Sectorul viticol, informat despre sistemul de producere a materialului săditor

0

La data de 12 iulie 2016 specialiştii din sectorul viticol au participat la Masă rotundă cu ieşire în teren, pe subiectul „Sistemul de producere a materialului săditor viticol în RM: probleme, soluţii şi perspective”. Evenimentul a fost organizat de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV),  cu suportul uman al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Agenţia de Stat pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) şi Institutul Ştiinţifico-Practic pentru Horticultură şi Tehnologii Alimentare (IŞPHTA).

Seminarul a fost dedicat profesioniștilor din domeniu: reprezentanţii pepinierelor viticole din RM, reprezentanţii birourilor de proiectare a plantaţiilor viticole, specialiştii-viticultori ai companiilor vitivinicole şi agricole. În contextul lansării în acest an a primelor produse cu indicaţie geografică protejată (IGP), precum şi a înregistrării primilor producători de produse vitivinicole cu denumire de origine protejată (DOP), organizatorii și-au propus să familiarizeze sectorul cu cerințele minime necesare pentru înființarea plantaţiilor viticole noi și producereaa materialului săditor viticol certificat în Republica Moldova, atenționând asupra necesității de executare strictă a acestora, în scopul asigurării produselor vitivinicole de calitate înaltă şi durabilă.

Vladimir COROBCA, expert principal al Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie din cadrul ONVV, doctor-conferenţiar universitar: „Este adevărat că în ultimii ani, ca urmare a situaţiei de criză care se înregistrează în sectorul vinicol al RM, pepinieritul viticol nu mai este o activitate economică de bază, dar se transformă în una complementară. Pe de altă parte, în anul 2015 mai multe vinării din RM au început producerea produselor vitivinicole cu IGP, iar în anul 2016 a început înregistrarea primilor producători de produse vitivinicole cu DOP. Dar în scopul asigurării produselor vitivinicole de calitate înaltă şi durabilă, plantaţiile viticole noi trebuie să fie înfiinţate respectând nişte cerinţe minime, care constau în: plantarea pe pante mai mari de 5-7 grade; altitudinea mai mare de: la sud – 80 metri, la centru – 120 metri, la nord – 150 metri; densitatea optimă – 4000-5000 viţe/ha; forma butucului – Guyot (unilateral, bilateral) sau Cordon de Royat (unilateral, bilateral); construcţia spalierului – să asigure mecanizarea maximă a lucrărilor de îngrijire a butucilor şi solului; asigurarea plantaţiei viticole cu tractoarele şi maşinile agricole necesare etc.”

În cadrul Mesei rotunde participanții au luat cunoștință de situaţia din sectorul pepinieritului viticol din RM şi perspectivele acestuia, dar și de sistemul de producere a materialului săditor viticol certificat, fiind evidenţiate problemele, soluţiile şi perspectivele dezvoltării acestui sistem. Concomitent, au fost puse în discuție cerinţele Ordinului MAIA nr. 93 din 27 aprilie 2016, activitatea şi posibilităţile tehnice ale Laboratorului de testare şi control fitosanitar.

De asemenea, pe parcursul activităţii, cei prezenți, în special viticultorii care intenţionează să înființeze plantaţii viticole noi în anii următori, au avut posibilitatea de a ieși în teren, pentru a vizita peste cinci pepiniere viticole din țară. Acolo s-au familiarizat cu condiţiile de producere a materialului săditor viticol, precum şi cu respectarea cerinţelor de producere, testare şi certificare a materialului săditor viticol, stipulate în Reglementarea tehnică „Producerea, certificarea, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol”, aprobată prin HG nr. 418 din 09.07.2009.

În urma discuțiilor și vizitelor în teren, participanții au venit cu mai multe propuneri, inclusiv: urgentarea reabilitării fostului Institut Naţional al Viei şi Vinului, care ar avea printre atribuţiile de bază şi producerea materialului săditor viticol de categoriile biologice Prebază şi Bază, de souri autohtone şi internaţionale; toţi pepinieriştii viticoli din ţară trebuie şi vor depune eforturi maxime în a produce material săditor viticol de calitate, conform cadrului regulatoriu în vigoare; Departamentul control semincer din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să fie mai insistent în a solicita de la toate pepinierele viticole din ţară respectarea strictă a cerinţelor cadrului regulatoriu existent.

