Agrobiznes

În Republica Moldova va fi instituit un impozit unic în agricultură. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de către Parlament, informează moldpres.

Potrivit proiectului, impozitul unic va substitui şase taxe: impozitul pe venit, impozitul funciar şi impozitul pe imobil, taxele rutiere, taxele pentru resurse naturale şi taxele locale.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, a menţionat că proiectul vine în susţinerea agricultorilor obosiţi de calcule şi birocraţie. "Proiectul a fost discutat cu fermieri şi impozitul unic va fi plătit în dependenţă de fertilitatea terenului agricol", a spus Bumacov.

Potrivit proiectului, în cazul persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, precum şi gospodăriile ţărăneşti care nu ţin evidenţă contabilă, calculul impozitului agricol va fi făcut de către autorităţile publice locale. Impozitul se va achita în două tranşe, 50% pînă la finele lunii septembrie şi restul pînă la finele lunii noiembrie.

În afară de impozitul unic, agricultorii vor mai achita TVA, contribuţiile la fondul asigurărilor sociale şi poliţa de asigurare medicală.

Sursa: moldpres.md

Crescătoria propriu-zisă

Crescătoria de nutrii se va construi pe un teren permeabil, uşor înclinat, dar ferit de curenţi şi de zgomote neobişnuite ori ciudate. Este bine ca această crescătorie să o amplasaţi aproape de o sursă de apă.

Suprafaţa de teren se împrejmuieşte cu un gard din plasă de sârmă, înalt de 1,52 m. Adăpostirea se face, de obicei, în cuşti suspendate, la minimum 35-45 cm deasupra solului, sau în compartimente situate la sol. Cuştile suspendate pot fi de diferite mărimi, dimensiunile variind între 100-200 cm lungime, 65-90 cm lăţime şi o înălţime de 40-45 cm. În mod normal, cuştile se confecţionează din plasă de sârmă, groasă, zincată, cu ochiurile de 25/25 cm.

Fiecare cuşcă trebuie să fie prevăzută cu 12 uşiţe de vizitare la unul dintre capete, cu un bazin de scăldat din tablă galvanizată, situat pe lăţimea cuştii. Bazinul trebuie să aibă o lungime de 45-50 la sută din lungimea cuştii şi o adâncime de 20-25 cm. La capătul celălalt al cuştii, se ataşează cuibarul, confecţionat, la rândul lui, din scândură rezistentă, protejată în interior contra roaderii, cu plasă de sârmă. Una dintre dimensiunile orizontale ale cuibarului este egală cu lăţimea cuştii, cealaltă, de circa 50-70 cm, iar înălţimea, de 40-60 cm. Comunicarea cu fiecare cuşcă se face printr-o deschidere pătrată, cu latura de 20-25 cm, iar accesul în cuibar se va face prin rabatarea capacului. Adulţii de reproducţie, inclusiv femelele cu pui în alăptare, vor fi cazaţi individual, iar tineretul înţărcat, provenit din aceeaşi fătare, se va caza în grup.

Reproducţia

În cazul nutriilor, reproducţia se întâlneşte în tot cursul anului. Femelele sunt apte de reproducţie la vârsta de 5-6 luni, iar masculii, la 7-8 luni, atunci când greutatea corporală este de 3,5-4,5 kg. Căldurile durează 36 de ore, acestea repetându-se la intervale de 24-30 de zile. Gestaţia durează, în medie, 132 de zile, cu limite între 127 şi 137 de zile. La o fătare se produc 4-6 pui. După fătare, după 13 zile, apar primele călduri, dar nu se recomandă ca femela să fie dată la montă decât la următorul ciclu de călduri. Durata de exploatare a unei femele de reproducţie este de 68 ani, dar, în condiţii de captivitate, prolificitatea începe să scadă accentuat după doar 34 ani. Raportul poligamic este variabil de la un mascul la o femelă, în cazul creşterii în perechi, până la un mascul la 10-15 femele.

Pentru crescătorii începători, se recomandă raportul de 1 la 5. Împerecherea se face individual (monta la mana) sau în grup (monta în harem). Împerecherea individuală se practică în cazul femelelor adulte, iar cea în harem, în cazul tineretului care intră pentru prima dată la reproducţie. La împerecherea individuală, femela se introduce în cuşca masculului şapte zile la rând, începând cu a 24-a zi de la fătare. Când este în călduri, femela acceptă masculul. Dacă monta nu se realizează în acest interval, încercările se repetă în perioada de 48-54 de zile de la fătare.

