Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, consideră că producătorii moldoveni de produse de origine animală trebuie să manifeste mai multă dorinţă ca să ajungă pe piaţa UE.

De asemenea, Calmîc a menţionat că Moldova nu foloseşte pe deplin cotele la exportul de produse de origine animală pe pieţele europene, deoarece infrastructura întreprinderilor moldoveneşti nu corespunde nivelului european. Despre aceasta el a vorbit miercuri la masa rotundă „Cerințele sanitar-veterinare aplicate la importul de produse de origine animală în Republica Moldova”, potrivit agenţiei INFOTAG.

„Nu avem toate evaluările necesare din partea experţilor. Sperăm că acest lucru va fi făcut în anul curent sau în anul viitor”, a spus ministrul.

Potrivit lui Calmîc, o altă problemă este lipsa de interes din partea producătorilor care nu doresc să fie evaluaţi de serviciile europene, iar acest lucru nu permite includerea lor în lista companiilor ce au dreptul să exporte în UE.

Comentând plângerile producătorilor autohtoni pe produsele de import, Calmîc a spus că ministerul încearcă să găsească un echilibru între întreprinderile locale şi importatori, însă trebuie să ţină cont şi de interesele consumatorilor.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, a remarcat că, dacă producţia ajunge în Moldova din Europa, aceasta însă nu înseamnă că este şi de o calitate înaltă.

El şi-a exprimat speranţa că în acest an mai mulţi producători vor reuşi să obţină autorizaţia de export în UE, ar problema exportului de lapte ar putea fi soluţionată în 2017-2018.

În 2016 exporturile din țările UE au constituit 65,1%, importurile 49%. Dacă Republica Moldova va extinde exportul de produse de origine animalieră, atunci exporturile s-ar putea majora cu 15-16%. Importul de produse de origine animalieră realizat pe parcursul anului trecut din UE a constituit 67,4 mln.USD, din tările CSI – 40.7 mln.USD, din Turcia – 0,21 mii dolari SUA.

Contractele de achiziții publice au fost întotdeauna ispititoare pentru firmele private. Competiția s-a acutizat în ultimii ani la fel și lupta pentru banul public. Autoritățile fac eforturi pentru optimizarea procedurilor de achiziții publice, dar agenții economici, au declarat în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise, că cea mai mare parte a autorităților contractante tergiversează plățile pentru livrările de bunuri, servicii sau lucrări. Astfel, scade interesul agenților economici de a mai participa ulterior la licitații, fapt ce afectează concurența pe piața achizițiilor.

„Contractele publice sunt puternic expuse riscurilor de corupție, care sunt cu atât mai înalte cu cât transparența este mai scăzută. Contractarea deschisă ne ajută să prevenim aceste riscuri prin dezvăluirea informațiilor pe tot procesul de achiziții și implicarea tuturor actorilor. Este vorba de mediul privat și societatea civilă prin sesizarea neregulilor și propuneri de îmbunătățire a calității achizițiilor. Acolo unde transparența este asigurată, iar agenții economici sunt informați și tratați corect, interesul și gradul de participare a acestora la achiziții va crește” , a explicat economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul atelierului.

Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul, constată o ruptură dintre politicile bugetare şi celelalte politici de dezvoltare și pentru a pentru a răspunde acestei provocări, trebuie să luată în calcul inter-relaţionarea dintre open contracting şi alte abordări relevante din cadrul OGP, precum open development. În acest sens, Guvernul ar trebui să se asigure că datele reieşite din iniţiativa de open contracting sunt completate de alte seturi de date relevante pentru dezvoltare, precum strategiile sectoriale.

Agenții economici, care au participat la atelierul de lucru au remarcat problema achitărilor pentru contractele de achiziții. Transferurile sunt tergiversate ca urmare a lipsei de bani din partea autorităților contractante. Ba mai mult există și clauza cu 5% din contractul de achiziții pentru bună execuție, care de asemenea frânează plata integrală stabilită în contract.

Ninsorile și temperaturile scăzute de la sfârșitul lunii aprilie au făcut prăpăd în livezile din centrul și sudul tarii. Disperați, agricultorii spun că cel mai afectați au fost cireșii, prunii, caișii si merii. Potrivit celor de la Ministerul Agriculturii, până la sfârșitul săptămânii vor fi evaluate pagubele, transmite Pro TV Chișinău.

„Uitați-vă fructul nu există, al doilea nu există, al treilea este înghețat”, a spus agricultorul Alexei Ivanov.

De pe 2 hectare de cireși, Alexei Ivanov din Orhei urma să culeagă într-o lună în jur de 40 de tone de cireșe. Însă ninsorile și vremea neobișnuit de rece de la sfârșitul lunii aprilie au făcut prăpăd – 90 la sută din recoltă este compromisă. Proprietarul speră să adune cel mult 6 tone.

