Apel național de colectare a proiectelor investiționale

Agrobiznes
-
0
Apel național de colectare a proiectelor investiționale

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) lansează apel național de colectare a proiectelor investiționale din domeniul public și privat. În baza informației prezentate vor fi elaborate fișe de proiecte care se vor regăsi ulterior în Catalogul proiectelor investiționale al Republicii Moldova.

Catalogul va fi utilizat pentru promovarea oportunităților investiționale ale economiei naționale și prezentat potențialilor investitori în cadrul întrevederilor, misiunilor, expozițiilor și altor evenimente desfășurate atât în țară, cât și peste hotare.

Catalogul proiectelor investiționale al Republicii Moldova va include următoarele domenii:

  • agricultura și industria alimentară;
  • industria auto, constructoare de mașini și electronică;
  • industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte, piele și accesorii;
  • tehnologia informației, comunicații și externalizarea serviciilor (Business Process Outsourcing);
  • energetică și energie regenerabilă;
  • imobiliar;
  • turism;
  • inovații;
  • infrastructură (transport, logistică, construcții);
  • Parteneriate Publice-Private – PPP;
  • altele.

Proiectele prezentate urmează să corespundă următoarelor criterii:

  • să reprezinte un proiect real, actualizat, sustenabil și durabil;
  • să reprezinte un document în care se descrie necesitatea efectuării investiţiilor, principalele caracteristici ale proiectului şi previziunea financiară al acestuia;
  • să fie susținut printr-un plan de afaceri/ studiu de fezabilitate, ce cuprinde informații și date economico-financiare veridice.

Angajamentele MIEPO:

  • păstrarea confidențialității informației prezentate;
  • publicarea fișei proiectului investițional doar cu acordul aplicantului;
  • utilizarea exclusiv pentru uz intern și pentru evaluarea eligibilității proiectului investițional a documentelor justificative aferente acestuia (plan de afaceri/ studiu de fezabilitate);
  • MIEPO nu poartă răspundere pentru veridicitatea informațiilor prezentate, indicatorilor economico-financiari, ș.a.;
  • MIEPO nu poartă răspundere pentru desfășurarea ulterioară a negocierilor dintre aplicanți și potențialii investitori, precum și rezultatul obținut.

În cazul în care dețineți unul sau mai multe proiecte investiționale și sunteți în căutare de parteneri externi – investitori, Vă invităm să completați Formularul de colectare a proiectelor investiționale până la data de 31 aprilie, inclusiv, accesând link-ul FORMULAR DE ÎNREGISTRARE.

 

În curând vom putea merge cu anvelope făcute din învelișul de ou și cojile tomatelor

Agrobiznes
-
0
În curând vom putea merge cu anvelope făcute din învelișul de ou și cojile tomatelor

De fapt, anvelopele conțin nu doar cauciuc, dar și alte componente. Iar unele dintre acestea pot fi înlocuite cu deșeuri agricole, scrie aggeek.net.

Anvelopele moderne sunt fabricate din cauciuc natural și sintetic, în componența cărora se amestecă și alte materiale pentru a spori durabilitatea și stabilitatea acestora. De exemplu, pentru a mări rezistența – anvelopele se completează cu sârmă și produse textile. Materialele acestea suplimentare se numesc uneori aditivi și una dintre principalele componente în acest sens este – funingine. Noile cercetări arată că noi putem să renunțăm la funingine și să utilizăm în locul acesteia coji de ouă și coji de tomate.

Scopul principal al funinginii constă în consolidarea rezistenței anvelopelor și redirecționarea căldurii pentru că acest cauciuc poate să se topească. Totodată fiecare anvelopă are în componența sa circa 30% de funingine. Din cauza aceasta majoritatea anvelopelor sunt de culoare neagră.

Cojile de tomate sunt rezistente la temperaturi mari.

Totodată, utilizarea funinginii industriale are o serie de neajunsuri. În primul rând, inhalarea acesteia reprezintă un risc major pentru sănătatea umană. Muncitorii de la uzine care se ocupă cu producerea funinginii industriale pot avea probleme grave de sănătate. În al doilea rând, aceastea sunt fabricate din produse de petrol și respectiv nu sunt ecologice.