Monta în harem

Cât priveşte monta în harem, aceasta se practică prin introducerea unui mascul într-un grup de femele tinere care au atins maturitatea sexuală şi care nu trebuie să depăşească raportul de maximum un mascul la 15 femele. Este foarte important ca animalele care se împerechează să nu fie înrudite. Fătările se produc de obicei în timpul nopţii ori dimineaţa devreme. Puii se vor înţărca la vârsta de 45 de zile, când se transferă, grupaţi pe sexe, în cuşti colective. În grupurile astfel formate, nu se mai introduc alte animale, cu excepţia masculilor în haremurile de femele. De la o femelă se pot obţine, în condiţii normale de creştere, două fătări pe an şi un număr de minimum opt pui crescuţi până la vârsta de reproducţie şi greutatea de sacrificare pentru blană.

Alimentaţia

Alimentaţia nutriei este de tip vegetarian. Nutria consumă în special concentrate, respectiv cereale, masă verde (vara), sfeclă furajeră (iarna), fân, făinurile animale, suplimentele proteice, iar pentru aşternut se vor utiliza paie. Este recomandabil ca hrana să se administreze în amestec umectat de sfeclă şi fân, masa verde tocată şi concentrate mărunţite.

Producţia de blănuri

Cum era de aşteptat, cea mai bună blană provine de la tineret. Sacrificarea nutriilor pentru blană se face la vârsta de 8-9 luni. Pentru o calitate corespunzătoare a blănurilor, sacrificările din sezonul cald sunt precedate de o perioadă de pregătire în care animalele sunt ferite de lumina solară directă şi se măreşte frecvenţa îmbăierilor cu apă proaspătă. Sacrificarea se face ţinând nutria de coadă şi lovind-o în creştet cu un baston de lemn, apoi atârnând-o cu capul în jos pentru sângerare.

Jupuirea se execută în burduf, cu multă atenţie şi fineţe, pentru a preântâmpina tăieturile. Blănurile se vor curăţa cu rumeguş, prima dată pe partea cu piele, apoi pe blană. După degresare, blănurile se îmbracă pe sânuri extensibile, ca şi cele utilizate pentru piei de vânat, pentru uscare. Operaţiunea de uscare se face în camere încălzite la temperatura de 25-30° C, având grijă ca blanurile să nu fie mai aproape de 2 metri de sursa de căldură. În prima fază a uscării, blana stă pe san, cu pielea spre exterior, iar după 12-24 de ore, se întoarce cu blana înafară, până la uscarea completă.

O dată cu blana, de la o nutrie adultă se obţin 2,53 kg de carne în carcasă, iar de la un tineret de 8-9 luni, 1,62 kg. Carnea de nutrie este un aliment valoros, care după culoare se aseamană cu cea de bovine, iar după aromă şi gust, cu cea a vânatului cu pene. Aceasta poate fi utilizată în orice fel de preparate. Carnea de nutrie este considerată o adevarată delicatesă, ea fiind valorificată la preţuri foarte mari.

 Sursa: adapatori.ro

Republica Moldova preconizează să lanseze, până la sfârşitul anului 2013, primele proiecte în domeniul producţiei energiei eoliene. Anunţul a fost făcut de vicepremierul, ministrul Economiei în exerciţiu, Valeriu Lazăr.

Oficialul a menţionat că, în prezent, Ministerul Economiei a primit patru proiecte investiţionale privind producţia de energie eoliană. Valeriu Lazăr a subliniat că, până la mijlocul verii, autorităţile urmează să amendeze Legea cu privire la energia electrică, iar ANRE va aproba tarifele „verzi" Feed-in pentru producţia energiei electrice din resurse regenerabile (energie eoliană, solară, din biomasă etc).

Valeriu Lazăr a menţionat că după modificarea legislaţiei şi aprobarea tarifelor Feed-in vor fi create toate condiţiile pentru eliberarea primelor autorizaţii pentru lansarea proiectelor în domeniul producţiei energiei din resurse regenerabile.

