Granturi în valoare de 60.000 de lei pentru inființarea pepenierelor de arbuști fructiferi și căpșun

0

Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de pomușoare în Republica Moldova, Fundația HEKS Moldova a inițiat implementarea proiectului „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare”, care planifică de a  avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova.

Unitatea de implementare a Proiectului este AO ,,Centrul de Consultanță în Afaceri’’ ONG. Metoda de abordare în procesul de implementare este  principiul M4P (Making Markets Work for the Poors), adică facilitarea schimbărilor în sistem prin conlucrarea strânsă dintre proiect și jucătorii de pe piață (procesatorii, intermediarii si exportatorii, depozitele frigorifice, rețelele de magazine, instituțiile statului, instituțiile de învățământ cu profil agricol, instituții financiare și de micro-finanțare, asociații și federații de producători agricoli etc.).

Justificarea Proiectului  

La momentul actual sectorul de producere a materialului săditor bacifer se confruntă cu mai multe probleme ce ține de:

Calitatea materialului săditor caracterizat prin  spectru sărac de soiuri existente și omologate; potențialul de productivitate scăzută a soiurilor omologate până în prezent, față de soiurile noi importate în ultimii 3-5 ani. Pentru a fi competitivi cu producția de pomușoare pe piața națională și cea internațională, agriculturii sunt nevoiți să procure material săditor de peste hotare sau să procure cel existent, mai puțin calitativ uneori cu proveniență dubioasă, ce rezultă în nerespectarea tehnologiei propriu-zise  de cultivare.

Abrevieri

AMIB – Proiectul „Îmbunătățirea productivității și accesului la piață a producătorilor de pomușoare”

CCA – Centrul de Consultanță în Afaceri

Pepinieră de arbuști fructiferi și căpșun – Teren cultivat cu scop de  înmulțire a  materialului săditor bacifer:  stoloni de căpșun, drajoni de zmeur și mur,  butași înrădăcinați de coacăz, agriș și scoruș negru etc.

Pomușoare – fructe ce cresc pe  arbuști fructiferi și căpșun: zmeur, coacăz (roșu și negru), căpșun, ioșta, agriș, aronia, caprifoi, afine, cătină albă, mure etc.

Criterii de eligibilitate pentru selectarea beneficiarilor

În calitate de beneficiar a granturilor de cofinanțare pentru creare a  pepinierei de arbuști fructiferi pot fi întreprinderile agricole din zonele de Centru și de Nord a Moldovei care întrunesc următoarele criterii de eligibilitate:

  • Să reprezinte o entitate legală precum întreprinderi private (GȚ,SRL, ÎI etc…), înregistrată în zonele rurale a Republicii Moldova care deține activitate de producere a materialului săditor sau care deține plantație industrială de arbuști fructiferi  mai mult de 6 ani;
  • Să posede cel puțin 3 ani experiență în producerea materialului săditor bacifer sau 4 ani experiență în producerea pomușoarelor;
  • Să posede bilanț contabil sau declarație de venit pentru ultimii 3 ani aprobat de către Departamentul de Statistică;
  • Să posede un specialist/agronom pentru supravegherea pepinierei și  care deține diplomă de studii superioare in domeniul horticol, agronomic  sau alte domenii de specializare relevante.

Cerințe obligatorii  la crearea  sau modernizarea pepinierelor de material săditor bacifer

  • În pepinieră poate să fie  înmulțit una sau mai multe culturi din cele mai răspândite în Moldova: coacăză neagră/roșie, zmeură, agriș, căpșun, scoruș negru (aronia), cătină albă, mură, corn și goji.
  • Pepiniera trebuie să conțină soiuri înalt productive, care vor corespunde condițiilor pedo-climaterice a Republicii Moldova, soiuri cerute pe piață națională sau cea internațională, omologate sau soiuri în ultimul an de testare și care urmează să fie introduse în Registrul de Stat a Soiurilor de Plante în 2017.
  • Pepiniera deja existentă, obligatoriu trebuie să fie certificată, cu drept de vânzare a materialului săditor.
  • Pepiniera nou creată urmează să obțină toate actele necesare pentru dreptul  vânzarea  a   materialului săditor bacifer.

Nu se vor cofinanța:

  • Așa zise,, pepiniere’’  pe  care producătorul folosește cu scop de a culege  producția de fructe, astfel diminuând  calitatea materialului săditor;
  • pepiniere deja existente, care nu respectă tehnologia de cultivare;
  • hale/încăperi pentru păstrarea materialului săditor;
  • plantația mamă de altoi.
  • laborator de testare și devirusare  a materialului biologic precum si secții de înmulțirea clonelor obținute folosind cultura de meristeme apicale.
  • mașini și utilaj agricol utilizat la prelucrarea solului în pepinieră.