Anvelope tradiționale

Astfel, cercetătorii Universităţii de Stat din Ohio au găsit un substituent care nu doar elimină impactul funinginii asupra mediului, dar rezolvă și problema deșeurilor alimentare. Pentru a înlocui funinginii învelișurile de ouă și cojile tomatelor trebuiesc îmbinate la un loc. Învelișul de ou are o suprafață acoperită cu mulți pori și aceasta foarte bine se lipește de cauciuc. Cojile de tomate sunt rezistente, la rândul lor, la temperaturi mari.

Anvelope colorate

Anvelopele nu vor mai avea culoarea neagră în cazul în care vor fi adăugate ingredientele acestea. Potrivit cercetărilor, anvelopele vor deveni roșii sau cafenii (culoarea va depinde de proporția cojilor de tomate sau învelișului de ouă). Sindi Barrera, una din cercetătoarele din cadrul Universității de Stat din Ohio, susține că anvelopele vor deveni mai flexibile și mai durabile.

BERD va acorda sub formă de împrumut 10 milioane de euro întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova

Agrobiznes
-
2
BERD va acorda sub formă de împrumut 10 milioane de euro întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Uniunea Europeană (UE) vor acorda 10 milioane de euro întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova prin intermediul unei linii de creditare EU4Business-BERD de care se vor ocupa băncile moldovenești. Împrumuturi maxime de care va putea beneficia o companie constituie 3 milioane euro. Totodată băncile vor acorda și o componenta de grant oferit de către UE.

Linia de creditare EU4Busines-BERD face parte dintr-o inițiativă mai largă „Inițiativa EU4Busines-BERD”, ce oferă suport ÎMM-urilor din Moldova în privința accesării piețelor oferite de către Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

Prima linie de creditare

Aceasta este prima linie de creditare pe care BERD a oferit în formă de împrumut pentru Mobiasbanca – Groupe Société Générale. Linia de creditare oferă credite BERD disponibile prin băncile locale, granturi UE disponibile pentru proiectele implementate cu succes, dar și asistență tehnică gratuită oferită de către un grup internațional de experți tehnici.

Șeful biroului BERD la Chişinău, Dimitri Gvindadze, a menționat că BERD în continuare va susțină întreprinderile locale.

Șeful biroului BERD la Chişinău, Dimitri Gvindadze. Sursa FOTO: Profil Facebook BERD.

„Această linie de creditare, cât și suportul mult apreciat din partea UE, va ajuta la perfecționarea standardelor și serviciilor, astfel încât întreprinderile să poată valorifica oportunități noi oferite de către DCFTA. Aceasta este în beneficiul tuturor: beneficiază sectorul privat, consumatorii locali și cei europeni, și întreaga populație a Moldovei – toți au de câștigat ca rezultat al impulsionării comerțului regional și a integrării investiționale, care la rândul lor stimulează creșterea economică și ocuparea forței de muncă”, a spus Dimitri Gvindadze.

Pirkka Tapiola, ambasadorul UE în Republica Moldova, a spus la rândul său că vrea ca oamenii de afaceri din Moldova să se unească cu ajutorul DCFTA cu acea comunitatea unde clasa de mijloc contează.

Pirkka Tapiola, ambasadorul UE în Republica Moldova. Sursa FOTO: Profil Facebook BERD.

„Împreună cu partenerii noștri de la BERD, vă ajutăm să implementați reformele indispensabile și să valorificați la maxim oportunitățile oferite de către DCFTA pentru succesul economic al Republicii Moldova. Suntem împreună pentru a schimba spre bine viețile oamenilor, prin suport concret oferit pentru dezvoltarea afacerilor în țară”, a spus Tapiola.

Elena Guzun, Director comercial pentru Corporate Banking la Mobiasbanca – Groupe Société Générale, a adăugat că strategia Mobiasbancă este de a oferi întreprinderilor mici şi mijlocii produse de finanțare accesibile şi avantajoase, împreună cu expertiza pentru dezvoltarea durabilă și modernă a afacerilor.

