Prima tranșă de motorină, oferită în calitate de ajutor umanitar extern de către România, a ajuns la Căușeni

0

Prima tranșă din cele patru mii tone de motorină, oferită Republicii Moldova în calitate de ajutor umanitar extern de către România, a ajuns la Căușeni. Anunțul a fost făcut astăzi de Agenția Rezerve Materiale, transmite moldpres.md

Potrivit instituției, garnitura de tren cu 26 vagoane-cisterne ce constituie 1336 tone a fost recepționată la data de 29 martie, după efectuarea procedurilor vamale și celor tehnice de transbordare. 

„Ieri, 1 aprilie au avut loc măsurările denso-volumetrice și prelevarea probelor de laborator privind determinarea indicilor calitativi”, a precizat Agenția Rezerve Materiale. 

Sursa citată a precizat că urmează inițierea procedurii de distribuire a motorinei către beneficiarii finali.

La începutul lunii aprilie 2023, autoritățile au anunțat că România va dona încă patru mii de tone de motorină agricultorilor din Republica Moldova.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului va avea un nou director

0

Vadim Codreanu a fost desemnat câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de director al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), transmite moldpres.md.

Vadim Codreanu este absolvent al Academiei de Studii Economice, urmând în prezent un program de studii la Universitatea Central Europeană din Viena, Austria, cu specializare în Management Executiv Global, pe care urmează să-l finalizeze în vara acestui an.

De asemenea, Vadim Codreanu este expert în gestionarea și dezvoltarea afacerilor, cu o experiență vastă în sectorul public și privat.

În ultimii doi ani, a ocupat poziția de director de proiecte la Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii. Pe lângă aceasta, a furnizat servicii de consultanță ca expert în inovații.

De-a lungul carierei sale, a fost expert senior în proiecte finanțate de Uniunea Europeană și alte organizații internaționale, inclusiv Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

Printre realizările sale se numără elaborarea conceptului unui parc științific și de inovații în agricultură în Republica Moldova, a precizat ODA.

Totodată, Vadim Codreanu a fost trainer al Asociației Camerelor Europene de Comerț și Industrie (Eurochambres) sprijinind 32 de companii moldovenești în accesarea piețelor Uniunii Europene.

Funcția de director al ODA a rămas vacantă la sfârșitul anului trecut, după ce Dumitru Pîntea a demisionat. Ulterior, a fost organizat un concurs public pentru selectarea unui nou șef al instituției. 

Agricultorii care au suferit pierderi, în urma calamităților din vara anului 2023 își primesc banii

0

Agricultorii afectați de seceta din 2023 și de furtuna din 25 iulie 2023 primesc asistență financiară din partea statului pentru a compensa prejudiciile suferite la culturile de porumb și la mijloacele fixe.

Este vorba de 285 de cereri, iar suma ajutorului financiar constituie 37,57 milioane lei.

Resursele financiare sunt acordate solicitanților sub formă de plată directă per ha.

Pentru alte 71 de cereri AIPA a expediat notificări pentru înlăturarea neconformităților, iar suma estimativă este de 12,18 milioane lei. 

Precizăm că 16 cereri au fost respinse deoarece nu întrunesc cerințele stabilite.

Amintim că la începutul lunii februarie 2024, Guvernul a decis alocarea a 50 de milioane de lei, din Fondul de intervenție, pentru a sprijini agricultorii care au suferit pierderi, în urma calamităților din vara anului 2023.

Un caz de pestă porcină, înregistrat la Dondușeni. Recomandările ANSA

0

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor anunță că pe parcursul săptămânii trecute în R. Moldova a fost înregistrat un nou caz de pestă porcină.

Potrivit ANSA, este vorba de un porc domestic dintr-o gospodărie din localitatea Țaul, raionul Dondușeni, transmite știri.md.

În acest sens, Agenția recomandă comercializarea animalelor, păsărilor, ouălor și produselor alimentare de origine animală din spații/locuri autorizate pentru a evita răspândirea bolilor cu risc de răspândire a bolilor contagioase.