Mărimea grantului și limita per beneficiar. Limita Bugetului

CCA va acorda granturi în valoare de 50% din valoarea totală al Proiectului, dar nu mai mult de 60.000 MDL, pentru următoarele sectoare tehnologice  a pepinierei   ca:

  • marcotieră pentru obținerea materialului săditor de  mur;
  • drajoniera pentru obținerea drajonilor  săditor de zmeur și mur;
  • stolonieră  pentru obținerea stolonilor  de căpșun;
  • plantația-mamă de butași de coacăz, agriș, scoruș negru, cătină albă, corn, goji;
  • răsadnițe pentru creșterea plantulelor (din semințe);

Grantul va fi destinat pentru procurarea:

  • materialului săditor de categoria biologică ,,Bază’’ și categoria biologică,,Certificat’’ de import , pentru înființarea plantațiilor –mamă respective ;
  • materialului săditor semincer (goji, cătină alba);
  • materialul pentru construcția răsadnițelor în seră;
  • utilaj  și materiale pentru construcția serei (ghivece, peliculă, stîlpi, sisteme de susținere a plantelor în seră etc);.
  • utilajului  tehnologic pentru pepinieră (sistem de irigare prin picurare ,sistem antigrindină, sisteme de măsurare a umidității solului și a aerului, sisteme de formare a ceței  artificiale  în seră etc).

CCA  va acorda în total 3 (trei)  granturi cu valoarea de  60.000 MDL pentru  fiecare grant acordat.

Un Beneficiar poate obține doar o singură dată grant în cadrul acestui concurs de granturi organizat de Finanțator.

Documentele de participare la concurs

  • Pentru participare la concurs solicitanții vor prezenta următoarele documente în original și copii:
  • Copia Buletinului de identitate a beneficiarului;
  • Copia Diplomei de finisare a studiilor horticole sau  agronomice a conducătorului întreprinderii sau persoanei care  are sau va avea grijă de pepinieră;
  • Cererea de finanțare semnată și ștampilată de către conducătorul întreprinderii (anexa 1);
  • Copia de pe certificatului de înregistrare a întreprinderii și copia de pe extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice;-
  • Certificat privind lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat eliberat de organele competente;
  • Copia Bilanțului contabil pentru anul precedent;
  • Declarație pe propria răspundere privind veridicitatea documentelor și datelor prezentate (anexa 1).

Notă: Cererile care nu vor conține toate documentele solicitate nu vor fi admise spre înregistrare.

Criteriile de evaluare a cererilor de finanțare:

Evaluarea ofertelor se va efectua în conformitate cu cerințele Termenelor de Referință și  procedurilor interne a CCA. Selectarea beneficiarului se va efectua în baza  criteriilor de evaluare a cererilor de finanțare.

După aprobarea Cererii de finanțare de către Finanțator, CCA va semna cu beneficiarul un Contract de Co-finanțare în care vor fi stipulate condițiile de acordare a grantului.

  • CCA își rezervă dreptul de a respinge Cererile Beneficiarilor.
  • Data limita de recepționare a dosarelor este 01 iunie 2017.
  • Rezultatele Tenderului  vor fi anunțate până în data de 5 Iunie 2017.

Pentru a obține varianta completă a Termenelor de Referință și anexele spre completare, puteti contacta pe numărul de telefon: 068225589, sau scrieți pe adresa de email:[email protected].

A fost lansată pagina-web a reţelei Enterprise Europe Network pentru Republica Moldova

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova informează mediul de afaceri autohton despre lansarea paginii-web a Reţelei Europene a Întreprinderilor – Enterprise Europe Network (EEN). Aceasta poate fi vizualizată accesând: een.md.

Enterprise Europe Network (EEN) este cea mai mare reţea de suport a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din întreaga lume, cu peste 4500 de experţi şi aproape 600 de organizaţii membre din peste 60 de state. Proiectul este co-finanţat prin programul COSME 2014-2020 şi reprezintă un instrument-cheie al strategiei Uniunii Europene pentru stimularea creşterii economice şi crearea locurilor de muncă.