Elena Guzun, Director comercial pentru Corporate Banking la Mobiasbanca – Groupe Société Générale.  Sursa FOTO: Profil Facebook BERD.

„Din acest considerent, dezvoltăm parteneriate cu instituții financiare europene pe axa atragerii fondurilor internaționale în cele mai favorabile condiții de finanțare pentru clienții noștrii, inclusiv cu componenta de grant, şi sprijinim ÎMM-urile să-şi fortifice capacitatea de dezvoltare și competitivitatea. Consideram, că prin acest efort noi contribuim direct la dezvoltarea businessului mic si mijlociu, ceea ce la rândul său va impulsiona creșterea economiei naționale”, a spus Guzun.

Aceasta a fost întrebată și în privința suportului pentru sectorul agricol. Elena Guzun a recunoscut că sectorul agricol este privit de către bănci ca și un sector de risc din cauza dependenței producerii mărfuri de condițiile climaterice. Totuși, aceasta crede că și acest sector poate fi revitalizat dacă statul împreună cu asociațiile agricole ar merge în comun pentru a accesa credite de la bănci.

Împrumuturi și granturi

Linia de creditare și schema de suport prin intermediul granturilor EU4Business-BERD reprezintă un program flexibil, care poate acorda susținere diferitor proiecte de modernizare, prin trei abordări diferite:

Abordarea LTE: Este convenabilă companiilor ce procură echipament, care este menționat deja în lista noastră pre-aprobată de echipament și tehnologii. Aceste tehnologii pot fi finanțate direct de către Băncile noastre Partenere în cadrul Liniei de Creditare EU4Business-BERD, cu împrumuturi de până la 300 000 Euro. La verificarea implementării cu succes a proiectului, un grant de 10% va fi disponibil.

Abordarea SPS-FS: Aceasta este o procedură rapidă simplificată pentru împrumuturile de până la 300 000 Euro pentru investiții în domeniile creșterii calității și siguranței produselor agricole și a produselor din sectorul prelucrării alimentelor. Consultantul proiectului va verifica planul de investiție pentru a se asigura că el respectă criteriile clare de eligibilitate. La verificarea implementării cu succes a proiectului, un grant de 15% va fi disponibil.

Abordarea Complexă a Proiectelor: Această abordare este rezervată pentru împrumuturi de până la 3 milioane Euro, și sunt disponibile pentru majoritatea proiectelor de modernizare din sectorul industrial sau cel al serviciilor. Investițiile ce vor avea nevoie de evaluări tehnice și financiare mai riguroase, pot beneficia de asistență tehnică gratuită pentru optimizarea planului de investiții. La verificarea implementării cu succes a proiectului, un grant de 15% va fi disponibil.

Participanții la lansarea linii de creditare EU4Business-BERD. Sursa FOTO: Profil Facebook BERD.

Cine poate aplica

De fapt, orice ÎMM sau întreprindere individuală poate aplica la un împrumut și grant din partea BERD. Totuși sunt și anumite criterii de selectare:

  • Compania trebuie să aibă mai puțin de 250 de angajați și o cifră anuală de afaceri mai joasă de echivalentul a 50 milioane Euro, și/ sau o balanță anuală ce nu depășește echivalentul a 43 milioane Euro.
  • Compania trebuie să fie creată în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Întreprinderile individuale trebuie să fie înregistrate și să conducă activități economice în conformitate cu legislația Republicii Moldova.
  • Compania trebuie să opereze în majoritate în Moldova, sau să aibă producerea/ oficiile plasate în Moldova.
  • În cazul în care Guvernul Republicii Moldova, sau administrația locală, sau orice altă formațiune politică, guvernamentală sau administrativă, deține acțiuni în companie, maximul admisibil este de 49% și entitatea publică nu trebuie să fie implicată în administrarea companiei, sau să controleze direct afacerea.

Condițiile din partea băncii

Lista tehnologiilor eligibile din partea băncii Mobiasbanca:

  • Achiziționarea de noi mașini, echipamente de producție, echipamente pentru laborator, linii de producție, cazane, sisteme de răcire, pompe de căldură, mașini pentru ambalare, autovehicule și remorci de transportare a mărfii, mașini și echipamente pentru prelucrarea pământului.
  • Renovarea și construcția de clădiri de producție, de instalații de depozitare, camere frigorifice, depozite.
  • Sisteme de depozitare a cerealelor, mori, întreprinderi pentru producerea furajelor.