Reprezentanții ANSA menționează că la moment sunt active cinci focare de pestă porcină în raioanele Dondușeni, Fălești. Glodeni și Edineț.

Totodată, ANSA îndeamnă deținătorii de animale și păsări să țină viețuitoarele în interiorul curților și să aplice măsuri de precauție mai riguroase.

Gama NovaTec – îngrășăminte de calitate cu inhibitori la costuri reduse

0

Gama de îngrășăminte Novatec® este apreciată pentru capacitatea sa de a optimiza utilizarea azotului, un element esențial pentru creșterea plantelor.

Îngrășămintele Novatec se disting prin conținutul său de inhibitor de nitrificare, care are rolul de a reduce pierderile de azot prin levigare și volatilizare, îmbunătățind astfel eficiența utilizării acestui nutrient esențial.

Unul dintre principalele avantaje ale îngrășămintelor Novatec® este capacitatea lor de a menține azotul disponibil pentru o perioadă îndelungată, oferind o eliberare controlată.

Aceasta înseamnă că, plantele pot absorbi azotul mai eficient, adaptându-se la nevoile lor nutriționale.

Eficiență economică

Din punct de vedere economic, procesul de tratare al îngrășămintelor cu inhibitori de nitrificare are loc la hala C.Î. Agrostoc, un factor care contribuie la reducerea costurilor pentru fermieri, oferind un produs finit la un preț competitiv.

Gama de îngrășăminte Novatec® include:

NovaTec® 21 – îngrășământ mineral stabilizat

NovaTec® Solub 21 reprezintă o opțiune concepută pentru a satisface nevoile culturilor cu cerințe ridicate de azot (N) și sulf (S).

Această formulă este tratată cu inhibitor de nitrificare DMPP (3,4-dimetilpirazol fosfat), o caracteristică ce o distinge de alte îngrășăminte, oferind o utilizare mai eficientă a azotului și reducerea potențialului de impact negativ asupra mediului.

Fiind un îngrășământ slab în cloruri, este recomandat a se utiliza în special în horticultură.

Perfect potrivit în perioada de primăvară pentru fertilizarea superficială a solului cu îngrășăminte azotoase cu conținut mare de sulf.

novatec 21

NovaTec® 40 – îngrășământ cu un conținut sporit de azot

NovaTec® 40 este un îngrășământ destinat să răspundă cerințelor ridicate de azot și sulf ale plantelor, mai ales în etapele critice ale creșterii și dezvoltării inițiale, dar și în perioada de plină creștere.

Acest produs este special formulat pentru a asigura o nutriție echilibrată și durabilă, fiind ideal pentru aplicarea de primăvară în culturile agricole, în special pe solurile alcaline.

novatec 40

NovaTec® 45 – îngrășământ cu conținut de 46% azot amidic

NovaTec® 45 este un îngrășământ cu conținut mare de azot stabilizat, ce poate fi utilizat în programele de nutriție pentru majoritatea culturilor.

Este conceput pentru etape de creștere cu cerere mare de azot, când planta este în plină creștere.

Recomandat pentru fertilizarea de primăvară cu azot, prin încorporare, distribuire la suprafață sau concomitent cu semănatul.

novatec 45

Avantajele fertilizanților NovaTec®:

  • Mențin azotul o perioada îndelungată și îl furnizează treptat plantelor.
  • Eliberează controlat Azotul (N).
  • Pierderi mai mici de Azot (N) prin diminuarea levigării și volatilizării.
  • Sursă de azot cu acțiune rapidă.
  • Efect pozitiv al pH-ului în zona rădăcinii (acidifierea rizosferei).
  • Culturile se dezvoltă și fructifică mai uniform datorită unui aport stabilizat de Azot (N).
  • Crește randamentul de utilizare a P, K și a microelementelor din sol și altor fertilizanți.
  • Reduce nivelul de nitrați liberi în recolta destinată consumului în stare proaspătă.
  • Granule rezistente cu cele mai bune proprietăți de împrăștiere.
  • Evită poluarea solului și atmosferei.

