Producerea răsadurilor de legume altoite: Tehnici şi metode

Agrobiznes
-
0
Producerea răsadurilor de legume altoite: Tehnici şi metode

Producerea legumelor în teren protejat în sistem de monocultură are un efect negativ asupra mediului de cultivare, calităţii produsului şi productivităţii speciilior legumicole. Mai mulţi autori semnalizează creşterea gradului de agresivitate al bolilor cauzate de o serie de patogeni, care se păstrează în sol (Pythium sp., Phytophthora sp., Rhizoctonia sp. Fusarium, Helminthospor-ium, Verticilium, şi alte boli) în teren protejat, drept rezultat al cultivării uneia şi aceeaşi specii pe acelaşi teren.

Cultivarea repetată a legumelor în solul din seră conduce frecvent la răspândirea nematozilor, cu care este greu de luptat utilizând metoda termică sau chimică.

Altoirea răsadurilor de legume este considerată ca fiind metodă alternativă de sporire a rezistenţei plantelor la boli şi dăunători. Ea mai are insă un şir de alte avantaje: sporeşte toleranţa plantelor la stresul creat de condiţiile nefavorabile de creştere sporeşte productivitatea, permite cultivarea legumelor in condiţiile in care există multe săruri sau solutii de nutriţie in sol.

În Moldova primele incercări de altoire a răsadurilor de legume au fost efectuate in 2003-2004 la compania Ecoplantera SRL. Această metodă de producere a răsadurilor a găsit o răspândire mai amplă în 2008-2009. Rezultatele ştiinţifice efectuate de savanţii de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (dr. Vladimir Conovali, catedra de Legumicultura) sunt implementare cu succes in condiţii de producere din ţara noastră.

Tehnica şi metodele de altoire a răsadurilor de legume

Altoirea răsadurilor de legume este realizată in mod manual, mecanizat, sau cu roboţi care indeplinesc această lucrare in mod semi-automat sau complet automat. Altoirea manuală a răsadurilor este cea mai veche metodă şi rămâne a fi destul de răspândită şi până in prezent in pofida progresului tehnologic şi apariţia maşinilor de altoit. Metoda manuală este practicată şi până la moment datorită costurilor mici de investiţii, flexibilităţii in alegerea vizuală a plantulelor de portaltoi şi altoi cu diametrul potrivit. Metoda manuală are şi unele dezavantaje: necesită braţe de muncă cu deprinderi bune de manipulare ale plantelor, de efectuare a tăierilor, de fixare a bandajului sau a clamei, etc. La altoirea manuală va fi necesară o masă cu suprafaţa curată şi dezinfectată, un briceag foarte ascuţit (sau o lamă, un bisturiu) şi material de fixare a altoiului şi portaltoiului.

FOTO: seminte-ingrasaminte-turba.ro

Metodele de altoire utilizate pentru răsadurile de legume pot fi grupate în:

  • altoirea prin partea apicală;
  • altoirea laterală.

Cea mai răspândită metodă de altoire apicală este altoirea la masă prin „copulaţie simplă apicală”. Majoritatea roboţilor folosesc metoda de altoire „copulaţie simplă apicală”. Această metodă permite automatizarea completă a operaţiilor tehnologice in procesul de altoire. Metoda este foarte productivă, se realizează uşor, iar muncitorii capătă deprinderi foarte repede. Metoda presupune insă o atenţie deosebită acordată menţinerii microclimei in perioada postaltoire. Altfel, riscul de pierire a plantelor este foarte mare. Metoda este utilizată cu succes şi la altoirea manuală. Tehnica altoirii prin „copulaţie simplă apicală” prevede folosirea plantulelor de altoi şi portaltoi, care au tulpina cu diametrul egal. Poate fi folosită şi pentru cele mai mici răsaduri.