În ultimii ani în Republica Moldova activează cca 20 pepiniere viticole (față de 60, care activau în anii 2000), dintre care doar 5 pepiniere produc anual peste 350 de mii de butaşi altoiţi, iar restul – sub această cifră. Aceste pepiniere viticole produc anual 8-9 milioane de butași altoiţi, iar din şcoala de viţe recoltează cca 4-6 milioane de viţe altoite. Material săditor viticol de soiuri autohtone (grupul Feteasca, Rară neagră, Viorica etc.) de categoria Standard sau Cerificat nu se produce. Viţele produse de soiurile europene internaţionale nu sunt de cele mai bune clone şi cu destinaţie concretă. În unele cazuri, materialul săditor viticol autohton are amestec de soiuri, nu se dezvoltă omogen, este infestat de boli restrictive pentru viţa-de-vie etc. Majoritatea plantaţiilor de altoi şi portaltoi sunt cu termenul de exploatare expirat. În multe cazuri pepinierele viticole produc numai material săditor de categoria biologică „Obişnuit”, care va fi interzisă începând cu anul 2017. În aceste condiții, tot mai puţine pepiniere viticole solicită serviciile Laboratorului de testare şi control fitosanitar din cadrul IŞPHTA.

Cele mai mari bănci din Moldova au fost excluse de la finanțarea proiectului Livada Moldovei

0

După doi ani de discuţii, negocieri şi amânări, cel mai mare proiect de de finanţare a agriculturii moldoveneşti, Programul de Restructurare a Sectorului Horticol (Livada Moldovei) a fost în sfârşit lansat.

Proiectul Livada Moldovei are o valoare record de 120 milioane de euro (circa 2,6 miliarde de lei), cât valoarea subvenţiilor din ultimii cinci ani, are ca scop facilitarea şi crearea condiţiilor favorabile pentru restructurarea lanţului valoric al sectorului horticol din Republica Moldova.

Proiectul este finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi este prevăzut pentru implementare în anii 2016-2020. La finanțare vor avea acces 500 de beneficiari mari și aproximativ 30.000 de gospodării țărănești, deşi iniţial era vorba de circa 52.000 de gospodării.

Banii oferiți de BEI vor fi investiţi în tehnologizarea şi mecanizarea proceselor de producere primară în horticultură, dotarea cu sisteme de irigare şi antigrindină, modernizarea proceselor de procesare, dar şi diversificarea pieţelor de desfacere pentru fructele moldoveneşti.

Iurie Brumărel, directorul executiv al Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, unitate ce va implementa şi acest proiect, a afirmat anterior că din banii proiectului este planificată acordarea a cel puțin 10 milioane de euro pentru creditare prin componenta de leasing, iar 1,5 milioane de euro sunt planificați pentru Colegiul Agricol de la Țaul și Universitatea Agrară.

Fără cele mai mari bănci

Finanţarea se va face prin intermediul băncilor, dar se constată că cele mai mari bănci din Moldova şi unde se deservesc agricultorii (Victoriabank, Moldova Agroindbank și Moldinconbank) nu sunt partenere ale proiectului.

Potrivit Mold-Street, sunt eligibile doar Procreditbank, Mobiasbancă, Energbank şi Comerțbank, iar din companii de leasing doar Raiffeisen Leasing.

În condiţiile în care cele trei bănci excluse, deţin o cotă de 70% din piaţă şi au acoperire în întreaga ţară, realizarea proiectului va fi destul de dificilă. Pe de altă parte această decizie este una logică în condiţiile în care primele bănci din ţară au probleme mari legate de transparenţa acţionariatului şi guvernarea corporativă.

Condiţiiile de creditare

Finanțarea din partea BEI este oferită la o rată 0,68% + EURIBOR pe 6 luni. La moment indicatorul ERURIBOR este negativ. Totodată, finanțatorul insistă ca rata de finanțare din partea băncilor comerciale să nu fie mai mare de 5,5% anual. Suma finanțării va fi de la 5.000 de euro până la 5 milioane de euro, unde va fi aplicată regula „primul venit-primul servit”.

O altă facilitate fiscală este cota „Zero” a TVA, dar şi facilități la import precum scutirea de plată taxelor vamale, procedurilor vamale, accize, TVA la importul utilajului/serviciilor; Termenul de creditare de maxim 10 ani şi perioadă de graţie de până la 4 ani etc.