La nivel european reţeaua EEN a fost creată şi a început să funcţioneze la începutul anului 2009 în baza fostelor centre europene de informare şi centrelor inovaţionale. Activitatea reţelei EEN la nivelul Uniunii Europene a fost susţinută financiar şi operaţional prin intermediul Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare (CIP).

Reţeaua EEN în Republica Moldova şi-a început activitatea din anul 2011, iar din 2015 funcţionează în cadrul Programului Uniunii Europene, COSME.

Reţeaua Europeană a Întreprinderilor în Republica Moldova este formată din următorii parteneri:

  • Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova;
  • Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;
  • Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic;
  • Reţeaua de Transfer Tehnologic a Moldovei.

Pagina-web conţine informaţii referitor la serviciile şi evenimentele reţelei organizate în Republica Moldova, dar şi peste hotare de către organizaţiile-partenere. Aici aveţi posibilitatea să aflaţi noutăţile legislative ce se referă la activitatea ÎMM-urilor, dezvoltarea economică a ţărilor UE, accesul la finanţare, etc.  De asemenea, Vă puteţi abona la news-letter sau solicita orice informaţii relevante referitor la reţeaua EEN prin intermediul paginii-web.

Pentru orice informaţii suplimentare, adresați-vă la numărul de telefon 022 221391, e-mail: [email protected]. Persoană responsabilă: Ludmila Botoşan.

Peste 30 de mii de tone de grâu din rezerva de stat vor fi eliberate pentru împrospătarea stocului

0

Peste 30 de mii de tone de grâu din rezerva de stat vor fi eliberate pentru împrospătarea stocului, transmite publika.md.

Un proiect de hotărâre în acest sens va fi discutat, astăzi, la şedinţa Guvernului. Grâul va fi distribuit agenţilor economici în bază de contract, cu prezentarea unei garanții bancare sau financiare.

Solicitat de Agrobiznes, directorul general al Agenției Rezerve Materiale, Nicolae Hîncu, a precizat că acest lucru este necesar pentru a reîmprospăta stocul de rezervă.

„Fiindcă este termenul de păstrare și trebuie să reîmprospătăm grâul. Noi vom împrumuta grâul agenților economici cu decalaj în timp și cantitate. Noi eliberăm și ei ne întorc înapoi grâul de aceeași calitate. Dar eliberăm doar cu garanție bancară. Va fi un regulament publicat pe site-ul nostru și va fi creată o comisie specială care se va ocupa de acest lucru”, a spus Nicolae Hîncu.

Cele 30 de mii de tone de grâu vor trebui să fie restituite până în data de 1 octombrie, din recolta anului curent și să fie de aceeași calitate.

Sursele guvernamentale susțin că solicitarea în acest sens a venit din partea agenților economici care și-au epuizat stocurile proprii de grâu.

Agenţia Rezervei Materiale va elabora un regulament pentru  identificarea agenţilor economici cărora le va fi distribuit grâul.

În 2016, fermierii au strâns aproape 1,3 milioane de tone de cereale, cu o treime mai mult decât în 2015.

Benzina și motorina se vor ieftini de mâine

0

Prețurile la cea mai solicitată benzină auto Premium-95 vor scădea de miercuri cu 46 bani per litru, iar motorina se va ieftini cu 47 de bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit astăzi prețul plafon de comercializare a benzinei Premium-95 pentru perioada 3-16 mai la nivel de 17,72 lei pentru un litru, iar la motorină de 15,01 lei, informează MOLDPRES.

În perioada precedentă prețul la pompă la benzina Premium-95 a fost de 18,18 lei per litru, iar la motorină de 15,48 lei.

Noile prețuri la benzină și motorină vor intra în vigoare la miezul nopții, cînd operatorii nu vor avea dreptul să comercializeze cu amănuntul carburanți la prețuri mai mari decît cele stabilite de ANRE. Prețurile afișate astăzi pe pagina electronică a ANRE vor fi valabile 14 zile calendaristice.

Preţul petrolului a continuat să scadă, pe 2 mai, și a ajuns la 48,7 dolari pe barilul (WTI), iar petrolul Brent era tranzacţionat în dimineața zilei de astăzi cu 51,42 de dolari pe baril. Pe piața petrolieră există temeri că majorarea producției de către SUA va anihila efortul OPEC și a statelor care nu fac parte din această organizație, de a reduce extragerile de petrol.

Expoziţia Internațională Specializată „BelAgro”- o oportunitate de promovare a produselor moldovenești

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită mediul de afaceri să participe la standul colectiv al Republicii Moldova în cadrul Expoziţiei Internaționale Specializate “BelAgro” care se va desfăşura în perioada 06-10 iunie 2017 la Minsk, Republica Belarus.

