Luptele de culise în jurul creditului de 100 de milioane de euro acordat de Polonia pentru dezvoltarea sectorului agrar şi industrial au dus la blocarea accesului la el pentru agricultori. Rezultate dezastruoase. Altfel nu poate fi calificată implementarea în decurs de doi ani a creditului preferenţial de 100 de milioane de euro, acordat de Guvernul polonez Moldovei pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, scrie Mold-Street.

Doar două din 100 de milioane

Din 14 mai 2014 (momentul semnării de către premierii Republicii Moldova şi Poloniei) şi până în prezent au fost aprobate doar două proiecte în valoare de două milioane de euro.

Altfel spus au fost accesate doar 2% din mijloacele prevăzute. Acum proiectul este suspendat şi autorităţile speră că în următoarele luni Guvernul Poloniei va extinde termenele de de implementare a acestui, care au fost prevăzute pentru doi ani.

„Există şanse mari ca procedurile birocratice de aprobare a unui nou termen să fie trecute operativ şi guvernul polonez să decidă favorabil”, susţine Igor Goraşov, directorul Unității de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei (UICA-GRP).

Ministerul Finanţelor vede riscuri majore

Până atunci Guvernul Moldovei a decis în şedinţa din 29 iunie, să opereze o serie de schimbări radicale la capitolul implementarea acestui proiect. Astfel Guvernul a decis că acest credit va fi implementat deja de Ministerul Finanţelor prin intermediul instituţiilor financiare participante (IFP), ce vor fi selectate.

Totodată s-a decis că Ministerul Finanţelor va aproba Manualul de operaţiuni prin care va stabili condiţiile de recreditare, criteriile de eligibilitate peentr IFP şi beneficiarii finali, iar dosarele agenţilor economici aprobate de Consiliul de Supraveghere a UICA-GRP vor fi tgransmise IFP pentru examinare.

Drept argument pentru aceste modificări este faptul că ar „exista un grad sporit de riscuri în realizarea creditului de asistenţă din Partea poloneză prin intermediul Unităţii în comparaţie cu creditarea tradiţională prin intermediul sectorului sectorului bancar”.

Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor a argumentat necesitatea acestor modificări şi prin faptul că IFP dispun de experienţă necesară în creditare, cadrul instituţional corespunzător şi filiale.

„Ele pot promova pe larg proiectul, ceea ce va asigura acoperirea mai mare a agenţilor economici şi dispun de capacitatea de a implementa eficient şi rapid sub-proiectele eligibile. Ministerul Finanţelor a discutat cu reprezentanţii băncilor comerciale referitor la eventuala participare la valorificarea creditului polonez, şi la rândul său, băncile au exprimat interesul, deoarece au potenţiali beneficiari”, a precizat oficialul.

Potrivit ministerului Finanţelor, IFP vor identifica şi gestiona riscurile, vor examina fezabilitatea şi rentabilitatea proiectelor investiţionale, bonitatea potenţialilor beneficiari, vor aprecia obiectul, lichiditatea şi valoarea gajului în conformitatea cu practicile bancare şi vor asuma toate riscurile de credit faţă de MF cu toate activele sale, precum şi vor prelua toate chestiunile legate de monitorizarea creditelor şi asigurarea rambursării împrumuturilor la termen.

Ministrul Agriculturii: va creşte dobânda

Eduard Grama, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare s-a arătat surprins de aceste modificări.

„Vreau să menţionez că aceste modificări nu arată care va fi mecanismul de implementare şi acordare a resurselor din acest credit. Aceasta pentru că Acordul de credit prevede că Moldova nu primeşte bani, ci asistenţă tehnică, şi în aceste condiţii noi nu înţelegem cum băncile vor acorda creditul, dacă el nu este sub formă de bani?”, a precizat ministrul.

Totodată Eduard Grama a susţinut că dacă va fi trecut prin bănci dobânda se va dubla şi respectiv se pierde atractivitatea lui pentru agricultori. În consecinţă a solicitat ca documentul să fie scos de pe agenda Guvernului.

Armaşu a afirmat însă că nu vede nicio problemă din punct de vedere tehnic. Potrivit lui mecanismul va fi următorul beneficiarii primesc asistenţa tehnică, dar returnează costul acestora prin intermediul băncilor.

Filip se teme că Guvernul va fi nevoit să se ocupe de returnarea banilor

Premierul Pavel Filip l-a susţinut pe Ministrul Finanţelor şi menţionat că băncile au departamente specializate şi cu toate acestea au o rată de 15% a creditelor neperformante.