De notat că proiectul Livada Moldovei a fost anunţat încă pe 18 septembrie 2014 şi atunci autorităţile se lăudau că au negociat acest credit în termen foarte scurt, doar câteva luni, şi se arătau sigure că în alte câteva luni vor începe finanţarea agricultorilor. A durat însă aproape doi ani.

Granturi de până la 30 de mii de lei pentru producătorii de pomușoare

0

Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de pomușoare din Republica Moldova, Fundația HEKS Moldova a inițiat implementarea proiectului „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare”, care planifică de a avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova.

Unitatea de implementare a proiectului este ONG Centrul de Consultanță în Afaceri. Metoda de abordare în procesul de implementare va fi principiul M4P (Making Markets Work for the Poors), adică facilitarea schimbărilor în sistem prin conlucrarea strânsă dintre proiect și jucătorii de pe piață (procesatorii, intermediarii si exportatorii, depozitele frigorifice, rețelele de magazine, instituțiile statului, instituțiile de învățământ cu profil agricol, instituții financiare și de micro-finanțare, asociații și federații de producători agricoli, etc.).

Pentru a stimula consumul de pomușoare autohtone procesate, CCA intenționează să co-finanțeze, prin acordarea de granturi, lansarea unui sau a mai multor produse noi din pomușoare cultivate de fermierii autohtoni, și comercializate prin rețele de retail din Republica Moldova sau peste hotarele ei.

Granturile vor fi alocate pentru compensarea unei anumite părți din costurile de marketing aferente creării unui produs(e) din pomușoare (ambalaj, stickere, etc.).

Beneficiari ai granturilor pentru crearea noilor produse din pomușoare pot fi întreprinderi de orice formă organizatorico-juridică care sunt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova şi desfășoară activitatea în domeniul Fabricării și comerțului produselor alimentare, dețin în proprietate utilaj de producere, sau, au contract încheiat cu întreprindere ce deține utilaj specializat, cu excepția instituțiilor de cercetări științifice, stațiunile tehnico-, didactico-experimentale sau alte instituții publice.

CCA va acorda granturi în valoare de 50% din costuri, dar nu mai mult de 30.000 lei.

Pentru a obține mai multe informații despre concurs, dar și pachetul de acte necesare pentru a beneficia de grant, companiile interesate sunt invitate să expedieze o solicitare la adresa: [email protected].

Termenul limită de depunere a solicitărilor: 31 august 2016.

Contacte:

Tel./Fax: (+373 22) 21 00 95
GSM: +373 68 67 98 59
[email protected]
www.FB.com/proiectpomusoare
Advisory Business Center
3 of., 23/9, Mitropolit Petru Movila str.
Chisinau, Republic of Moldova

FOTO. Proiectul „Livada Moldovei” a fost lansat oficial într-o livadă de mere din Coșernița

0

Miercuri, 13 iulie, la Coșernița, r-nul Criuleni, a avut loc ceremonia oficială de deschidere a Programului de restructurare a sectorului horticol din Republica Moldova, „Livada Moldovei”. La evenimentul care a avut loc în gospodăria „Velfruct” SRL au fost prezenți mai mulți oficiali și funcționari guvernamentali, printre care premierul Pavel Filip, vicepreședintele BEI, Laszlo Baranyay și viceministrul Agriculturii, Vasile Luca.

Filip a dat asigurări că Guvernul va susţine şi în continuare dezvoltarea sectorului agricol şi va rămâne mereu deschis pentru a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă mediul de afaceri. El a subliniat că agricultura este un sector prioritar pentru Republica Moldova, iar pentru a avea o afacere profitabilă, întreprinzătorii trebuie să utilizeze în activitatea sa tehnologii noi.

„Anul acesta, după ce am avut parte de calamităţi naturale, înţelegem mai bine ca niciodată că trebuie să investim în tehnologii moderne. Chiar dacă costurile iniţiale devin puţin mai înalte, vom fi siguri că vom avea o roadă calitativă”, a menţionat Pavel Filip.

Totodată, şeful Cabinetului de miniştri a mulţumit Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru suportul acordat prin intermediul Proiectului de dezvoltare a sectorului horticol, accentuând că acesta este unul foarte important pentru întreaga ţară, oferind agricultorilor posibilitatea de a-şi extinde activitatea şi moderniza infrastructura utilizată.