Împrumutul către Mobiasbanca – Groupe Société Générale este parte componentă a unui program mai larg ce constă din 380 milioane de euro sub formă de credite și garanții ale BERD oferite instituțiilor financiare pentru creditarea întreprinderilor din Moldova, Georgia și Ucraina, în timp ce UE oferă 19 milioane de euro pentru asistență tehnică, granturi și partajare a riscurilor.

Fermierii vor primi suport financiar pentru înghețurile târzii la culturile pomicole și arbuști fructiferi din primăvara anului 2016

Agrobiznes
-
1
Fermierii vor primi suport financiar pentru înghețurile târzii la culturile pomicole și arbuști fructiferi din primăvara anului 2016

Cabinetul de miniștri a votat, astăzi, 5 aprilie 2017, proiectul Hotărârii de Guvern, privind aprobarea modului de acordare a suportului financiar producătorilor agricoli, în scopul diminuării consecințelor înghețurilor târzii din primăvara anului 2016.

Astfel, documentul nominalizat va contribui la redresarea situației economico-financiară și a consolidării capacităților de producere, procesare primară și comercializare a fructelor pentru agenții economici din nordul țării.

Conform Regulamentului, suportul financiar se va acorda producătorilor agricoli pentru culturile pomicole (specii sămânţoase şi sâmburoase), nucifere şi arbuştii fructiferi, inclusiv căpşun.

Cerințele față de persoanele care pot solicita acordarea suportului financiar sunt:

1. Să fie proprietar şi/sau deţinător legal al terenurilor agricole (în sensul Legii nr.198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda în agricultură, termenul de arendă/comodat minimum 3 ani, la momentul producerii înghețului);

2. să dispună de cont bancar în monedă naţională (lei moldoveneşti);

3. plantaţiile pomicole afectate de calamităţi naturale:

  • au fost inspectate şi documentate de către comisiile locale, instituite în baza dispoziţiei primarului localităţii;
  • se regăsesc în Raportul generalizator întocmit de comisiile de documentare, instituite prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare, plasat pe pagina web a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
  • trebuie să fie pe rod, cu o suprafaţă minimă de 0,5 ha, fondată în baza unui proiect de înfiinţare;
  • au termenul de funcţionare util neexpirat, conform prevederilor Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003;

4. gradul de afectare a plantaţiei trebuie să fie mai mare de 30%.

Reamintim că, în perioada 26 – 17 aprilie 2016, în raioane din nordul țării: Briceni, Dondușeni, Drochia, Glodeni, Ocnița, Râșcani și, parțial, Soroca au fost înregistrate temperaturi joase, sub nivelul rezistenței biologice ale unor culturi agricole, care au provocat prejudicii considerabile, compromițând, în special, recolta de fructe.

Valoarea prejudiciului a fost calculată în baza metodologiei DaLa (Damage and Loss Assessment in the Agricultural Sector), elaborată de Banca Mondială.

Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite au parafat două acorduri

Agrobiznes
-
0
Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite au parafat două acorduri

Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite (EAU) au parafat acordurile între două state privind promovarea şi protejarea reciprocă a investițiilor, precum și cel pentru evitarea dublei impuneri şi prevederea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate. Documentele au fost parafate în urma negocierilor grupurilor de experți, care s-au desfășurat în perioada 2 – 5 aprilie curent, în capitala EAU, orașul Abu Dhabi.

Potrivit șefului Direcției generale cooperare economică internațională a Ministerului Economiei, Mihaela Gorban, la Abu Dhabi părțile au convenit asupra organizării unei runde noi de negocieri pe marginea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind cooperarea economică și tehnică, semnarea căruia va impulsiona atât relațiile comercial-economice bilaterale, cât va crea și baza normativă pentru constituirea Comisiei interguvernamentale de cooperare economică între două state.

