Agrobiznes

Autorităţile din Ucraina au anunţat că serviciile sanitar-veterinare din această ţară intenţionează să efectueze o serie de controale la unităţile de procesare a laptelui din Rusia. Companiile ruseşti care trimit produse pe piaţa ucraineană vor primi atestări speciale.

O atenţie particulară va fi acordată calităţii brânzeturilor provenite de la producătorii ruşi, au declarat reprezentanţii Serviciului Veterinar şi Fitosanitar al Statului.

"Atestarea celor doi procesatori din Federaţia Rusă, cei care furnizează brânzeturi pe piaţa din Ucraina, va urmări modul în care aceştia respectă normele sanitar-veterinare în vigoare în Ucraina", au declarat autorităţile ucrainene pentru presă. Sunt vizaţi de aceste acţiuni Karat, unul dintre cei mai importanţi producători de brânzeturi din Rusia şi Valio Russia, subsidiara locală a producătorului finlandez Valio.

În urmă cu un an, agenţia similară din Federaţia Rusă, Rosselkhoznadzor, a derulat o serie de verificări privind calitatea brânzeturilor provenite din Ucraina. La vremea respectivă, controalele au urmărit să determine dacă producătorii investigaţi folosesc ulei de palmier la producerea brânzeturilor. După ce s-a constatat absenţa uleiurilor vegetale din sortimentele de brânză produse în Ucraina, au fost reluate importurile, inițial sistate de către Rusia.

Sursa: recolta.eu

Urbanizarea galopantă riscă să afecteze securitatea alimentară a Chinei, o ţară cu peste 1,35 miliarde de locuitori pentru care necesarul de hrană creşte de la an la an într-un ritm accentuat. 

Agricultura este un sector economic plin de contradicţii. Totuşi, analiza acestui domeniu relevă faptul că un exemplu bun pentru iniţierea afacerilor îl reprezintă activitatea agricultorilor italieni, de aceea, domnule Aurel Purice, o să vă relatez despre modalităţile de a iniţia şi dezvolta afaceri în agricultura italiană. 

Creşterea puilor de curcă în propria gospodărie, se face cu cloşti (pot fi curci sau găini), iar durata este de 45-60 zile, până când puii se pot descurca singuri şi cloştile îi părăsesc. 

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanțat de USAID și MCC, în parteneriat cu PNUD Moldova, Agenția pentru Cooperare în Dezvoltare a Austriei, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe "Moldova-Fruct", Asociația Producătorilor de Fructe din Moldova, a organizat, în perioada 3-4 aprilie 2013, seminarul național "Managementul riscurilor în pomicultură și viticultură cu ajutorul staţiilor meteo."

Evenimentul, care a întrunit 86 de participanți - producători de fructe și struguri, consultanți pentru probleme agricole, furnizori de servicii în agricultură, specialiști meteo, savanți, s-a axat pe determinarea momentelor critice pentru protecția plantelor și optimizarea irigării cu ajutorul stațiilor meteo moderne.

Acestea asigură un grad înalt de predictibilitate a condițiilor meteo și stării mediului (solului, apei, aerului, nivelul radiației solare, etc.) și permit o reacție adecvată pentru a reduce dependența de hazardurile naturii și a combate dăunătorii și bolile plantelor, a declarat în cadrul seminarului Gottfried J. Pessl, directorul general al companiei austriece Pessl Instruments GmbH. "Agricultura Republicii Moldova, afectată în anii trecuți de numeroase calamități, are un nivel înalt de expunere la riscuri, iar obținerea unor prognoze veritabile reprezintă provocări majore pentru fermierii moldoveni în contextul schimbărilor climatice globale," a subliniat el.

Până în prezent compania austriacă a livrat 40 de stații meteo iMetos fermierilor din Republica Moldova și intenționează să livreze alte 160 de stații până la sfârșitul anului. O stație de acest fel costă între 3 mii și 5 mii euro, și poate fi dotată cu până la 80 de senzori și poate dezvolta modele complexe de evoluție a stării mediului și plantelor, datele fiind actualizate peste fiecare 15-60 minute și transmise producătorilor de fructe, prin internet, în formă de tabele și diagrame.

Seminarul "Managementul riscurilor în pomicultură și viticultură cu ajutorul staţiilor meteo" face parte din programului de asistență tehnică și instruire al Proiectului ACED, misiunea căruia este sporirea competitivității producătorilor de fructe și struguri de masă din Republica Moldova, inclusiv prin ajutor la îmbunătățirea capacităților de management și planificare și stimularea investițiilor în agricultura de valoare înaltă.

Sursa: aced.md

Ambasada Republicii Moldova în Estonia invită producătorii autohtoni de vinuri și produse agricole să participe la cea mai mare expoziție specializată din statele baltice – Tallinn Food Fair 2013 care va avea loc în perioada 30 Octombrie - 1 Noiembrie 2013, Tallinn.

Expoziția va avea următoarele sectoare principale: produse alimentare și băuturi, produse de tutungerie, produse, echipamente și utilaje pentru magazine, restaurante și bucătării, tehnologii în domeniul industriei de procesare, echipamente și materiale de ambalaj, igienă și alte produse și servicii conexe.

Detalii suplimentare despre expoziție: http://www.profexpo.ee/foodfair/ 

Prețurile promoționale pentru oferte sunt valabile până la 15 Mai 2013.