Participarea agenților economici din țară cu stand colectiv „Republica Moldova Prezintă” se va desfășura în cadrul vizitei oficiale în Republica Belarus a prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip.

Expoziţia Internațională Specializată „BelAgro” a cunoscut peste ani o reputație binemeritată, devenind locul unde agricultorii și producătorii din mai multe țări își pot demonstra realizările, discută problemele specifice şi determină perspectivele de dezvoltare a businessului agricol.

Sectoarele expoziţiei: Belagro, BelFerma, BelProduct, industria alimentară și a băuturilor alcoolice, industria producătoare de mașini, utilaje, ambalaje.

În anul precedent expoziţia a prezentat produsele a 535 de întreprinderi din 23 de țări, precum: Austria, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, China, Lituania, Letonia, Rusia, Slovenia etc. Suprafața totală a expoziției constituie 33 mii m.p.

Programul de afaceri prevede participarea la forumul de afaceri bilateral, întâlniri de lucru cu reprezentanţii delegaţiilor oficiale şi cu oameni de afaceri.

Participarea mediului de afaceri la acest eveniment reprezintă o oportunitate importantă în dezvoltarea cooperării economice cu agenții economici din Republica Belarus și alte țări participante, identificarea de noi oportunităţi de afaceri și promovării exportului de mărfuri moldoveneşti.

Doritorii de a participa la eveniment sunt rugați să completeze cererea de participare- varianta română/ Заявка Молдова представляет, și să le expedieze la adresa de e-mail menționată mai jos.

Informaţii suplimentare la tel/fax 21-07-25, 23-84-10, e-mail: [email protected]  – Direcţia Evenimente de Afaceri,  Târguri şi Expoziţii a CCI a RM.

În raionul Cahul sunt inundate circa 2.000 de hectare de terenuri

0

În raionul Cahul sunt inundate circa 2,0 mii ha de terenuri. S-a reliefat că cea mai stringentă problemă în raionul Cahul este cea de inundare în Lunca Prutului (localităţile Crihana, Cahul, Roşu, Zîrneşti şi Badicu Moldovenesc) a  câmpurilor cu culturi de toamnă şi timpurii de primăvară, a celor însămânţate cu floarea-soarelui şi porumb, precum şi a terenurilor pregătite pentru semănat.

Constatările au fost făcute în urma vizitei viceministrului Agriculturii și Industriei Alimentare Vasile Luca în raioanele Cahul şi Taraclia cu scopul de a monitoriza situaţia privind afectarea culturilor agricole de calamităţile naturale.

În comun cu administraţia publică locală a fost studiată situaţia pe terenurile valorificate cu culturi de câmp, plantaţii pomicole şi viticole. S-a constatat că variațiile meteorologice au afectat parţial (gradul de afectare până la 30%) câmpurile de rapiţă şi grâu de toamnă (polignire), mai puternic plantaţiile de nuc, mediu cele de migdal, piersic şi măr şi slab de cais, cireş şi viţă de vie.

Pentru soluţionarea problemei terenurilor inundate urmează în regim de urgenţă de asigurat evacuarea apelor din canalele sistemului de desecare. În acest scop se cer eforturi conjugate din partea Companiei Union Fenosa (reparaţia liniilor electrice către staţiile de pompare), Agenţiei Apele Moldovei (asigurarea funcţionării staţilor de pompare), administraţiei raionale şi locale, proprietarilor de terenuri, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Mediului (identificarea surselor pentru achitarea consumului de energie electrică la pomparea apelor). Problema inundaţiei semănăturilor şi a terenurilor însămânţate din Lunca râului Ialpug a fost scoasă în evidenţă  şi în raionul Taraclia.

În contextul discuţiilor cu autorităţile publice din raioanele nominalizate, au fost conturate acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru depăşirea situaţiei cauzate de calamităţile naturale înregistrate.

 

 

Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie se pregătesc să-i înlocuiască pe lucrătorii migranți cu roboți, după Brexit

0

Roboții agricoli pot lucra 24 din 24, fără întrerupere, și ei nu au nevoie de vize, scrie vedomosti.ru.

În viitorul apropiat, în fermele din Marea Britanie pot să apară noi lucrători. Aceștia vor fi capabili să lucreze fără întrerupere zi și noapte, dar cel mai important – ei nu au nevoie de vize. Profesorul Pal Johan From de la Universitatea din Lincoln a prezentat recent fermierilor pe un astfel de muncitor – robotul agricol Thorvald. Potrivit cercetătorilor acești roboți ar trebuie să compenseze lipsa de lucrători în ferme, care se va agrava și mai mult după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Acesta este principalul factor motivant al nostru și un subiect de îngrijorare“, – susține profesorul From.