Valeriu Lazăr a subliniat că doritori de a investi în acest domeniu sânt mult mai mulţi decât îşi poate permite republica, de aceea selectarea proiectelor investiţionale şi a companiilor se va efectua în bază de concurs, principalul criteriu fiind tariful pentru consumatori. Valeriu Lazăr a amintit că, până în anul 2020, Moldova preconizează să majoreze cota energiei din resurse regenerabile până la 20% din volumul total de consum.

Sursa: noi.md

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova /UPZM/ a solicitat statului să ia măsuri în vedere contracarării contrabandei cu zahăr. Preşedintele UPZM, Alexander Koss, a declarat astăzi, la o conferinţă de presă, că zahărul adus pe căi ilicite din Ucraina ar putea ruina acest sector. 

Potrivit agenţiei Moldpres, un membru al Consiliului de administraţie al UPZM, Octavian Armaşu, a sugerat ca statul să diminueze taxa pe valoarea adăugată /TVA/ pentru ramura respectivă de la 20 la 8 procente. El consideră că astfel producătorii de zahăr vor putea face faţă concurenţei cu produse de contrabandă. Alexander Koss şi Octavian Armaşu au declarat că reducerea TVA este singura soluţie, de vreme ce, în opinia lor, statul nu poate eradica contrabanda.

UPZM a prezentat statistici şi fotografii menite să demonstreze că 56% din zahărul vândut pe piaţa moldovenească este adus ilegal din Ucraina prin teritoriul regiunii transnistrene. Producătorii moldoveni afirmă că în Ucraina s-a înregistrat anul trecut o supraproducţie de zahăr şi acest fapt influenţează piaţa Republicii Moldova. UPZM prezice că în ramura respectivă va surveni un declin în anul curent dacă statul nu va întreprinde măsuri.

Solicitat de Moldpres să comenteze declaraţiile Uniunii, Serviciul Vamal a relatat că „asigură respectarea legislaţiei la trecerea mărfurilor prin posturile vamale, aplicând toate mecanismele şi instrumentele de control şi prevenire a fraudelor vamale, fiind contracarate mai multe fraude, dintre care pe marginea unui caz a fost dispusă examinarea sub aspect penal".

"Luând în considerare faptul că fenomenul de combatere a traficului ilicit ţine de competența mai multor organe de stat, Serviciul Vamal, în comun cu Departamentul Poliţiei de frontieră, MAI, SIS, întreprinde un şir de măsuri operative în vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri pe segmentul transnistrean şi în zona de frontieră în afara posturilor vamale", declară Serviciul.

Instituţia mai constată că importul de zahăr s-a mărit simţitor de la 7,6 mii de tone în 2010 la 24,8 mii de tone în 2012.

Sursa: moldpres.md

Oficialii europeni încă nutresc speranța că producția de grâu se va revigora anul acesta în UE-27, în ciuda previziunilor meteo nefavorabile. Vremea rea însă dă deja fiori pe șira spinării traderilor și investitorilor.

Unitatea de Cercetări Agricole a Comisiei Europene – MARS, în prima sa previziune pe 2013 cu privire la recoltele de cereale, vede producția medie de grâu moale la hectar a UE ca fiind de aproximativ 5,6 tone.

În afara faptului că cifra vehiculată este mai mare cu 4,5% de la an la an, procentajul celor de la MARS este mai puțin mai mare chiar și decât totalul prezentat de oficialii Comisiei Europene, adică de 5,58 tone la hectar.

Previziunea reflectă ideea de pagube minime aduse producției de grâu din cauza frigului care, chiar dacă din punct de vedere al temperaturilor, acestea au fost mai scăzute, înghețurile au fost mai „sporadice" iar pătura de zăpadă a fost „suficientă", sunt de părere cei de la MARS.

Întârzieri în dezvoltare

Cu toate acestea, reprezentanții MARS au recunoscut că „impactul valurilor de frig continue din Europa centrală trebuie monitorizate cu atenție".

În Polonia, spre exemplu, „o lună martie mult mai rece decât în mod normal au cauzat o mai slabă dezvoltare a recoltelor decât în mod normal, în special în zonele centrale și nordice ale țării".