Referindu-se la prevederile Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investițiilor, Mihaela Gorban a menționat că documentul va încuraja fluxul de investiții reciproce, prin crearea condițiilor favorabile pentru investitorii din ambele state, va reglementa condițiile de promovare şi protejare reciprocă a investițiilor, va duce la extinderea colaborării moldo-emirateze în diverse sectoare ale economiei.

Cel de-al doilea document parafat, privind evitarea dublei impuneri şi prevederea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate, va permite crearea condițiilor fiscale egale pentru toți agenții economici, care vor desfășura activitate de întreprinzător, şi va crea premise pentru o cooperare sporită între autoritățile fiscale în vederea combaterii evaziunii fiscale la nivel internațional.

Mihaela Gorban a mai menționat că după trecerea tuturor procedurilor naționale de avizare, părțile intenționează să semneze toate cele 3 acorduri de colaborare bilaterală până la finele trimestrului III al anului curent.

La moment, în Republica Moldova activează 9 companii cu capital emiratez, care au realizat investiții în economia națională de circa 40 milioane de lei. Comparativ cu anul 2015, anul trecut volumul comerțului bilateral dintre Republica Moldova și EAU a crescut cu 12,74%.

Doi fermieri din Ignăței nu pot impărți terenurile luate în arendă

Agrobiznes
-
0
Doi fermieri din Ignăței nu pot impărți terenurile luate în arendă

Doi fermieri din Ignăței, raionul Rezina, nu pot împărți terenurile luate în arendă de la oamenii din localitate. Ambii spun că au semnat contracte care sunt perfect legale, iar acum când a venit vremea sa lucreze hectarele nu știu cine si cât are. Așteaptă ca instanța de judecată să le facă dreptate, scrie protv.md.

Gheorghe Burduja din Ignatei spune că acum un an a decis să se ocupe de agricultură. Acesta a mers pe la locuitorii din sat și a încheiat 146 de contracte pentru arendarea a 238 de hectare. Acum se plânge ca nu poate prelucra pământul deoarece un alt fermier a plantat grâu pe o parte din terenurile care-i aparțin.

„Continuă în mod abuziv a prelucra terenurile date. Aici este un teren de 60 de hectare pe care este plantat grâu, care îmi aparține mie pe un termen de trei ani. Au fost înregistrate la primărie suprafața de 238 de hectare, dar care la moment lucrez în 100 de hectare”, a spus Gheorghe Burduja.

Bărbatul se plânge ca a investit o grămadă de bani, însă în zadar.

„In 2016 am luat un credit de un milion si cinci sute de mii de lei am procurat utilaj pentru semănat, tractor “, a adăugat acesta.

Certuri frecvente dintre cei doi fermieri le dau bătăi de cap polițiștilor.

Astăzi la fata locului au venit responsabilii de la poliția economică din Rezina pentru a clarifica situația.

Oamenii spun ca își fac griji pentru terenurile date în arendă, deoarece au încheiat contract cu un agent economic, dar le prelucrează altcineva.

De cealaltă parte fermierul acuzat ca a preluat abuziv terenurile susține ca nu a încălcat legea si că sătenii ar fi încheiat alte contracte fără a le rezilia pe cele vechi.

„Terenurile în cauză care noi astăzi le prelucrăm sunt terenuri contracte cu persoanele fizice încă din anul 2014. Din 2014 până în 2017 persoanele au reîncheiat contractele până în 2020. Eu nu am nici o reziliere de contract“, a explicat Vadim Gagiu, fondatorul întreprinderii „Agro-Comerț”.

Instanța de judecată a dat câștig de cauza lui Gheorghe Burduja și a obligat primăria din Ignăței sa înregistreze contractele. Al doilea fermier a atacat decizia la Curtea de Apel.

„Eu nu am nici o reziliere de contract. Ele sunt reîncheiate cu aceleași persoane cu care am eu contract. Hotărârea spune că admite înregistrarea contractelor și de a refuza rezilierea contractelor cu Agro-comerț. Aceste două puncte se suprapun”, a spus Vadim Gagiu.

Potrivit primarului din localitate doar instanța de judecată va face lumină în acest caz.

Ambii agenți economici spun că vor lupta până în pânzele albe pentru a-și face dreptate.