Tehnica altoirii cuprinde câţiva paşi:

  1. Se aleg plantule de altoi şi portaltoi cu diametre egale.
  2. Altoiul şi portaltoiul se taie cu lama strict orizontal sau sub un unghi simetric la ambele plante. Cea mai eficientă este metoda de copulaţie la nivelul frunzelor cotiledonate a portaltoiului. Portaltoiului i se face o tăietură sub un unghi de 45°, incepând de sub o frunză cotiledonată şi se duce spre partea opusă a tulpinii. După detaşarea părţii superioare a plantei pe portaltoi rămâne o frunză cotiledonată.
  3. Tulpina altoiului se taie la 2,0-2,5 cm mai jos de frunzuliţele cotiledonate, sub acelaşi un unghi de 45°.
  4. Altoiul se suprapune peste portaltoi, astfel incât tăietura să coincidă.
  5. Locul altoirii se fixează cu bandaj sau clame. Plantele după altoire sunt foarte slabe, iar clama cu altoi poate aluneca de pe portaltoi. Pentru a preveni acest fenomen, Iângă planta altoită se infige un bastonaş de lemn sau masă plastică de care este fixează clama cu planta. ln ultimul timp, tuburile din polimeri folosite la fixarea plantelor după altoire sunt foarte răspândite. La folosirea tuburilor se taie portaltoiul, pe portaltoi se imbracă tubul, lăsând jumătate din lungimea lui mai sus de tăietura pe portaltoi, se taie altoiul şi se introduce in tub până la contopirea deplină cu tăietura de pe portaltoi. Tubul are tăietură longitudinală şi se poate dilata pe măsura creşterii în grosime a tulpinii. Mai târziu, către momentul transplantării răsadului tubul cade de pe plantă. Tuburile se folosesc cel mai des la altoirea răsadurilor de tomate cultivate în palete celulare.
  6. Planta altoită se transferă in spaţii special amenajate pentru menţinerea microclimei după altoire.

Îngrijirea răsadului după altoire

Procesul de altoire trebuie realizat într-o zonă bine amenajată, umbrită, fără vânt, în condiţii fitosanitare bune. Înainte şi după altoire, plantele vor fi supuse aclimatizării. Pentru aceasta, altoiul şi portaltoiul se expun la soare, cu câteva zile înainte de altoire. Irigările vor fi moderate, pentru a preveni alungirea sau creşterea rapidă a plantelor în perioada de altoire. Astfel va fi asigurat un procent mai mare de supravieţuire al plantelor după altoire. În procesul de altoire nu se va admite uscarea tăieturii. Altoiul şi portaltoiul se suprapun imediat după efectuarea tăieturii sau se unesc strâns (dar fără a deteriora ţesuturile) cu zona proaspăt tăiată. După amplasarea bandajului sau clamei, răsadul se transferă în secţia de revigorare după altoire. Primele 2-3 zile după altoire, plantele se vor menţine la o temperatură de aproximativ +30°C şi o umiditate relativă a aerului înaltă – 95%. Spaţiul în care se află răsadurile în primele zile după altoire, trebuie să fie izolate de razele solare, de exemplu, sere umbrite sau tunele special amenajate în interiorul serei, cu sistem autonom de încălzire şi sporire a umidităţii aerului.

După aceasta, intensitatea luminii se măreşte treptat, iar temperatura şi umiditatea se ajustează la nivelul optim pentru specia altoită. Până la începerea concreşterii şi formării calusului vor fi necesare aproximativ 4-5 zile pentru răsadurile altoite prin partea apicală şi 5-6 zile pentru răsadurile altoite prin partea laterală. Înainte de plantarea răsadului altoit va fi aplicată procedura tradiţională de călire a răsadurilor. La plantarea răsadului altoit locul altoirii trebuie să fie mai sus de suprafaţa solului.

© Buletin inovaţional pentru producătorii de legume editat de către Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED).

ME își propune în 2017 să atragă investiții străine în valoare de un sfert de miliard de dolari

Agrobiznes
-
0
ME își propune în 2017 să atragă investiții străine în valoare de un sfert de miliard de dolari

Ministerul Economiei (ME) prognozează o creștere economică pentru anul curent de 3,5%, conform scenariului pesimist, și de 6,5%, conform scenariul optimist, a menționat ministrul economiei, Octavian Calmâc, într-o conferință de presă la care a prezentat prioritățile ministerului pentru 2017, transmite IPN.