Robotul Thorvald este amplasat pe un cadru dreptunghiular și se deplasează pe roțile largi, controlate de un dispozitiv special – joystick – care sunt folosite de obicei la controlul jocurilor video. Thorvald a însușit deja unele funcții simple, dar importante: de exemplu, el poate să aducă platforme speciale cu tufe de căpșuni culegătorilor de fructe, astfel aceștia nu mai sunt nevoiți să meargă prin tot câmpul. Pe timp de noapte robotul poate să lumineze plantele cu lumina ultraviolet pentru a combate dăunătorii.

From si colegii săi de la Universitatea Lincoln și Universitatea Norvegiană de Științe Biologice au primit un grant de la una dintre cele mai mari companii de producție din Marea Britanie și cred că îl vor utiliza pentru a crea o serie de roboți Thorvald care vor putea funcționa autonom.

„Ei au un potențial foarte mare pentru a efectua diferite sarcini în sectorul agricol“, – a spus From.

Totuși, este discutabil dacă acest potențial va fi realizat în scurt timp. Fermierii nu vor cumpăra acești roboți, dacă nu se vor convinge de rentabilitatea acestora. Sunt și momente tehnice: e nevoie de câțiva ani dacă nu chiar zeci de ani pentru ai învăța pe roboți să culeagă fructe și pomușoare moi la fel de repede și atent cum o fac oamenii.

Compania britanică Garford Farm Machinery deja produce roboți care elimină buruienile în câmpurile agricole, cu ajutorul senzorilor aceștia identifică plantele bune și prelucrează solul în jurul lor. Roboții mai sunt folosiți și în depozite pentru produse alimentare. Fermierii din Statele Unite se tem că se vor ciocni cu lipsa lucrătorilor sezonieri din cauza politicii președintelui Donald Trump în privința limitării fluxului de migranți din Mexic. Totodată start-upul din California Blue River Technologies a atras 17 milioane de dolari de la cei mai mari producători agricoli și a fondurilor de capital de risc pentru dezvoltarea roboților agroindustriali. În Japonia, roboții cresc salata verde. Toate acestea, potrivit britanicilor, vor duce inevitabil la utilizarea pe scară largă a roboților în agricultură și Brexit-ul doar va oferi un impuls suplimentar în aceasta direcție.

„Ei nu știu ce se va întâmpla în doi sau trei ani, din cauza aceasta și se enervează“ – a spus From despre compania care finanțează acest proiect și care poate deveni mai mult decât un experiment interesant de laborator.

În doi sau trei ani Marea Britanie trebuie să părăsească oficial Uniunea Europeană, iar fermierii britanici ar putea să piardă zeci de mii de muncitori din Europa de Est.

22.517 de persoane din alte țări ale Uniunii Europene au lucrat în fermele britanice, potrivit datelor guvernului Marii Britanii din 2015. Ceea ce constituie o cincime din totalul lucrătorilor în acest domeniu. Cota acestor lucrători ajungea până la 38% în sectorul producției alimentare. Potrivit asociațiilor industriale, cifrele reale sunt chiar mai mari.

În comitatul Lincoln, unde au votat cei mai mulți la referendumul din iunie pentru ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, deja se simte o lipsă de lucrători agricoli – parțial din cauza ostilității față de migranți, care a crescut în timpul campaniei Brexit, dar și pentru că a scăzut lira sterlină. Astfel Marea Britanie a devenit mai puțin atractivă pentru muncitorii migranți din UE.

„În industrie s-a observat aceasta schimbare și au început să bată alarma. Și agricultura și industria alimentară sunt în prezent în căutarea unor alternative” – a spus Saymon Pirson, directorul Institutului Lincoln pentru Tehnologie agro-alimentară.

Institutul intenționează să construiască o clădire nouă pentru domeniul de robotică în valoare de 1 milion de lire sterline – subvenție primită din partea UE.

Pe viitor, fermierii vor fi un fel de păstori cu turme de roboți“, a menționat Tom Duckett unul dintre creatorii robotului Thorvald. De exemplu este destul de ușor de a automatiza culegerea culturii de porumb. Mai complicat este procesul de culegere selectiv: robotul ar trebui să poată cu ajutorul senzorilor să identifice fiecare fruct în parte și să determine gradul de coacere, și apoi să-l culeagă fără ca să-l strice. În același timp, există o diferență semnificativă între culegerea, de exemplu, a unui broccoli mare și solid, și căpșunii pe care oamenii o culeg fără a atinge fructele acesteia.