Intenționăm negocierea suplimentară a unor prețuri promoționale pentru participanți. Rog să nu ezitați să ne contactați. Informaţii despre ediția din 2012 pot fi accesate aici: http://guzun.md/?p=2366

Sursa: guzun.md

Republica Moldova a exportat în Uniunea Europeană peste 5 milioane de litri de vin în primele 3 luni ale anului curent. Destinaţiile de export cu cea mai mare pondere au fost Republica Cehă, Polonia, România şi Slovacia, transmite IPN. 

După nouă ani de muncă peste hotare, Constantin Nasu din Sămăşcani, Şoldăneşti, a decis să cultive căpşuni în grădina sa. Nu-l sperie investiţia pe care a făcut-o în cei 30 de ari cu căpşuni, ci realizarea fructului. „Ţăranul munceşte şi se mulţumeşte cu preţul pe care îl propun precupeţii, căci nu ai încotro, aceştia adună banii", spune resemnat sămăşcăneanul. 

Agenţia de Dezvoltare Internaţională a Austriei a donat 15 staţii meteo instituţiilor de învăţământ agricol din Republica Moldova. Echipamentul poate informa agricultorii despre iminenţa dăunătorilor şi a condiţiilor meteo la nivelul unei singure plantaţii.  

Este un pom înrudit şi asemănător cu cireşul. Cele mai multe soiuri de vişin provin din vişinul comun (Cerasus Vulgaris Mill.) care se întâlneşte numai în stare cultivată.

Vişinele conţin: 77.8-88,6 % apă, 6.3-13.8 % zaharuri, 1-4 % acizi, provitamina A, vitaminele B1, B2, C, PP, acid folic 0.04- 0.50 mg la 100 g, vitamina E. Ele au o valoarea energetică de circa 63 kcal la 100 g. Din vişine se prepară sucuri, dulceaţă, compot, gem, vişinată, sirop, precum şi numeroase produse: îngheţată, şerbet, spump, sufleu.

Există un soi de vişin denumit Marasca ale căror fructe au pulpa şi sucul colorate în roşu-intens, negricios, gustul pronunţat acid şi amărui, care se transmite şi lichiorului fabricat din ele (maraschin).

Vişinul are vigoare mai slabă decât cireşul, unele soiuri fiind pitice; în pepinieră, şi în primii ani de la plantare în livadă, formează numeroşi lăstari anticipaţi, care îndesesc coroana; prin aceasta, se deosebeşte de cireş, la care lăstarii anticipaţi lipsesc. În general, vişinul are capacitatea de ramificare mai mare decât cireşul.

Fenomenul etajării naturale a ramurilor de schelet se întâlneşte şi la vişin, dar etajele sunt mai apropiate şi mai puţin evidenţiate decât la cireş.

Unele soiuri de vişin (Engleză timpurie, Mocăneşti) rodesc aproape exclusiv pe buchetele de mai, ca cireşul, iar altele, pe ramuri plete (Crişana, Ostheim). Există şi soiuri la care buchetele şi pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Ramurile roditoare ale vişinului trăiesc 5-6 ani, faţă de 10-12 ani la cireş. Vişinul înfloreşte după cireş. Numai la unele soiuri de cireş cu înflorit târziu (Germersdorf, Pietroase), perioada înfloritului se suprapune parţial cu a soiurilor de vişin care înfloresc timpuriu

După perioada înfloritului, soiurile de vişin se clasifică astfel:

• cu înflorit timpuriu (Engleză timpurie, Fortuna)
• cu înflorit mijlociu (Mari timpurii, Nana)
• cu înflorit târziu (Meteor, Oblacinska)

Unele soiuri de vişin sunt autofertile (Oblacinska, Nana, Mocăneşti, Meteor, Dropia, Northstar), parţial autofertile (Engleză timpurie, Mari timpurii) şi autosterile (Grossa Gamba, Ţarina).

Soiurile autofertile de vişin sunt, de regulă, mai productive. Vişinii începe să rodească la 3-4 ani de la plantare, dar producţia devine economică la vârsta de 5-6 ani. Un vişin produce 15-25 kg fructe. Durata economică a unei plantaţii este de 25-30 de ani.

În perioada înfloritului, vişinul are nevoie de timp favorabil (care să permită zborul albinelor) şi de temperaturi medii zilnice de 12-17°C. Polenizarea trebuie să aibă loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor, deoarece stigmatul îmbătrâneşte repede şi devine nereceptiv pentru polen. Pe vreme ploioasă sau rece, florile leagă slab. În restul perioadei de vegetaţie, vişinul necesită mai puţină căldură decât cireşul. În cursul iernii, el rezistă până la -30°C, fiind deci mai rezistent la ger decât cireşul.

Având înrădăcinare superficială, vişinul valorifică, şi solurile mai subţiri, parţial erodate, apropiindu-se, din acest punct de vedere, de prun. Plantaţiile intensive de vişin trebuie amplasate însă, pe soluri cu fertilitate naturală mijlocie sau bună, pe terenuri plane sau cu pante de până la 12-13 %. Cultura comercială se poate practică până la altitudinea de 500-650 m, ca şi în cazul mărului.

Altoirea pe mahaleb este indicată în zone mai secetoase şi pe soluri mai bogate în calciu.

Vişinii pe rod necesită tăieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. Aceste tăieri sunt necesare nu atât pentru a norma producţia pomilor, ci pentru a menţine tinere ramuri de semischelet. Dacă nu se aplică cu regularitate aceste tăieri, semischeletul şi ramurile de rod se epuizează şi se usucă natural.

Sursa: agricultor.ro