Principalele sectoarele ale economiei naționale care vor alimenta creșterea PIB-ului cu până la 6,5% vor fi: agricultura – 0,7 p.p., industria – 1,2 p.p., serviciile – 3,3 p.p., impozitele nete pe produs și import – cu 1p.p, formarea brută de capital fix – cu 2,7 p.p.

„Ne propunem în 2017 să atragem investiții străine în economia națională în sumă de 250 de milioane de dolari, cu circa 30 la sută mai mult decât în 2016. Sperăm să atingem un nivel al exporturilor de 2 miliarde 250 de milioane de dolari, fiind astfel asigurată o creștere de zece la sută comparativ cu anul trecut”, a declarat ministrul.

În atragerea investițiilor speranțe mari sunt legate de zonele economice libere și de parcurile industriale. În aceste entități se anticipează investiții în sumă de 86 de milioane de dolari, cifră de două ori mai mare decât în anul trecut.

Octavian Calmâc a mai spus că Ministerul Economiei are în bugetul pentru anul curent 105 mln lei, bani care vor fi direcționate către sectorul privat în vederea susținerii diverselor acțiuni de promovare a produselor și serviciilor autohtone. 84 de milioane de lei sunt alocați suplimentar pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, de rând cu banii din celelalte proiecte finanțate de donatorii externi. Circa 200 de milioane de lei vor fi repartizați pentru susținerea proiectelor de infrastructură și eficiență energetică.

Printre prioritățile ministerului, Octavian Calmâc a menționat activitățile ce țin de sporirea competitivității produselor moldovenești pe piață internă și externă, negocierea acordurilor de liber schimb cu Republica Chineză, cu Egiptul și cu alte țări, acorduri care ar permit exporturile fără aplicarea taxelor. La fel, se urmărește îmbunătățirea în continuare a mediului de afaceri, prin eliminarea barierelor birocratice în relația dintre instituțiile de stat și business, restructurarea mai multor instituții ce țin de infrastructura calități, armonizarea regulilor de activitate a acestora la standardele europene.

Peste 150 de companii din 6 țări vor participa la ediția de primăvară a expoziției Moldagrotech

Agrobiznes
-
0
Peste 150 de companii din 6 țări vor participa la ediția de primăvară a expoziției Moldagrotech

Ediția de primăvară din acest an a expoziţiei Moldagrotech se va desfășura în perioada 15 – 18 martie. Până acum și-au anunțat prezența circa 150 de companii din Republica Moldova, Austria, Cehia, Germania, România și Ucraina.

În cadrul expoziției va avea loc Concursul profesional „Util pentru Moldova”. Programul expoziției va fi variat: seminare, mese rotunde, proiectul „Agrogenerația”, prezentări de tehnică agricolă precum şi Agro Drive Show „Tractorul în Acțiune”.

În cadrul expoziţiei activează programul care are drept scop stabilirea contactelor directe expozanţi – vizitatori, care include comunicarea atât online, cât şi offline – Creating Business Contacts on EXPO.

Atât participanţii cât şi vizitatorii profesionişti ai evenimentului vor beneficia de programele specializate, cum ar fi „Business Matchmaking Meeting Program”, „Networking”, întâlnirile prestabilite ale participanţilor cu business-vizitatori (buyers).

ADR Nord anunță concurs pentru cel mai bun business plan de dezvoltare a unei agropensiuni

Agrobiznes
-
0
ADR Nord anunță concurs pentru cel mai bun business plan de dezvoltare a unei agropensiuni

Autorități locale, antreprenori și reprezentanți ai societății civile din raioanele de nord ale Republicii Moldova participă, în perioada 30 ianuarie – 3 februarie, la seminarul cu genericul „Agroturism – soluție pentru dezvoltarea rurală a Regiunii de Dezvoltare Nord”, organizat în cadrul proiectului „Suport în dezvoltarea turismului rural sustenabil în Regiunea de Dezvoltare Nord, Moldova”, implementat de ADR Nord și finanțat de Guvernul Estoniei, prin intermediul Asistenței oficiale pentru dezvoltare și ajutor umanitar a Estoniei.