Primii 33 beneficiari din acest an ai Programului „PARE 1+1” au semnat contractele de finanțare

Agrobiznes
-
0
Primii 33 beneficiari din acest an ai Programului „PARE 1+1” au semnat contractele de finanțare

Primii 33 beneficiari din acest an ai Programului „PARE 1+1” au semnat contracte de finanțare în sumă de 6,6 milioane lei. Din cei 33 de antreprenori, care au semnat astăzi contractele de finanțare, 20 activează în agricultură și intenționează să cultive cereale, viță-de-vie, culturi eterice și legume în spații protejate, alți 7 prestează servicii precum educaționale, medicale și deservire auto, iar 6 activează în sectorul agroalimentar și industria de prelucrare a lemnului.

Cei 33 de semnatari ai Programului PARE 1+1 urmează să contribuie cu partea lor de investiție, conform regulii 1+1 din banii câștigați în 14 state: Italia, Germania, Rusia, Franța, Israel, Danemarca, Islanda, SUA, Ucraina, Marea Britanie, România, Spania, Portugalia și Irlanda.

În cadrul unui traning oferit de experții ODIMM, beneficiarii de granturi au fost informați despre procedura de efectuare a investițiilor și despre monitorizările efectuate în perioada de pre-finanțare și post-finanțare.

Programul PARE 1+1 are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a țării noastre prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul funcționează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului. Beneficiarii de granturi pot fi cetățeni ai Republicii Moldova, care muncesc peste hotare şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

500 ha de pășuni din regiunea Parcului Național Orhei au fost reabilitate cu suportul Uniunii Europene

Agrobiznes
-
0
500 ha de pășuni din regiunea Parcului Național Orhei au fost reabilitate cu suportul Uniunii Europene

Pe parcursul a 3 ani, proiectul Clima East al Uniunii Europene, implementat de PNUD, a dezvoltat și pus în practică sisteme inovatoare de management a pășunilor și pădurilor publice din regiunea Parcului Național Orhei, pentru a preveni eroziunea solului, precum și pentru a capta și stoca carbonul. Rezultatele proiectului au fost prezentate astăzi la un eveniment de finalizare, desfășurat în Orhei.

Proiectul Clima East a pilotat un model de management al resurselor naturale care a sporit capacitatea ecosistemelor de a capta și de a stoca carbonul în condițiile unor riscuri de mediu existente și, în același timp, a păstrat biodiversitatea și valoarea sa economică.

„Proiectul Clima East și-a demonstrat eficiența în mare parte datorită interesului și participării active a tuturor actorilor cheie. Pe lângă atingerea scopului general al proiectului, cel de sporire a capacității ecosistemelor de a sechestra carbonul ca urmare a îmbunătățirii managementului pastoral și silvic, a demonstrat că aplicarea în practică de către autoritățile locale a politicilor și legislației elaborate de Ministerul Mediului aduce beneficii atât la nivel local, cât și național”, a afirmat Inga Podoroghin, secretară de stat la Ministerul Mediului.

Cu sprijinul Uniunii Europene, au fost reabilitate în jur de 500 de ha de pășune și au fost împădurite peste 150 ha de terenuri degradate și neproductive. Datorită măsurilor luate, productivitatea medie a păşunilor a crescut de aproximativ 2,5 ori, de la 2,04 tone fân/ha (2014) până la 4,59 t fân/ha, în timp ce stocarea de carbon în sol şi vegetaţie s-a îmbunătățit cu peste 200%.

„Acest proiect, finanțat de Uniunea Europeană, a sprijinit direct comunitățile parcului național Orhei pentru reabilitarea pășunilor și îmbunătățirea gestionării pădurilor. Acesta este un exemplu de proiect de succes la nivel local, care contribuie la efortul comun de a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice”, a declarat Aneil Singh, Șeful Secției Cooperare din cadrul Delegației Uniunii Europene.

18 comunități, care fac parte din Parcul Național Orhei, au elaborat, grație suportului oferit de proiect, planuri de gestionare a pădurilor pentru 1.400 ha de păduri comunale, precum și planuri de gestionare a pășunilor, care acoperă 5.000 de ha. Aceste planuri asigură gestionarea durabilă a resurselor naturale pentru o perioadă de 10 ani, precum și prevăd măsurile necesare de restabilire.

