin sau kiwi.
Materialul săditor se produce in vitro pornind de la merismete pentru portaltoi de piersic, prun, cireş, cais, măslin, păr, kiwi şi măr, precum şi a soiurilor de păr prin autorădăcinare. Materialul săditor produs astfel este liber de viroze.
Costul pomilor livraţi
Costul unei plantule înrădăcinate in vitro este de 0,25 euro. Costul unei plante aclimatizate în seră este în jur de 0,75 euro. Costul unui unui pom produs în pepinieră variază între 2 si 13 euro în funcţie de specie şi anul de livrare. Pomii de măr sunt altoiţi pe portaltoi M9, M26 SI M27. Ei se livrează în anul II cu 10 - 15 lăstari anticipaţi, pentru a fructifica încă din anul 2.
Controlul calităţii pomilor
Calitatea bună a pomilor este determinată de tehnologia aplicată, de irigare şi fertirigarea prin picurare, precum şi de tratamentele fitosanitare efectuate corect şi la timp.
Serviciile fitosanitare zonale supraveghează prin controale de sezon, pepinierile pomicole şi conditionează eliberarea actelor de autenticitate, starea de sănătate, inclusiv etichetele cu datele complete pentru fiecare pom care urmează să fie valorificat.
Fermele pomicole private
Fermele private contractează pomi pentru înfiinţarea de noi plantaţii. Mărimea fermelor este cuprinsă între 5 şi 15 ha, pe care se cultivă mai multe specii. De regulă plantaţiile se exploatează 12 ani. Din anul 3 se obţine între 30 – 40 tone de fructe anual. După 12 ani plantaţiile se defrişează şi se înlocuiesc cu soiuri noi, în funcţie de cererea pe piaţă.
Preţul de livrare din fermă este în jur de 0,50 euro/kg şi acoperă costurile cu producţia. Dacă livrează la preţ mai mic de 40 euro/kg, pomicultorii italieni sunt în pierdere.
Sortimentul soiurilor de fructe
La Măr sortimentul cel mai întâlnit în livezi este alcătuit din soiurile: PINK LADY; ROYAL GALA; STARKRIMSON; GRANNY SMITH; GOLDEN LASA; DELORINA.
La Păr cele mai cultivate soiuri sunt: ABATE FETEL; CONFERENCE; B. BOSC; WILIAMS.
La Piersic şi nectarine cele mai cultivate soiuri sunt: SPRINGEREST; SPRINGBELLE; SPRING LADY; REDHAVEN; PADANA; FLAMINIA; ROME STAR; MARIA EMILIA; MARIA LAURA; AURELIA; SILVER KING; SILVER STAR.
Cooperativele de valorificare a fructelor
Producţia obţinută în ferme este preluată de cooperativa de valorificare, dotată corespunzator cu depozite frigorifice cu atmosfera controlată, după care se stochează.
Apoi regulat fructele sunt livrate în diverse moduri de prezentare (lădiţe, coşuleţe, plase) în supermaketuri sau în unităţi de desfacere cu amănuntul.
Fructele scoase din depozite sunt riguros sortate, ambalate şi etichetate, după care sunt livrate la unităţile menţionate mai sus.
Rasa Brună are aptitudini bune pentru carne fiind competitivă cu alte rase, mai ales prin tipul de carne-lapte. Acest din urmă tip are greutatea corporală mare, spor mediu zilnic mai ridicat, consum mai mic şi indici de abator mai buni.
Producţia de rapiţă din Uniunea Europeană, cel mai mare producător de oleaginoase, folosite atât pentru alimentaţie cât şi pentru biocombustibili, ar putea depăşi recordul ultimilor patru ani, după ce fermierii germani au mărit suprafeţele destinate acestor culturi.
Creşterea nivelului de dioxid de carbon în atmosferă are un efect negativ asupra conţinutului de proteină din grâu, şi, implicit, afectează calitatea nutritivă a cerealei. Aceasta este concluzia cercetătorilor de la Universitatea din Gothenburg, Suedia, publicată recent într-un studiu din revista Global Change Biology.
Cartoful este un aliment de care populaţia globului este dependentă, încă din cele mai vechi timpuri. În zilele noastre cartoful beneficiază de condiţii optime de dezvoltare, tehnologie avansată şi subvenţii substanţiale oferite de guvernele lumii.
Republica Moldova s-a impus prin calitatea deosebită a fructelor la cea mai importantă expoziţie de produse proaspete în Europa Fruit Logistica 2013. Mai mulţi comercianţi şi cumpărători s-au arătat interesaţi de produse şi au anunţat că vor vizita ţara noastră în noul sezon de producere.