Mai multe detalii aflați în următorul video sau accesând agrostoc.md:

Importurile de gaze s-au redus de 2,2 ori în 2023, iar cele de energie de 3,2 ori

0

În anul 2023 s-a înregistrat o scădere cu circa o treime (890 milioane de dolari) a valorii importurilor de resurse energetice: de la circa 2,75 miliarde de dolari în 2022, la aproximativ 1,86 miliarde de dolari în 2023, arată datele publicate de Banca Naţională a Moldovei, notează mold-street.com.

Cel mai tare a scăzut importul de energie electrică – de aproape trei ori: de la 152,53 milioane de dolari în 2022, la 56,83 milioane de dolari în 2023.

Au scăzut preţurile de import

Dar cel mai mare impact asupra balanţei comerciale l-a avut reducerea valorii importurilor de metan. Astfel, dacă în 2022 Republica Moldova a importat gaze naturale în valoare record de peste un miliard de dolari (mai exact 1.006,7 milioane dolari), apoi în 2023 importurile s-au prăbuşit de 2,2 ori – la 461,3 milioane de dolari.

În trimestrul IV din 2023, valoarea importurilor de gaze au scăzut chiar de 4,6 ori, comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimul trimestru al 2022.

Scăderea s-a datorat, în special, diminuării preţurilor de import, dar şi stocurilor mari, create la finele anului 2022. Totodată, metanul a fost importat deja din alte surse decât Gazprom.

Motorina este principala resursă energetică

Datele BNM mai relevă că principala resursă energetică importată de Republica Moldova în 2023 a fost motorina, care a avut o cotă de 46,8%, în timp ce pe seama metanului a revenit o cotă de aproape două ori mai mică – doar 24,6%.

În aceeaşi perioadă, cota benzinei a fost de doar 13,8% (de trei ori şi ceva mai mică decât a motorinei), a păcurei – de doar 4%, a energiei electrice – de 3,2%, iar a cărbunelui – mai mică de un procent.

De notat că o mare parte din motorina şi benzina importată a fost ulterior reexportată în Ucraina.

Un grup de 15 agricultori din raioanele Călărași și Strășeni și-au propus să formeze o cooperativă

0

Un grup de 15 agricultori din raioanele Călărași și Strășeni și-au propus să formeze o cooperativă.

Inițiativa a fost discutată, la Călărași, cu vicepremierul Vladimir Bolea.

Oficialul a menționat că ministerul promovează modelul cooperativ ca strategie de consolidare a sectorului agricol.

„Cooperarea facilitează accesul la piețe, la tehnologii moderne, finanțare, informații și contribuie la creșterea puterii de negociere a agenților economici.

Pentru a stimula cooperarea, statul subvenționează investițiile în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare.

Succesul unei cooperative nu depinde doar de voința unor entități externe, ci mai ales de implicarea activă și dorința membrilor săi.

Conștientizarea nevoii de cooperare și munca dedicată sunt fundamentale.

Extinderea activităților în cadrul cooperativei trebuie să se facă prin planificare, cu pași mici, siguri și bine calculați pentru a asigura sustenabilitatea și succesul pe termen lung”, a menționat Vladimir Bolea.

În următoarea etapă, agricultorii își propun să dezvolte o identitate vizuală și o marcă proprie.

UCIP IFAD oferă granturi pentru investiții în infrastructura rurală de irigare

0

Irigarea este un factor esențial în dezvoltarea agriculturii, iar fermierii pot obține o producție stabilă și de calitate înaltă, indiferent de fluctuațiile climatice sau ariditatea solului.

UCIP IFAD oferă granturi de până la 300 mii de dolari pentru investiții în infrastructura rurală de irigare.

Grupuri țintă: APL (Primaria) în asociere cu grupurile interesate de mici fermieri, Asociațiile Utilizatorilor de Apă, întreprinderile agricole formale la nivel de localitate.