„Exact când au fost acele calamități a fost în floare și trebuia să fie și polinizarea”, a mai spus agricultorul.

Aceeași situație este și în livezile de pruni, piersici și meri. Ca să vadă cum stau lucrurile după intemperii, au venit cei de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Acum o altă belea. Odată cu creșterea bruscă a temperaturilor, au apărut și dăunătorii.

„Daca observăm pe plantă buburuza înseamnă că a apărut păduchi”, a spus Ivanov.

Ministerul Agriculturii va anunța la sfârșitul săptămânii care sunt pagubele după intemperii. Cel mai mult au avut de suferit agricultorii din sudul și centrul țării.

În scopul implementării eficiente a politicii statului în domeniul siguranței și calității produselor alimentare și atingerii unui înalt nivel de protecție a intereselor consumatorilor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor intervine cu următoarea recomandare:

Având în vedere modificările la Hotărârea Guvernului nr. 929 din 31.12.2009 cu privire la aprobarea „Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete” aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 198 din 27.03.2017 pentru modificare și completarea Hotărârii Guvernului nr.929 din 31.12.2009, Agenția recomandă aplicarea prevederilor respectivei Hotărâri a Guvernului la organizarea licitațiilor publice în scopul aprovizionării instituțiilor din subordine: de învățământ primar, gimnazial, liceal, preșcolar și altor instituții pentru copii, aziluri pentru bătrâni, cantine sociale, unități militare, penitenciare, complexe turistice, instituții medico-sanitare și altor unități de alimentație publică similare cu fructe și legume proaspete conforme sub aspectul trasabilității, siguranței și calității.

La plasarea pe piaţă, fructele şi legumele proaspete trebuie să fie însoţite de certificatul de inofensivitate, eliberat conform Legii nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.

Ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor se face în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1279 din 17 noiembrie 2008 „Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor, legumelor şi ciupercilor proaspete”.

Etichetarea produselor trebuie să respecte prevederile prezentei Reglementări tehnice, Legii nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor şi Hotărârii Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj”.

Pentru fructele  şi legumele  proaspete care nu au cerinţe specifice de comercializare

În limita toleranţelor admise, produsele trebuie să fie:

• întregi;
• sănătoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterări, din cauza cărora devin improprii pentru consum);
• curate, practic fără materii străine vizibile;
• fără boli;
• fără deteriorări cauzate de boli care afectează pulpa;
• fără umezeală externă anormală;
• fără miros şi/sau gust străin.

Starea produselor trebuie să le permită:

• să reziste la transport şi la manipulare;
• să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinaţie.
• Produsele trebuie să fie suficient de dezvoltate, dar nu prea dezvoltate, fructele trebuie să fie satisfăcător de coapte.

Prezenţa în fiecare lot a produselor care nu îndeplinesc cerinţele minime de calitate este permisă în limita unei toleranţe de 10% din numărul sau greutatea produselor, cu excepţia fructelor atinse de putregai sau cu alterări din cauza cărora devin improprii pentru consum. În cadrul acestei toleranţe, proporţia produselor alterate trebuie să fie de maximum 2% din total.

Autoritățile își propun să asigure un echilibru în ceea ce ține de interesele producătorilor autohtoni și cele ale importatorilor, pentru ca într-un final la consumatori să ajungă produse calitative. De exemplu, în cazul produselor de origine animală, cotele la import sunt practic acoperite sută la sută, fapt ce pune presiune pe producătorii autohtoni. Mai mult ca atât în ultima perioadă se atestă cazuri în care produsele importate sunt de calitate îndoielnică, de aceea autoritățile de profil își propun să-și fortifice capacitățile de control, dar și să încurajeze producătorii locali. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei mese rotunde, organizate de Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, transmite IPN.

Ministrul economiei, Octavian Calmâc, a spus că se întreprind măsuri pentru a simplifica procedurile de import și de export ale produselor de acest de tip, dar nicidecum nu se dorește ca să fie neglijată calitatea produselor. Potrivit lui, autoritățile își propun să sporească interesul producătorilor pentru a acoperi necesitatea de produse de calitate de origine animalieră pe piața internă, iar în cazul în care există surplusuri să se orienteze spre export. În prezent, mulți producători locali nu exportă pe piața europeană pentru că evită evaluările și controalele în acest sens.

Totodată, cei care fac comerț cu produse de import, pentru că în opinia ministrului, acest tip de comerț este mai ușor, trebuie să asigure piața moldovenească cu produse de calitate. În acest sens, autoritățile își propun să fortifice capacitatea proprie de control a produselor, chiar dacă acestea dispun de acte de la producătorul din țara de origine. Un element aparte sunt prețurile produselor de importate. Ministrul a menționat că există produse importate care sunt cu mult mai ieftine, fapt ce afectează producătorii autohtoni care abia își pun afacerea pe picioare.