„Ce se va întâmpla dacă de acordarea creditelor se vor ocupa structuri fără experienţă, Nu este exclus că aceasta rata ar putea ajunge la 30% şi Guvernul va fi cel care va fi nevoit să se ocupe de returnarea banilor, pentru că este garantul creditului”, a menţionat premierul.

Populismul a compromis

Viorel Chivriga, director de programe la IDIS Viitorul susţine că aceste „rezultate”, arată clar cât de prost a fost gestionat şi negociat acest proiect.

„Acest credit a fost şi este important pentru agricultura Moldovei. Or, e vorba de o sumă foarte mare pentru acest sector, care este egală cu patru bugete anuale pentru subvenţii. Din păcate s-a făcut mult populism pe seama acestui credit, care a şi dus la această situaţie”, a declarat expertul.

În opinia lui Chivriga, la compromiterea proiectului au contribuit mai mulţi factori: de la jocul cu dobânda care ba creştea, ba scădea, la bătălia dintre diverse ministere şi instituţii pentru administrarea proiectului.

„Soluţia cu băncile nu este cea mai rezonabilă. Or, anul 2014 a demonstrat cât de sigur este sistemul bancar moldovenesc. În plus vor creşte costurile de gestiune, ori oricum va fi nevoie de o instituţie ce va monitoriza implementarea proiectului”, a precizat specialistul.

Chivriga menţionează că în acest sens ar fi fost utilă experienţa Poloniei.

„O soluţie pentru a evita apariţia de probleme la gestionarea banilor ar fi fost includerea în Comietetul pentru administrarea proiectului a unui reprezentant al Poloniei”, a afirmat Viorel Chivriga.

Expertul mai constată că daunele provocate de acest eşec sunt enorme.

„Erau bani destinaţi pentru dezvoltarea unui important sector agrar, celului animalier, care este în stagnare şi care are nevoie de investiţii majoare pentru a se dezvola, iar acum nu se ştie când vor ajunge aceşti bani. Totodată acest caz arată că funcţionarii de stat din Moldova nu sunt în stare să gestioneze o situaţie concretă”, a adăugat specialistul.

Credit avantajos blocat

„Acest credit este unul foarte avantajos. Este pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% şi o perioadă de graţie de cinci ani. În cinci ani, în condiţiile unei inflaţii anuale de 7-10%, creditul va deveni practic gratuit“, se arăta încrezut în luna mai 2014 viceministrul Agriculturii Gheorghe Gaberi.

Pe 11 iulie 2014, Parlamentul a ratificat acordul cu Polonia, iar pe 3 septembrie 2014 Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a decis că de implementarea Programului de asistenţă se vor ocupa două instituţii: Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) pentru domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare şi infrastructurii aferente; şi Instituţia publică “Unitatea de implementare a grantului acordat de Guvernul Japoniei” (JNPGA) pentru domeniul industriei şi infrastructurii aferente. Sumele s-au împărţit astfel – 90 de milioane de euro la AIPA şi 10 milioane de euro la JNPGA.

Totodată Guvernul a decis că de monitorizarea implementării proiectului vor fi responsabile Ministerul Economiei (la capitolul industrie) şi Ministerul Agriculturi (pe domeniul agriculturii). Următoarea etapă a fost elaborarea manualelor operaţionale pentru implementarea Acordului care includ şi condiţiile de creditare a beneficiarilor.

Război între ministru şi AIPA

În cazul celor 90 de milioane de euro de care era responsabilă AIPA, lucrurile s-au mişcat foarte lent. Astfel manualul operaţional a fost aprobat abia peste un an şi ceva, iar rezultatele concursului de selectare a şefului unităţii de implementare au fost anulate de câteva ori.

Vasile Bumacov, exministrul Agriculturii susţinea chiar că AIPA nu va fi în stare să-l implementeze şi a cerut Guvernului să desemneze alte instituţii cu experiență precum este Unitatea de Implementare a proiectului Compact sau Programul IFAD.

O altă problema era rata dobânzii care în acord e de 0,15%, dar Guvernul a decis să fie de 20 de ori mai mare, 3%.