De asemenea, mai mult de 100 de reprezentanți ai autorităților publice locale și ai sectorului privat au fost instruiți pentru a înțelege mai bine efectele schimbărilor climatice asupra pășunilor și pădurilor. Informații utile și sfaturi practice cu privire la acest subiect au fost incluse în ghidul privind gestionarea durabilă a pășunilor și pădurilor comunale.

Pentru a asigura durabilitatea intervenției proiectului, au fost oferite echipamente agricole pentru IM „Prosper-Rural”, singura întreprindere intercomunitară din regiune care oferă servicii pentru 4 comunități și deține potențial pentru gestionarea durabilă a pășunilor și pădurilor comunitare. Echipamentul, în valoare de 22.000 de euro, facilitează activitățile de gestionare și reabilitare a pășunilor.

„Proiectul Clima East” a contribuit la adaptări bazate pe ecosistem și care, sperăm, vor genera mai multe beneficii pentru mediu, beneficii sociale și economice în termeni de deteriorare redusă a resurselor naturale (biodiversitate, terenuri, păduri), de captare îmbunătățită a carbonului, o scădere a gazelor cu efect de seră și de resurse locale îmbunătățite de pășuni și forestiere „, a spus Stefan Liller, Reprezentant permanent adjunct al PNUD.

Proiectul Clima East, implementat în perioada 2013-2016, este un proiect regional, finanțat de Uniunea Europeană, care își propune să ofere asistență țărilor din Parteneriatul Estic și Federația Rusă, în activităţi de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Cele șapte țări implicate – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina, cooperează pentru susținerea activităţilor de adaptare a ecosistemelor față de schimbarea climei.

Cum poți să obții recolta cartofilor în luna aprilie

Agrobiznes
-
0
Cum poți să obții recolta cartofilor în luna aprilie

Printre cei care au reușit să pună la punct o afacere profitabilă se numără agricultorii care cultivă cartofi în solar, scrie agro-business.ro. Recoltarea cartofilor noi se face în luna aprilie, când prețul este deosebit de avantajos.

Lucian Iaurum, un fermier de luat model

În comuna Peretu, din județul Teleorman, toată lumea cultivă cartofi. Pe toate terenurile din zonă se întind, nesfârșite, rânduri de cartofi. Unii dintre ei acoperiți cu folie, alții nu. Doar în curtea lui Lucian Iaurum cartofii cresc în solarii.

„În solariile din zonă lumea cultivă roșii, ardei, castraveți. M-am gândit că n-are rost să merg la concurență cu vecinii. Așa am început să mă gândesc ce altceva aș putea cultiva. Acum câțiva ani mi-a venit ideea cu cartofii“, povestește tânărul fermier.

După cum el însuși spune, de legumicultură se ocupă dintotdeauna. Totuși, nu face lucrurile ca pe vremea bunicilor, ci, dimpotrivă, aplică una dintre cele mai moderne tehnologii. Pare că în permanență se gândește cum să facă lucrurile mai bine, mai eficient. Dacă ar fi să sintetizez într-un singur cuvânt ce diferențiază ferma sa de cea a altora, aș spune management.

Lucian Iaurum are două solarii mari, de câte 1.000 m². Îmi spune, ca pe un lucru firesc, că și le-a construit singur. Unul în 2010, iar pe celălalt în 2015. Dar solariile nu au structură din lemn, așa ca majoritatea celor pe care le dețin micii fermieri. Sunt alcătuite din țevi și profile metalice și au o înălțime de până la patru metri. Lateralele sunt alcătuite din plasă foarte deasă, astfel încât să fie bine aerisite.

Cartofii românești, plimbați prin Polonia

Semănatul cartofilor s-a făcut pe 10 ianuarie. La plantare s-a făcut și o fertilizare cu îngrășăminte complexe. În principiu, acesta este singurul tratament care se face. Pentru că plantele se recoltează timpuriu și se află într-un mediu protejat, nu mai este cazul să se aplice și alte tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor, mi-a explicat fermierul.