Participanții la eveniment se întrunesc, pe rând, în orașele Bălți, Edineț, Ocnița și Soroca, pentru a comunica cu cei șase experți din Estonia care au venit să contribuie la dezvoltarea turismul rural în nordul Moldovei, oferind drept exemple practici de succes estoniene în domeniu.

Directorul ADR Nord, Ion Bodrug, i-a încurajat pe toți cei care manifestă interes față de dezvoltarea turismului rural să participe activ la seminare, întrucât „acest proiect este foarte necesar pentru regiunea noastră”, mai cu seamă în contextul în care Regiunea de Dezvoltare Nord deja are un Program în domeniul sporirii atractivității turistice.

„Acest ajutor pe care ni-l oferă Estonia ne va permite să selectăm câteva business planuri de dezvoltare a turismului rural în regiunea noastră. Este un pas mic care, în perioada următoare, ne va determina să identificăm noi investiții. Proiectele de dezvoltare a turismului sunt dificile și costisitoare, dar este important că noi deja avem o viziune clară în acest domeniu”, a menționat directorul ADR Nord.

În debutul seminarului, șefa Secției cooperare și atragere investiții (SCAI) a ADR Nord, Maria Prisacari, a prezentat proiectul de dezvoltare a turismului rural în nordul Moldovei, menționând că principalul obiectiv al proiectului este îmbunătățirea calității vieții populației din Regiunea de Dezvoltare Nord prin diversificarea activităților economice în zonele rurale și stimularea agroturismului.

Potrivit Mariei Prisacari, proiectul va contribui la impulsionarea parteneriatelor de dezvoltare a turismului rural, va asigura creșterea nivelului de in/formare a populației, asigurând dezvoltarea abilităților și competențelor necesare pentru a iniția și a desfășura o activitate comercială. De asemenea, potrivit șefei SCAI, în cadrul proiectului vor fi consiliați și instruiți antreprenori și familii de întreprinzători pentru a îmbunătăți abilitățile și competențele în gestionarea afacerilor. Totodată, proiectul va promova antreprenoriatul în rândul femeilor și a tinerilor din zonele rurale, oferind programe de formare pentru îmbunătățirea abilităților de afaceri, recunoașterea oportunităților de piață, sporind astfel oportunitățile de angajare. Mai mult, proiectul le va oferi antreprenorilor moldoveni posibilitatea să stabilească parteneriate de cooperare cu autorități locale din Regiunea de Dezvoltare Nord a Moldovei, precum și cu cele din Regiunea Pärnu, Estonia.

În cadrul seminarului, Karie Ilus de la Fundația Turismului din regiunea Pärnu a prezentat informații utile despre dezvoltarea marketingului destinației în cadrul parteneriatului public-privat, iar Mercedes Merimaa, reprezentantă a GAL Pärnu Bay Partnership, s-a referit pe larg la programul european LEADER de dezvoltare rurală, prezentând în acest context bunele practici în domeniul turismului rural al Partaneriatului Pärnu Bay. La rândul său, reprezentanta Casei de oaspeți „Kollamaa” din Estonia, Marika Kose, a vorbit despre antreprenoriatul în mediul rural, precum și despre posibilitățile de participare ale comunității. Aivar Merila de la Centrul de odihnă „Kosmonautika” a prezentat informații actuale despre legendarul centru de relaxare „Vzmorie” din Estonia. În același context, primarul administrației locale Koonga, Mikk Pikkmets, a vorbit despre dezvoltarea regională a Koonga prin prisma mai multor caracteristici, iar operatorul turistic Enn Rand a prezentat, în calitate de exemplu turistic rural, Casa de oaspeți „Maria”, hotelul „Victoria”, din Estonia.

În cadrul seminarului, ale cărui sesiuni se vor încheia vineri, 3 februarie, este anunțat un concurs pentru cel mai bun business plan de dezvoltare a unei agropensiuni. Patru participanți care vor fi desemnați câștigători ai concursului vor efectua o vizită de studiu în Estonia.