Ministrul Finanţelor şi-a retras semnătura

Mult mai operativ s-au derulat activităţile în cazul creditului de 10 milioane de euro, ce urma să fie implementat de JNPGA. Manualul operaţional a fost aprobat de ministerele Economiei, Finanţelor şi Agriculturii încă pe 3 octombrie 2014 şi el prevedea „acordarea împrumutului Beneficiarilor finali pe un termen de până la 25 ani, inclusiv cu o perioadă de graţie de pînă la 5 ani, la o rată a dobânzii care nu va depăşi 0,15% anual şi o marjă (comision) de administrare a împrumutului ce nu va depăşi 0,45% anual”.

Pe 10 octombrie 2014 JNPGA a anunţat că întreprinderile pot depune cereri de solicitare de bani din suma de 10 milioane de euro. Pe 7 noiembrie 2014, întreprinderea CAAN SA din Străşeni a depus la Unitatea de implementare oferta pentru obţinerea a 10 milioane de euro pentru reconstrucţia, reutilarea şi modernizarea halei de producţie industrială cu suprafaţa de 35.300 metri pătraţi din parcul industrial de la Străşeni.

Toate acestea erau necesare pentru a atrage compania germană Leoni, care era gata să investească 25 de milioane de euro într-o uzină pentru producerea cablajelor auto, cu condiţia că i se oferă hale de producţie, conform standardelor internaţionale.

Peste o lună, pe 4 decembrie oferta întreprinderii CAAN a fost acceptată de un comitet consultativ, iar pe 9 decembrie 2014 administraţia companiei a prezentat la Ministerul Finanţelor setul de documente necesar pentru încheierea Acordului de recreditare, în condiţiile anunţate conform Programului.

De aici a început o istorie stranie. Astfel instituţia a lăsat fără răspuns cererea companiei. Subiectul a cauzat şi o discuţie aprinsă la ultima şedinţă a Guvernului Leancă pe 30 decembrie 2014, fără însă ca presa să le poată asculta sau înregistra.

În consecinţă pe 5 ianuarie 2015, expremierul Iurie Leancă a solicitat crearea unui grup de lucru „responsabil de examinarea propunerilor referitor la condiţiile de refinanţare a mijloacelor financiare obţinute din creditul oferit de Polonia”.

Preşedintele Grupului, Tudor Copaci, în acea perioadă viceministru al Economiei, susţinea că procesul a mers „ca ceasul” până s-a ajuns la necesitatea obţinerii semnăturii conducerii ministerului Finanţelor, care pe neaşteptate a decis să impună noi condiţii, şi anume ca rată a dobânzii la credit să fie deja de 3%, adică de cinci ori mai mare decât cea aprobată şi inclusă în manualul operaţional.

Tudor Copaci se arăta contrariat de pretenţiile celor de la Finanţe.

„Care este rostul atunci acestui credit, dacă se insistă pe dobânzi la nivelul pieţii. În plus nu pot să înţeleg de ce nu au cerut acest lucru la etapa aprobării manualului operaţional, sub care sta şi semnătura ministrului Finanţelor”, susţinea în ianuarie 2015 exviceministrul Economiei.

La începutul lunii aprilie 2015, Cabinetul de miniștri a decis reducerea ratei dobânzii la creditul polonez de la 3% la 2%, iar agricultorii au cerut să fie de maximum un procent.

La fel s-a decis crearea Unității de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone (UICAGRP) şi aprobat un nou Manual de operațiuni.

A mai trecut un an şi în aprilie 2016 a fost aprobat în redacție nouă Manualul. Totodată în această perioadă Unitatea şi Consiliul de Supraveghere a reuşit să aprobe doar şase dosare din partea agenţilor economici din Moldova, din care doar două în valoare de două milioane de euro au trecut şi aprobarea de la ministerul Finanţelor al Poloniei şi respectiv mijloacele vor fi alocate.

Condiţia de bază: partener din Polonia

Creditul acordat de Polonia este unul tehnic şi ca să beneficieze de această asistenţă, antreprenorii din Moldova urmau să aibă contracte de colaborare cu agenţi economici din Polonia. Totodată, cea mai mare parte din resurse vor rămâne în Polonia, pentru că cel puţin 60% din valoarea bunurilor şi serviciilor din cadrul contractului de împrumut, trebuie să fie de origine poloneză, dar fără implicarea sectorului bancar.

Producătorii agricoli moldoveni urmau să beneficieze de împrumuturi în formă de echipamente, utilaje, elemente de infrastructură pentru proiecte din agricultură și industria agroalimentară cu rambursare în rate, pentru o perioadă maximă de 12 ani, unde primii 3 ani reprezintă perioada de grație.