În Franța, cel mai mare producător de cereale al UE, tot din cauza unei luni martie friguroase s-au înregistrat întârzieri în dezvoltarea culturilor, în plus față de întârzierile la plantere înregistrate în toamnă, din cauza unei toamne umede.

„În urma analizei imagistice a fotografiilor din satelit, au putut fi observate întârzieri în dezvoltarea culturilor de aproape două săptămâni, în special în jumătatea de nord a țării. Motivul acestei stări de fapt este tocmai însămânțarea târzie de toamnă, din cauza cantităților mari de precipitații căzute pe terenurile arabile în toamna lui 2012", au declarat specialiștii MARS.

Traderii sunt puțin cam nervoși

Conform datelor existente până la acest moment, frigul s-ar putea să dureze până la sfârșitul lunii. În acest context, MARS previzionează temperaturi cu până la 80C mai mici decât media obișnuită în țările central-estice ale Europei, incluzând aici și Rusia și Ucrania, state aflate în afara UE.

„Temperaturi minime ale aerului de -150C sunt așteptate să-și facă apariția în estul Germaniei, Polonia și în anumite părți din Europa de nord și de est", au mărturisit reprezentanți ai MARS.

Vremea rece le crează deja celor din piață o „stare de nervozitate cu privire la cultura grâului, chiar dacă o suprafață rezonabilă din totalul cultivat în UE are încă o cantitate mare de zăpadă pe ea", au declarat pentru presă, reprezentanți ai unei mari case de comerț cu cereale cu sediul în Europa.

Specialiștii FCStone, renumita firmă care are biroul filialei europene la Dublin, au declarat că „primăvara întârzie să apară, însă recoltele par a fi bine acoperite de zăpadă".

Nu miroase a bine

În mare parte, temerile vizavi de subiect reflectă ideea că întârzierile în dezvoltare vor duce la rândul lor la întârzieri la recoltat. Consumatorii vor fi forțați astfel să se bazeze pe stocurile de grâu ale UE care, la un nivel de 9,5 milioane de tone, conform prognozei USDA, vor termina sezonul 2012 – 2013 la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 40 de ani.

Totodată, există temeri cu privire la eventuale întârzieri ale însămânțărilor de primăvară, pe fondul vremii reci care îngustează intervalul de lucru pentru lucrările de sezon.

În mod special, după un sezon de iarnă dificil pentru însămânțări, culturile agricole și însămânțările de primăvară din insulele britanice s-ar putea să „nu beneficieze prea mult de pe urma unei primăveri târzii, iar acest lucru să se vadă în stocurile de cereale pentru sezonul 2013 – 2014", sunt de părere cei de la FCStone.

În Franța, reprezentanți ai biroul specializat FranceAgrimer au declarat că 64% din orzul de primăvară a fost recoltat pe 18 martie, mult mai puțin față de cele 86 de procente recoltate, cât se înregistrau anul trecut.

Zăpada din Ucraina

Între timp, compania Agritel, cu sediul la Paris, a avertizat cu privire la impactul proaspetelor căderi de zăpadă din Ucraina asupra reducerii producției la care se așteptau fermierii din această țară.

„În mai puțin de 24 de ore, 50 de centimetri de zăpadă au căzut numai în Kiev", au declarat presei reprezentanții Agritel, adăugând că vremea rece va persista până la sfârșitul acestei săptămâni, ceea ce înseamnă șanse minime de dezgheț.

Condițiile meteo actuale impun întârzieri la însămânțările de primăvară și la aplicarea de fertilizanți, spun cei de la Agritel, subliniind că „această situație ar putea avea drept consecință o scădere a suprefețelor destinate producției de orz".

Sursa: recolta.eu

În raionul Glodeni o parte din semănăturile de toamnă au fost afectate de înghețurile din ultima perioadă. Acum agricultorii vor fi nevoiți să-și suflece mânecile și să reînsămânțeze terenurile.

În grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile ocupă un loc important. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, dar chiar moartea parţială sau totală a acestora, transmite tvprim.md.

În raionul Glodeni îngheţurile din ultimul timp au afectat terenuri de culturi agricole de toamnă, care vor trebui reînsămânţate.