Susținerea investițiilor în infrastructura de irigare include:

  • Sisteme de irigare la scară mică conectate la Sistemele Centrale de Irigare existente;
  • Sisteme de irigare la scară mică cu sursa de apă existente în comunitate/localitate (stație de pompare din rezervoare naturale de apă râu/lac);
  • Construcția/reabilitarea lacurilor/iazurilor de acumulare a apei.

Criterii de eligibilitate pentru aplicanți:

  • Numărul minim de beneficiari per cerere de finanțare trebuie să fie de cel puțin 5 mici fermieri.
  • Toți micii fermieri membri ai grupului client, trebuie să fie înregistrați și să desfășoare activitate agricolă de producție și/sau prelucrare, desfășurată în apropierea proiectului de infrastructura, timp de cel puțin 1 an;
  • Fiecare membru al grupului client trebuie să prelucreze în total până la 50 ha (în proprietate și închiriat);
  • Activitatea trebuie confirmată de cel puțin 4 membri ai grupului client prin prezentarea raportului financiar pentru ultimul an fiscal, conform legislației. Restul membrilor grupului client trebuie să prezinte o confirmare din partea Autorității Publice Locale cu privire la activitatea acestora.
  • Toți membrii grupului client sunt de acord să participe cu cofinanțare, din surse proprii, în numerar, în valoarea stabilită de Proiect;
  • Terenul pe care va fi construit proiectul de infrastructură trebuie să fie la balanța Autorității Publice Locale;
  • Fondatorii entităților Grupului client trebuie să fie diferiți (nu aceeași persoană). În cazurile în care fondatorul unei entități a grupului client este și administrator în oricare dintre alte entități a grupului client, acest lucru va fi considerat ca 1 membru al grupului client;
  • Autoritatea Publică Locală sau/și Agenția Apele Moldovei trebuie să fie pregătite să mențină în funcțiune și să întrețină proiectul de infrastructură după construcția acestuia și să fie înregistrate la balanța acesteia.

Ion Barancean: Am reușit să cultivăm rapița datorită irigării

0

Producătorii de cereale, care au fost cei mai afectați de condițiile climaterice din ultimii ani și schimbările pieței, încearcă să identifice soluții pentru a-și putea continua activitatea rentabil, reducând costurile de producție sau crescând productivitatea per hectar.

Astfel că, unii încearcă să implementeze principiile agriculturii conservative, însă, pentru a vedea beneficiile acesteia, este nevoie de mai mult timp, iar alții, care au acces la surse de apă, – irigă. 

Ion Barancean, un tânăr din satul Tochile Răducani, raionul Leova, administrează 700 de ha de teren, dintre care 350 sunt irigate. 

„Compania noastră activează începând cu anul 2011. La moment, dezvoltăm ramura cerealieră, avem în asolament porumb, floarea-soarelui, grâu, rapiță și mazăre. Până acum aproximativ doi ani, am cultivat și legume, pe circa 60 de ha, dar din cauza lipsei forței de muncă, am renunțat. Acum cinci ani am construit și un sistem de irigare pentru legume, dar, odată ce am renunțat la ele, îl utilizăm pentru irigarea cerealelor. Din experiența pe care o avem, am observat că datorita irigării reușim să obținem recolte foarte bune”, a povestit fermierul. 

Apa pentru irigare este din râul Prut, iar tânărul a construit un traseu de irigare de 5 km care ajunge într-un bazin de acumulare, cu o capacitate de 10 000 de m3, ulterior deja este distribuită prin sistemul de irigare pe câmpuri. 

„Sistemul de irigare pe care îl avem în gestiune este de tip aspersie liniară cu lungimea de 360 de m. Dispunând de acest sistem, am început mai intensiv să irigăm porumbul, floarea-soarelui, grâul, la care, în anul 2023, am avut rezultate foarte bune. Pe unele loturi pe care le-am irigat, am recoltat și 11 tone de grâu la ha, dar, per general, suprafețele de grâu irigate au dat 7-8 tone la ha”, a explicat Ion Barancean.