Proiectul „Suport în dezvoltarea turismului rural sustenabil în Regiunea de Dezvoltare Nord, Moldova”, în valoare de 15 mii de euro, a fost lansat la sfârșitul anului trecut, în cadrul unei ședințe de consultare publică a Programului regional sectorial (PRS) în domeniul sporirii atractivității turistice. Menționăm că Regiunea de Dezvoltare Nord are un PRS în domeniul sporirii atractivității turistice. Documentul strategic a fost aprobat de membrii Consiliului Regional pentru Dezvoltare Nord în cadrul ședinței din 18 ianuarie curent.

IFAD caută prestator de servicii de asistență tehnică acordată producătorilor de struguri pentru masă

Agrobiznes
-
0
IFAD caută prestator de servicii de asistență tehnică acordată producătorilor de struguri pentru masă

Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD în Republica Moldova
invită companiile interesate să prezinte oferte la concursul pentru selectarea prestatorului de servicii de asistență tehnică acordată producătorilor de struguri pentru masă, membrilor ai Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor Strugurilor din Moldova pentru anul 2017 la implementarea tehnologiei de producere intensive a strugurilor pentru masa pe tulpină înaltă.

În baza unui concurs, din rândul persoanelor fizice sau juridice, private sau cu capital de stat va fi selectat un prestator de servicii, care pe parcursul anului 2017, prin conlucrarea directă cu UCIP-IFAD şi a specialiştilor din domeniu va implementa tehnologia cultivării strugurilor pentru masă pe tulpină înaltă tip „Pergola”, proiect-pilot care va fi implementat în plantațiile producătorilor de struguri de masă. Succesul proiectului-pilot va fi făcut public și va fi folosit ca exemplu de demonstrație pentru alți  producători din domeniu.

Detaliile privind scopul, descrierea activităților, criteriile de eligibilitate, precum și condițiile de participare le găsiți pe pagina web: www.ifad.md/achizitii cu numărul de înregistrare 03/17/PRRECI.

Întrebările cu privire la Termenii de Referinţă pot fi transmise la adresa de email: [email protected].

UE ar putea reduce subvențiile pentru agricultură

Agrobiznes
-
0
UE ar putea reduce subvențiile pentru agricultură

Uniunea Europeană (UE) trebuie să reducă subvențiile ca parte a viitoarelor reforme, pentru a face față așteptatei scăderi a bugetului destinat agriculturii, în urma ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar (Brexit), a declarat sâmbătă comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, transmite Agerpres.

Fermierii care adoptă practici sustenabile în cultivarea pământului ar trebui să fie cei mai mari beneficiari ai viitoarelor subvenții, a apreciat oficialul european.

Acesta a adăugat: „Dacă fermierii vor să obțină subvenții directe, ei trebuie să contribuie mai mult la obținerea obiectivelor comune”.

Hogan a declarat că intenționează să reintroducă o propunere pe care Germania a respins-o până acum, prin care vor fi reduse semnificativ subvențiile pentru beneficiarii cu ferme mai mari.

„Trebuie să găsim metode de a acorda mai mulți bani fermelor mici și mijlocii”, a mai spus comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în România sunt la ora actuală 3,6 milioane de exploatații agricole (ferme sau gospodării), care reprezintă 30% din exploatațiile agricole existente la nivelul Uniunii Europene.

Începând cu 2017, producătorii de biocombustibil vor plăti TVA în mărime de doar 8 la sută

Agrobiznes
-
0
Începând cu 2017, producătorii de biocombustibil vor plăti TVA în mărime de doar 8 la sută

Producătorii de biocombustibil vor plăti TVA în mărime de doar 8% pe întregul lanț valoric, începând cu 1 ianuarie 2017.

Modificările la politica bugetar – fiscală și vamală, care reduc cota TVA de la 20% la 8% au fost publicate în Monitorul Oficial Nr. 472-477 din data de 27.12.2016.

Le găsiți în Legea Nr. 281 din 16.12.2016 „cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative”, articolul 96, litera b.

Potrivit modificărilor, „după liniuţa a-ea se introduce o liniuţă nouă cu următorul cuprins:

„– 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice și apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn;”.