„Aș spune că roboții vor putea să culeagă [căpșuni] la fel de repede ca oameni în 10-20 de ani. Cu zmeură e mult mai greu”, a spus From.

Potrivit lui Pearson, roboți se vor învăța să culeagă căpșuni mult mai rapid – în 5-10 ani, dar el, totuși, consideră că munca muncitorilor culegători este una complicată.

Ei au salarii mici, dar o calificare înaltă“, a conchis Pearson.

Georgienii sunt interesați să investească în Zonele Economice Libere din Moldova

2

În contextul primei reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-georgiene pentru cooperare comercial-economică, care a avut loc în perioada 27 – 28 aprilie 2017, la Tbilisi, Georgia, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) a organizat, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Georgiei, Forul de afaceri moldo-georgian.

Evenimentul a constituit o platformă eficientă de comunicare pentru circa 40 de companii georgiene și moldovenești în ceea ce privește stabilirea parteneriatelor de afaceri și inițierea proiectelor investiționale în industria agroalimentară, în special, pe componenta procesare, în sectorul vitivinicol, turism, tehnologia informației și comunicații, externalizarea serviciilor și transporturi. În rezultat, au fost identificați potențiali parteneri pentru rezidenții Zonelor Economice Libere ”Bălți” și ”Ungheni – Business”, care activează în domeniul vitivinicol și a producerii cablajelor. De asemenea, companiile din domeniul turismului au discutat oportunitățile de colaborare pentru atragerea turiștilor în ambele state, iar compania ”Floare-Carpet” a primit propuneri de cooperare cu o companie georgiană specializată în activitatea de țesere a covoarelor din lână și coloranți naturali. În același context, reprezentanții Institutului de Fitotehnie ”Porumbeni” au convenit cu omologii lor de la Institutul Național Agroalimentar al Georgiei să încheie un acord de colaborare pe filiera fitotehniei.

Vice directorul MIEPO, Iulia Petuhov, s-a întâlnit cu conducătorii ”Enterprise Georgia”, instituție publică georgiană responsabilă de dezvoltarea întreprinderilor locale, atragerea investițiilor și promovarea exportului. Reprezentanții ambelor instituții au convenit asupra continuării dialogului, schimbului de experiență și de informații privind climatul de afaceri în ambele țări, companiile exportatoare și importatoare, proiectele investiționale de interes pentru ambele părți, precum și posibilitatea organizării evenimentelor de matchmaking dintre companii.

Delegația oficială a Republicii Moldova a fost reprezentată de oficiali de la Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, MIEPO, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Academia de Științe a Moldovei, UTA Găgăuzia și a fost condusă de ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Vasile Bâtcă, președintele părții moldovenești a Comisiei interguvernamentale.

Producţia globală agricolă în trimestrul I din acest an

0

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele volumului producţiei globale agricole în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei) în ianuarie-martie 2017 faţă de ianuarie-martie 2016 a constituit 101,1%. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 1,1%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Producţia animalieră  pe principalele tipuri, conform estimărilor, se caracterizează prin următoarele date:

În ianuarie-martie 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în gospodăriile de toate categoriile a fost înregistrată majorarea producţiei (creşterii) vitelor şi păsărilor cu 2,8%, care a fost influenţată de sporirea producţiei în întreprinderile agricole cu 9,0%. În gospodăriile populaţiei volumul creşterii vitelor şi păsărilor s-a diminuat cu 3,2%, ca urmare a micşorării efectivului mediu de bovine – cu 4,3% și de porcine – cu 6,4%.

Producţia de ouă în gospodăriile de toate categoriile a crescut cu 2,1%, în rezultatul majorării şeptelului de găini-ouătoare în întreprinderile agricole cu 10,0% și în gospodăriile populaţiei – cu 2,9%.

Producţia de lapte în gospodăriile de toate categoriile s-a diminuat cu 4,1%, drept urmare a micșorării volumului producţiei cu 4,9% în gospodăriile populației, unde a scăzut atît volumul de lapte de vacă (cu 5,0%), cît și de oaie (cu 2,5%). Totodată, datorită creșterii productivităţii vacilor, producţia de lapte în întreprinderile agricole s-a majorat cu 5,2%.