În cazul rapiței, pe care la fel au irigat-o, au obținut circa 4,5 tone la ha, ceea ce pentru zona de sud este un rezultat foarte bun. 

„În anul curent, rapița arată foarte bine, am irigat-o în toamnă, pentru că a fost secetos. În zona noastră, începând cu Hâncești și până la Cahul, cu părere de rău, practic, în sezonul 2023-2024, rapița nu a fost cultivată, doar noi am reușit să cultivăm și asta datorită faptului că avem irigare.

Acolo unde nu a fost irigat, am obținut o recoltă de 3,5 tone de grâu, iar acolo unde am irigat am luat 7 tone. În ceea ce ține de porumb, în anul 2020, acolo unde nu a fost irigat am recoltat 1,5 tone, iar unde am irigat am obținut 8 tone de porumb. La fel și în cazul rapiței, unde nu e irigare recoltăm circa 2 tone, unde udăm – 4-4,5 tone, în funcție de sol, fertilizanți.

În anul 2023-2024, am irigat rapița, grâul și mazărea. Până la moment, culturile s-au dezvoltat bine, dar depinde foarte mult de cum vor evolua lucrurile în continuare și vom vedea rezultatele deja la recoltare”. 

Antreprenorul menționează că, se mai confruntă cu situații în care există deficit de apă, sistemul nu reușește să dea debitul de care au nevoie. 

Consider că, pe viitor, mai ales în zona de sud, vom putea obține recolte bune la cereale doar dacă vom iriga. Mai mult ca atât, în ultima perioadă observăm că tot mai mulți fermieri renunță la cultura porumbului și se axează pe culturile de prima grupă. La culturile de grupa a doua, în dependență de condițiile climaterice, fără irigare, tot mai mulți producători vor micșora suprafețele cultivate, pentru că nu mai este rentabil și nu are rost investiția, dacă nu le poți iriga”. 

Începând cu anul 2023, au început să exporte cerealele pe care le produc, dispun de certificatul european ce le permite să exporte culturi oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță). 

„Cred că, începând cu anul curent vom putea exporta nu doar propria producție, dar și vom achiziționa de la alți producători pentru export”. 

Tânărul spune că îi place foarte mult ceea ce face, în plus, nu apreciază un stil de viață monoton. 

„Iată de ce am ales să fac agricultură, unde pot combina lucru din oficiu, pe timp de iarnă și restul timpului în câmp. Modul acesta de a munci te face mult mai pozitiv, lucrează mult mai bine atât corpul, cât și mintea”. 

În cadrul companiei activează 19 persoane, mecanizatori, contabili, administratorul și managerul. 

„În Republica Moldova există potențial și posibilitate ca să dezvolți o afacere de succes, important să ai dorință și perseverență. În plus, datorită programelor care oferă suport financiar, procesul de dezvoltare este mult mai rapid.

Cu forțele proprii, acest proces ar decurge mai lent, iar proiectele ne ajută să avansăm mult mai rapid. Am beneficiat și de subvenționare, circa 50% din costul total al proiectului pentru sistemul de irigare, prin intermediul AIPA. La fel, am beneficiat și de granturi pentru procurarea tehnicii agricole. Ne străduim să fim în pas cu toate procesele și programele care susțin dezvoltarea businessului agricol”. 

Compania pe care o administrează Ion Barancean dispune și de spații pentru stocarea cerealelor, doar că, la moment, nu mai au ce depozita. 

„În ceea ce ține de suprafețe, cel mai probabil, vom rămâne la ceea ce avem, dar planificăm să extindem suprafața irigată. Consider că, trebuie să tindem spre un randament mai mare per ha. Până la urmă, contează cantitatea și calitatea recoltei pe care o obții. Am ajuns la momentul în care, în ceea ce ține de dezvoltare, am investit la maxim, în cadrul fermei dispunem de tehnică performantă, am digitalizat mai multe procese”.

Tânărul susține că în agricultură trebuie să știi când să te oprești din investiții. În caz contrar, poți ajunge la faliment.