Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai cunoscute beneficii pentru salariați. Or, practicile internaționale arată că acestea reprezintă o sursă suplimentară de venituri, în special pentru angajații cu salariu minim. Pe de altă parte, există riscul evaziunii fiscale și a unei inițiative cu iz electoral, potrivit concluziilor formulate în cadrul dezbaterii publice pe marginea proiectului de Lege cu privire la tichetele de masă.

Prezent la discuție, președintele Parlamentului și unul din autorii proiectului, Andrian Candu a precizat că vede tichetele de masă ca un instrument social și un venit net, neimpozitat la angajați. Este o cheltuială din partea angajatorului, dar deductibilă.

„Prețul pentru un tichet a fost stabilit la 45 de lei și am luat în calcul coșul minim de consum și rata inflației. Pe lângă partea socială presupunem că va exista și partea economică cu un impact asupra vânzărilor”, a spus Candu.

Și deputata Valentina Buliga consideră că această inițiativă reprezintă un instrument de protecție socială.

„Suntem siguri că putem găsi formulele necesare pentru atingerea obiectivelor cu beneficii maxime pentru angajați. Optăm pentru discuții transparente pe marginea proiectului cu implicarea experților, sindicatelor. Trebuie să ținem cont de faptul că statul este cel mai mare angajator”, este de părere deputata, Valentina Buliga.

Expertul economic, Dorin Vaculovschi constată că tichetele de masă contribuie la creșterea cheltuielilor necesare pentru întreținerea angajaților în cadrul organizațiilor și, respectiv, la creșterea cheltuielilor totale suportate de către organizație. În același timp, lipsa unei viziuni de ansamblu privind noul mecanism de funcționare a  sistemului de politică socială bazat pe tichete de masă împiedică o perspectivă de implementare eficace a legii, iar conjunctura economică din Republica Moldova doar asuprește implementarea sistemului bazat pe tichete de masă (sistemul fiind mai potrivit pentru țările industrializate).

Veaceslav Negruța expert Transparency International și ex-ministrul al Finanțelor este de părere că în Republica Moldova introducerea sistemului tichetelor de masă va complica și mai mult starea lucrurilor din perspectiva fiscală.

„Inițiativa nu trebuie privită doar ca una socială, ci și economică și fiscală. Tichetele au apărut în țările cu tradiții sindicale, iar ulterior preluate de companii care se ocupă cu optimizări fiscale și promovate în alte țări inclusiv în Republica Moldova. Dacă sincronizăm subiectul tichetelor de masă, observăm că a fost promovat în anii preelectorali (2007, 2008, 2010 și 2016). Astfel, se încearcă împachetarea unui instrument politic și furnizat bine societății. Totodată, este foarte greu să ne dăm seama care sunt efectele monetare și inflaționiste. În condițiile în care Republica Moldova are problema leului în zona necontrolată, politica monetară este așa cum este și cu semnale proaste de transmisie, atunci un nou surogat introdus în circuitul economic doar va complica situația. Ba mai mult, introducerea tichetelor de masă zădărnicește creșterea ulterioară a salariilor”, a spus Veaceslav Negruța, expert Transparency International.

Experta în politici sociale de la IDIS Viitorul Viorica Antonov a menționat că proiectele sociale promovate în societate trebuie să țină cont de situația social-economică din țară.

„Dacă să analizăm datele, în ultimii ani numărul angajaților s-a redus substanțial pe un fundal al creșterii numărului de pensionari și beneficiari de îndemnizații sociale. Numărul angajaților nu este atât de mare, iar prezența multora în sectorul informal doar îngreunează situația per ansamblu, deoarece numărul contribuabililor la fondul social de pensii se reduce anual. Mai mult, se menține un număr mare de tineri, potențiali angajați, care nu frecventează școala dar nici nu sunt angajați, circa 18%. Respectiv, de tichetele de masă au nevoie mai mult pensionarii și grupurile vulnerabile, care trăiesc la limita sărăciei, pentru care un prânz cald este un lux”, a menționat experta în politici sociale de la IDIS Viitorul, Viorica Antonov.

Experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup au solicitat suspendarea contractului de concesionare a lucrărilor de explorare geologică a 40% din teritoriul Republicii Moldova și evaluarea concursului de concesionare.

Apelul adresat Guvernului și Ministerului Mediului vine ca reacție la o serie de nereguli depistate în cadrul procesului de concesionare a lucrărilor de explorare. Principalele aspecte problematice țin de transparența procesului de concesionare, desfășurarea concursului de concesionare și particularitățile contractuale. Acestea numără un total de 10 probleme majore, reflectate în nota de poziție lansată de Expert-Grup pe 16 martie 2017.

Având în vedere îngrijorările descrise, în particular pe partea legată de protecția mediului înconjurător, dar și afirmațiile Ministrului Valeriu Munteanu despre posibilitatea de a revizui contractul deja semnat, Apelul cheamă Guvernul și Ministerul Mediului să realizeze în mod urgent următoarele acțiuni:

1. Suspendarea contractului din 2 ianuarie 2017, semnat între Ministerul Mediului și Frontera Resources International, și în paralel:

a. Organizarea consultărilor publice transparente și inclusive, cu participarea largă a reprezentanților societății civile din domeniul ecologic, energetic, politici anti-corupție și a autorităților publice locale, în special din localitățile vizate.

b. Crearea unei Comisii mixte de investigare a condițiilor în care s-a desfășurat concursul de concesionare inițial. Comisia trebuie să includă reprezentanții Centrului Național Anti-Corupție, Consiliului Concurenței, precum și reprezentanții societății civile specializați în achiziții publice, politici anti-corupție, mediu, energetică etc. Totodată, este necesară implicarea reprezentanților Delegației UE, în calitate de observatori.

2. Dacă consultările publice și investigațiile vor confirma abaterile de la procedură și bunele practici, atunci se impune rezilierea contractului semnat între Ministerul Mediului și Frontera Resources International.

3. Dacă consultările publice confirmă oportunitatea și inofensivitatea pentru populație și mediu a lucrărilor de explorare, lansarea unui nou concurs public de concesionare, în condiții de maximă transparență și competiție.

4. Constituirea unui Grup mixt de monitorizare a concursului de concesionare, care să includă reprezentanții Ministerului Mediului (Guvernul), autoritățile locale din raioanele vizate (pe linia Ungheni-Basarabeasca), inclusiv din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) și reprezentații societății civile (mediu, energie, politici anti-corupție).

5. Instituirea unui mecanism de monitorizare și evaluare, precum și comunicare, pe marginea implementării prevederilor contractuale, în eventualitatea semnării unui contract nou, asigurat în mod obligatoriu de către Ministerul Mediului și compania concesionară, dar și cu implicarea activă a societății civile.

6. Aprobarea unui document-cadru pentru orice tip de acțivități de explorare și exploatare pe teritoriul Republicii Moldova, care să stipuleze foarte clar atât obligațiile cât și sancțiunile ce trebuie aplicate în cazul încălcării legislației din domeniul mediului. De asemenea, documentul-cadru urmează să prevadă interzicerea utilizării metodelor de exploatare periculoase pentru mediul ambiant, precum fracturare hidraulică pentru eventuala extragere a gazelor de șist, interzicerea pompărilor de lichide toxice în sondele de extracție, dar și alte metode care pot afecta pînza de apă freatică și apele de suprafață. Acest document-cadru trebuie să fie reflectat în viitoarele contracte de concesionare din domeniu.