„Afecţiunea asupra culturilor de toamnă nu a fost aşa de esenţială. De aceea, este prematur de vorbit cam ce procent de culturi au fost afectate de îngheţ. Sperăm că ninsorile căzute în ultimele zile vor acoperi grânele şi nu vor permite ca gerurile să afecteze culturile agricole de toamnă să fie afectate de geruri. Probleme sunt la orzul de toamnă, el este cel mai sensibil şi poate să fie afectat mai esenţial. Rapiţa la fel a fost afectată. În zona Prutului sunt terenuri care trebuie să fie reînsămânţate", a declarat vicepreşedintele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie din Glodeni, Veceslav Boubătrân.

Totodată, agricultorii au dat startul lucrărilor de primăvară. A fost semănat peste 200 de ha de orz de primăvară.

În 2012, la Glodeni au fost semănate peste 300.000 de ha de grâu, cu 30.000 mai mult decât în 2011. În ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004.

Sursa: stirilocale.md

Cel mai mare procesator de fructe şi legume din Moldova, compania Orhei-Vit din Orhei, a obţinut în 2012 un profit net de 1,44 mil. lei faţă de 10,28 mil. lei în anul precedent. Reducerea beneficiului a fost cauzată în special de pierderile de 8,2 mil. lei suportate de pe urma activităţii financiare.

Deşi cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut de la 215 mil. lei la 264,7 mil.lei, acest fapt nu s-a materializat şi într-o majorare a profitului net. Şi asta, din cauza pierderilor de 8,2 mil. lei din activitatea financiară, or profitul brut al întreprinderii a fost pe măsura cifrei de afaceri, fiind în creştere cu 3,4 mil. lei.

Acţionarii importanţi ai Orhei-Vit sunt companiile Development Group USA Inc. cu un pachet de acţiuni de 18,576%, ÎCS Development Group SRL cu 37,58% şi Euro-Pro Inc. cu 24,277%. Preşedinte al consiliului societăţii este omul de afaceri Alexandr Bilinchis şi se presupune că el al fi deţinătorul final al unei cote importante din capitalul social al Orhei-Vit.

Potrivit raportului financiar, unei acţiuni nominale a societăţii îi revin active în valoare de 92,4 lei. Unei acţiuni îi revin, totodată, 0,72 lei din profitul anului trecut. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este de 15,3 lei, cu puţin peste cea nominală, care constituie 15 lei.

Sursa: eco.md

Avem cele mai mici subvenţii din regiune, iar asta reduce esenţial competitivitatea produselor agricole moldoveneşti. De acestă părere sunt cei mai mari producători agricoli din ţară, care solicită autorităţilor majorarea ajutoarelor.

Fermierii spun că subvenţiile oferite de stat sunt insuficiente pentru revenirea agriculturii după seceta de anul trecut. Asta deoarece cheltuielile sunt mai mari decât subvenţiile, iar în aceste condiţii ei devin necompetitivi pe pieţele din regiune. Producătorii agricoli mai spun că vor avea cheltuieli cu 20 la sută mai mari pentru lucrările de primăvară, iar pentru a le efectua au fost nevoiţi să ia deja cu 50 la sută mai multe împrumuturi de la bancă faţă de anul trecut.

Vladimir Agachi din satul Pepeni, raionul Sângerei, deţine 2.000 de hectare. Pentru lucrările de primăvară el va cheltui, în acest an, cu până la 20% la sută mai mult decât anul trecut. Potrivit fermierului, s-au scumpit seminţele, carburanţii şi îngrăşămintelor minerale.

"Dacă anul trecut ajungea la 16 lei un kilogram de seminţe, acum este 35. Aceeaşi silitră pe care anul trecut am procurat-o cu 5-5,10 anul acesta este 6 lei. Dacă vor fi condiţiile anului trecut, sigur că vor surveni majorări şi a grâului, vedeţi că grâul în toamnă era 3 lei acum este 4 lei", susţine fermierul.

Fermierii spun că vor fi nevoiţi să ia credite mai mari. "Anul trecut am luat la 500 de mii de lei credit, anul acesta avem la 800 de mii", spune fermierul din Rezina, Oleg Negru.

Agricultorii susţin că fondul de subvenţionare ar trebui să fie de un miliard de lei, bani pe care Guvernul nu-i are.