Culesul recoltei este planificat în jurul datei de 20 aprilie.

„Estimez o producție de 3.500-4.000 kg/solar. Într-unul dintre solarii am cultivat cartofi Riviera, iar în celălalt, Carera. Primul soi este mai timpuriu. În schimb, al doilea este mai productiv și de calitate mai bună. Beneficiile pe care Riviera le aduce pentru că iese mai devreme sunt compensate de Carera prin diferența de preț datorată calității superioare“, spune Lucian Iaurum.

În ceea ce privește desfacerea, la cantitățile pe care le obține nu-și face prea mari probleme.

„Anul trecut, a venit un camion din Polonia la poartă și mi i-a luat direct de acasă. Pe urmă am aflat, de la șofer, care era român, că trei zile mai târziu i-a adus înapoi, la supermarketurile din țară, după ce fuseseră curățați, tăiați și ambalați în Polonia“, își amintește el. „Am încercat și eu să-i dau la supermarket. Acum doi ani am lăsat o ofertă, cu toate datele care trebuiau. Mi-au spus că o să mă caute ei. Încă nu m-au căutat“, completează, cu un umor amar.

Inteligența, cel mai prețios capital

Rezultatele gândirii născocitoare a tânărului se văd la tot pasul, prin mica fermă. În al treilea solar, mai mic, sunt plantate răsadurile care vor sluji înființării culturii a doua din solariile mari. Și pentru că este spațiu suficient, mai sunt și răsaduri pentru vânzare. Cresc acolo țelină, roșii și ardei. Dar cea mai mare parte este ocupată de ghivece cu petunii curgătoare. Peste 1.300. „Cu banii de pe ele îmi recuperez cheltuielile pentru încălzire“, explică proprietarul. Ideea i-a venit în urmă cu cinci ani. Lucian Iaurum este un mare iubitor de flori. De aceea, le cultiva și iarna, în solar, pentru că „tot era încălzit.“ Și de aici până a le cultiva și pentru vânzare n-a mai fost decât un pas.

Încălzirea o face cu sobe cu rumeguș. Dar și aici este o găselniță. Până de curând, folosea patru sobe pentru un solar. Acum se descurcă cu una singură, căreia i-a montat un ventilator ce face aerul cald să circule cu presiune mai mare pe burlanele ce înconjoară solarul.

Printre alte lucruri pe care le face pentru ca lucrurile să meargă mai bine este și pauza pe care o dă pământului. Ar putea să rotească trei culturi în fiecare an. A preferat să se mulțumească cu două, ca să lase pământului o pauză. „Altfel cred că s-ar secătui prea rău. Nu mai spun de boli și dăunători…“. Și, apropo de boli, la fiecare patru ani sterilizează pământul cu diferite produse destinate acestui scop.

„Odată am pierdut o cultură și așa am învățat. Câteodată trebuie să mai și dai cu capul de pragul de sus“, glumește tânărul.

Și la cartofii pe care-i cultivă pe cele două hectare pe care le are în câmp, în spatele curții, ca și la roșiile și ardeii din cultura a doua folosește tehnologii mai puțin obișnuite la noi. De exemplu, în loc de insecticide, preferă să folosească prădători. Aceștia sunt insecte de diferite soiuri care se hrănesc cu larvele sau ouăle dăunătorilor din culturi.

„Din punct de vedere financiar câștigul se vede prin eficiența pe care o au. De regulă, tripsul este foarte rezistent și necesită mai multe tratamente. La prădători însă nu are cum să reziste. De aici rezultă avantajul. De aici și din faptul că nu mai folosim substanțe chimice care pot pătrunde în plante“, consideră fermierul.

Clasice, în fermă, sunt doar tractorul micuț, plugul pentru cartofi și mașina de spălat cartofii.

La final, în loc de concluzii, nu putem decât să subliniem, încă o dată, că Lucian Iaurum este un exemplu despre cum un fermier, dispus să investească inteligent, poate obține câștiguri bune din ferma sa.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Agrobusiness nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 18-19

 

1...1.5321.5331.534...1.997Pagina 1.533 din 1.997