Potrivit ministrului, faptul că există un acord de asociere sau de liber schimb cu o anumită țară, uniune, nu permite libera circulație a produselor, în baza unor principii comune, pentru că Republica Moldova nu este parte a pieței comune, nici a pieței europene și nici a celei din CSI. Mărfurile circulă doar fără taxe vamale, însă în privința lor se aplică celelalte măsuri de politică comercială – certificarea, verificarea calității, auditele vamale, post-vămuirea.

Gheorghe Gaberi, director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, a declarat că în ceea ce ține de exportul produselor animaliere, astăzi Republica Moldova poate exporta pe piața UE doar trei tipuri de produse. Este vorba despre mierea de albini, care în anul trecut a fost exportată în cantitate de circa 3,6 tone. La fel este vorba despre praful de ouă, care însă nu se produce deocamdată în Republica Moldova, dar și produse de acvacultură – o tonă. Potrivit lui, în prezent se depun eforturi și se întreprind măsuri pentru a extinde lista produselor animaliere care vor putea fi exportate pe piața europeană – carnea de pui, produse lactate etc. Totodată, există posibilitatea ca până a fi dobândit dreptul la export pe țară, ar putea fi permis accesul pentru anumiți agenți economici, care au fost evaluați de către experți străini.

Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, pe parcursul anului 2016, cotele la importuri de produse animalieră au fost valorificate practic pe deplin. Au fost importate trei mii de tone de carne de porc, ceea ce reprezintă un nivel de acoperire a cotelor în mărime 75%. La fel, au fost importate în jur de patru mii de tone de carne de pui, ceea ce reprezintă o acoperire sută la sută, la fel, este și în cazul produselor lactate – o mie de tone. Din cotele de 1700 de tone la produse procesate din carne, au fost valorificate în volum de doar 378 de tone.

Astfel, în 2016 importurile din UE au constituit peste 67 de milioane de dolari, importurile din CSI, în special Ucraina, Belarus și Federația Rusă – în jur de 41 de milioane, dar și din alte state din regiune, unde importurile sunt mai modeste.

În cadrul unui interviu acordat pentru Radio Europa Liberă, ministrul Economiei, Octavian Calmîc a spus că impactul intemperiilor de acum o săptămână va avea un impact negativ asupra sectorului agrar, al industriei alimentare dar și asupra economiei naționale, însă nu unul major, scrie deschide.md.

„Eu cred că un anumit impact negativ va fi, nu cred că major, pentru că în totalitate sectorul agrar și sectorul industriei alimentare participă într-o măsură de 15%-20% în structura produsului intern brut, dar este indiscutabil că va fi un impact negativ. Eu sper că datorită celorlalte sectoare sau corecția care are loc în prezent a prețurilor la produsele alimentare nu doar pe plan național, dar și pe plan internațional vor compensa din aceste efecte negative la nivel macroeconomic. Deci, este indiscutabil că sectorial și la nivel de cetățean, sau de fermier, sau de producător este un impact negativ”, a declarat ministrul.

Potrivit constatărilor specialiștilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare efectuate în urma vizitei viceministrului Agriculturii MAIA Vasile Luca în raioanele Cahul şi Taraclia variațiile meteorologice au afectat parțial (gradul de afectare până la 30%) câmpurile de rapiţă şi grâu de toamnă (polignire), mai puternic plantaţiile de nuc, mediu cele de migdal, piersic şi măr, şi slab de cais, cireş şi viţă de vie.

Antreprenorii din Republica Moldova sunt nevoiți să importe lapte pentru a avea dreptul de export în Uniunea Europeană a unor produse compuse cu conținut de lapte, a declarat directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, în cadrul unei mese rotunde organizate de Ministerul Economiei, citat de agora.md.

Gheorghe Gaberi a explicat că acest lucru este cauzat de faptul că țara noastră nu a dobândit încă dreptul de a exporta lapte și produse cu conținut de lapte în țările din UE.

Directorul ANSA a precizat că țara noastră poate dobândi dreptul de export al acestui produs doar după ce va fi evaluată și se va stabili că legislația și controlul sunt conforme exigențelor UE.

„Directiva care reglementează acest proces prevede că și produsele compuse care conțin lapte trebuie să fie acceptate prin misiunea de audit. Ne aflăm la etapa de soluționare a acestei probleme (…) Noi am ajuns la o înțelegere cu Delegația Europeană ca laptele să fie importat dintr-o țară cu drept de export și utilizat în ciclul tehnologic. Astfel, atunci când vom obține dreptul de export al laptelui din Republica Moldova să fie posibil exportul acestor produse compuse cu conținut de lapte în UE”, a declarat directorul ANSA, Gheorghe Gaberi.

Acesta a adăugat că în privința produselor lactate din Republica Moldova vor fi efectuate misiuni de audit în anii 2017 și 2018.