"Evident că se doreşte mai mult, dar voi depune eforturi să atragem bani internaţionali, pentru că ceea ce astăzi îşi poate permite bugetul este practic o sumă care mărind-o înseamnă să iei de la copii, de la bătrâni", susţine ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Fondul de subvenţionare pentru anul 2013 este de 460 de milioane de lei.

Sursa: publika.md

Societatea, aflată în proporţie de 90,8 la sută în proprietatea statului, a obţinut anul trecut un profit de 44,98 mil. lei faţă de 76,9 mil. lei în 2011. Activele nete ale companiei s-au redus cu aproape 2 mil. lei.

Activitatea companiei s-a redus considerabil. Potrivit raportului financiar, în 2012 cifra de afaceri a producătorului de ţigări a însumat 427,2 mil.lei faţă de 554,58 mil.lei cu un an în urmă. Costurile de producţie au însumat 322 mil.lei faţă de 419 mil. lei iar profitul brut a fost de 105 mil, lei faţă de 135,56 mil. lei în 2011.

S-au redus cheltuielile comerciale cu 5,1 mil.lei şi cele generale şi administrative, cu 7 mil.lei. Totodată, pentru alte genuri de cheltuieli operaţionale au fost alocaţi cu 3,8 mil. lei mai mult.

Întreprinderea a suportat pierderi din activitatea financiară, de aproape 2,5 mil. lei.

La reducerea profitului a mai contribuit şi faptul că pentru anul trecut sociatatea a achitat impozit pe venit în mărome de 7,3 mil.lei pe când în 2011 nu a suportat astfel de cheltuieli.

Amintim că anul trecut compania a achitat din profitul din 2011 dividende în mărime de 38,44 mil.lei aşa cum statul cere societăţilor unde este acţionar majoritar să repartizeze cel puţin 50% din profit la achitarea dividendelor. Porninnd de laaceastă logică, pentru anul trecut Tutun CTC trebuie să achite dividende în sumă de aproape 22,5 mil. lei.

Sursa: eco.md

Iulia Murea, este din Chişinău, dar a demonstrat că afacerile se pot face şi la ţară. Economist de profesie s-a transformat peste noapte în viticultor.

Şi-a inceput afacerea cu o mie de dolari împrumutaţi la bancă, iar acum este proprietara a câteva hectare de pământ în comuna Budeşti, pe care creşte cei mai frumoşi struguri pentru export.

Are 46 de ani, iar în ultimii cinci şi-a dezvoltat o afacere de care alte femei s-ar feri – a plantat 20 de hectare de viţă-de-vie şi exportă deja struguri în mai multe ţări. Deşi locuieşte la Chişinău, ea vine în fiecare zi la Budeşti, să-şi vadă via, ca nu cumva să rateze momentul începerii lucrărilor de primăvară.

Iulia spune că şi-a început afacerea cu o sută de mii de dolari, împrumutaţi de la bancă. Femeia are studii economice şi mărturiseşte că a pornit afacerea fără o pregătire specială în domeniul viticol. A mizat pe calcule, dar şi pe noroc.

Şi cum doar banii nu sunt suficienţi pentru o afacere, Iulia Murea a avut nevoie şi de sprijinul administraţiei locale. Acum, primarul de la Budeşti este mulţumit că în localitate au mai fost create locuri de muncă. Iulia îşi administrează afacerea împreună cu soţul său. Fiecare are responsabilitatea sa.

Iulia are în subordine 15 angajate, pe care din cauza frigului, nu le-am gasit pe plantaţie. Strugurii pe care îi cultivă sunt exportaţi în Rusia, Ucraina şi Belarus. Pentru ca lucrurile să meargă bine, femeia petrece pe câmp, împreună cu soţul, câte opt ore din opt luni pe an.

În afară de viţă de vie, Iulia Murea mai are şi un hectar de livadă de cireşi dar şi... 20 de raţe mute, aşa că afacerea ei seamană tot mai mult cu o gospodărie ţărănească mare, modernă şi bine îngrijită. Acum Iulia Murea cultivă câte 20 de tone de struguri la hectar şi, ca orice om de afaceri pragmatic şi ambiţios, se gândeşte ca pe viitor recolta să fie dublată, iar gospodăria – extinsă.

Sursa: perfecte.md