Proiectul Energie și Biomasă organizează un atelier despre noile tehnologii verzi

Sergiu Jaman
-
1
Proiectul Energie și Biomasă organizează un atelier despre noile tehnologii verzi

Proiectul Energie și Biomasă invită la un atelier dedicat pieței locale a sistemelor de încălzire și prepare a apei calde utilizând tehnologiile de valorificare a surselor de energie regenerabile.

Reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, experţi de la Agenţia Agenția pentru Eficiență Energetică şi de la Proiectul Energie şi Biomasă, precum şi primii utilizatori ai centralelor termice combinate, ingineri şi reprezentanţi ai companiilor ce prestează servicii de mentenanţă, vor prezenta participanţilor la atelier informaţii relevante despre noile tehnologii verzi.

De asemenea, vor fi prezentate exemple de proiecte și investiții sustenabile în utilizarea sistemelor combinate de producere a energiei termice din biomasă şi a apei calde menajere de la energia solară.

Atelierul de lucru va avea loc în data de 01 februarie 2016, ora 11:30, sala de conferințe a CIE „Moldexpo”, pavilionul central, etajul 2.

Moldova a obţinut în 2016 cea mai mare recoltă de floarea-soarelui din istorie

Agrobiznes
-
0
Moldova a obţinut în 2016 cea mai mare recoltă de floarea-soarelui din istorie

Anul trecut producţia agricolă a fost marcată de o creştere de 19% comparativ cu 2015. Majorarea a fost determinată, în mare parte, de recolta bogată de producţie vegetală, relevă date ale Biroului Naţional de Statistică, la care face trimitere Mold-Street.

Anul 2016 a fost unul destul de rodnic pentru agricultura Republicii Moldova. Cel puţin aşa arată statisticile.

Astfel producţia agricolă globală s-a majorat cu 18,6%, în special datorită unei recolta bogate de producţie vegetală, care a crescut cu 26%.

Record la producţia de floarea-soarelui

Cea mai bogată roadă din istoria Republicii Moldova au strâns producătorii de floarea-soarelui. Recolta de seminţe a constituit 673.000 de tone, cu 39% mai mult decât în anul 2015 şi a generat majorarea producţiei globale agricole cu 4,5 puncte procentuale.

Din datele BNS nu este clar dacă aceasta s-a datorat unor suprafeţe mai mari semănate au această cultură agricolă sau unei recolte mai bogate la hectar.

Şi recolta de grâu a fost una dintre cele mai bogate din istorie, ajungând la 1,29 milioane de tone, în creştere cu aproape 40% faţă de anul 2015. Este cel mai bun rezultat din anul 1993.

Producţia de porumb s-a majorat cu 29% faţă de anul 2015 şi a constituit 1,38 milioane de tone de boabe. În pofida creşterii recolta de porumb a fost cu 12% mai mică decât în 2014.

Recolta de sfeclă de zahăr deşi în creştere cu 10% faţă de anul 2015 a fost de 2,2 ori mai mică ca în anul 2014.

Datele oficiale mai arată că, anul trecut, s-au recoltat 214.000 tone de cartofi, cu 35% mai mult decât în 2015, dar cu 20% sub nivelul din 2014. În aceeaşi perioadă producţia de legume a fost de 290.000 de tone, în creştere 12%.

Pomicultorii au cules 590.000 de tone de fructe, mai mult cu 19%, iar producţia de struguri a constituit 615.000 de tone în 2016 în creştere cu 3%.

Cea mai mică roadă de tutun

Continuă regresul din producţia de tutun, care a mai scăzut cu încă 28%. În anul 2016 s-au strâns doar 900 de tone, cel mai mic rezultat din istoria Republicii Moldova şi cel mai prost rezultat din ultimul jumătate de veac.

Cât despre producţia animalieră aceasta s-a majorat cu doar 3% în 2016. Creşterea producţiei animaliere a avut loc datorită majorării volumului producţiei de ouă cu 7% și producției de vite şi păsări în masă vie cu 4,8%. Producţia de lapte s-a diminuat cu 0,8% în rezultatul micșorării efectivului mediu de vaci în întreprinderile agricole cu 10,1% și în gospodăriile populației – cu 1,9%.

1...1.5641.5651.566...1.996Pagina 1.565 din 1.996