„Este o şansă pentru Republica Moldova să ne mândrim cu fructele noastre, care sunt naturale şi gustoase. Anume de aceasta are nevoie acum societatea, oamenii solicită produse sănătoase. Cu asemenea produse mereu ne vom găsi locul pe piaţă”, a mai spus Premierul.

Datorită proiectului „Livada Moldovei”, peste 300 de agenţi economici, ce activează în domeniul horticol şi peste 52 de mii de gospodării ţărăneşti vor putea accesa credite investiţionale, la o rată a dobânzii convenabilă, cu termenul de recuperare de maxim 10 ani şi perioada de graţie de până la patru ani. Valoarea minimă a creditului este de 5 mii de euro şi poate fi utilizat pentru tehnologizarea şi mecanizarea proceselor de producere primară în horticultură, dotarea cu sisteme de irigare şi antigrindină, precum şi pentru diversificarea pieţei de desfacere pentru fructele moldoveneşti. Proiectul este implementat cu susţinerea financiară a Băncii Europene de Investiţii, având un buget total de 120 milioane de euro, ce trebuie valorificat până în anul 2021.

Ministrul Economiei a anunțat când vor fi anulate restricțiile la importul de carne și lapte din Ucraina

0

Moldova va retrage restricţiile impuse la mijlocul anului 2016 la importul pe teritoriul său a produselor de carne şi lapte, precum şi a cimentului din Ucraina. Acest lucru se va întâmpla la anul, în 2017.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând presa ucraineană, despre aceasta a declarat marţi, la Kiev, Vicepremierul, ministrul Economiei al Moldovei, Octavian Calmîc, promiţând partenerilor ucraineni „retragerea restricţiilor comerciale” în vederea extinderii comerţului reciproc, care în ultimul timp demonstrează decădere substanţială.

Drept confirmare a declaraţiilor sale, ministrul a constat o scădere bruscă a exportului RM în Ucraina până la $40 mil., informând că exportul ucrainean în Moldova a scăzut până la $600 mil.

Anterior, autoritățile responsabile din țara noastră s-au decis să limiteze exportul ucrainean din cauza poziţiei rigide şi implacabile a producătorilor autohtoni de produse din carne şi lapte, care s-au plâns de „concurenţă neloială”.

În Ucraina statul oferă mai mult sprijin agricultorilor, le restituie TVA-ul. Ţinând cont de preţurile la mici la energia electrică, producţia de carne şi lapte din Ucraina avea avantaj concurenţial pe piaţa moldovenească, comparativ cu produsul similar autohton.

O situaţie similară s-a creat şi în privinţa cementului, în care producătorul din Rezina şi Rîbniţa a început să întâlnească dificultăţi la comercializarea acestuia în Moldova, unde piaţa cimentului este estimat la 1,2 – 1,3 mil. de tone.

FOTO. Tot mai mulți fermieri beneficiază în perioada post-Compact de echipamente de irigare și mașini agricole

0

Numai în prima jumătate a acestui an, cu suportul Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova (FDD Moldova), au fost aprobate și finanțate cereri de vînzare în rate a echipamentelor de irigare și a mașinilor agricole în valoare totală de cca 9 mil. lei. Astfel, 12 fermieri din diferite regiuni ale țării au depus cereri la Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterea Producției Alimentare (2KR), care gestionează Programul de Vînzări în Rate în Agricultura Performantă Irigată, pentru a beneficia de procurarea în rate a utilajului agricol.

Programul, pus la dispoziția fermierilor locali de către FDD Moldova – entitatea succesoare a Fondului Provocările Mileniului Moldova, continuă să ofere oportunități agricultorilor pentru a-și extinde și dezvolta afacerile. Lansat în ultimul an de implementare al Programului Compact (2015), mecanismul, ce prevede procurarea și vînzarea în rate a echipamentelor de irigare și utilajelor agricole, rămîne viabil și în perioada post-Compact, fiind susținut din Fondul de Refinanțare a Vînzărilor în Rate, acumulat în cadrul 2KR, care este format din ratele achitate de fermieri pentru echipamentul procurat. În primul trimestru al acestui an suma acumulată în fond a depășit 19 mil. lei.

În perioada post-Compact, din cele 12 cereri aprobate, 9 sunt destinate procurării sistemelor de irigare, majoritatea fiind pentru extinderea livezilor, iar restul – pentru procurarea mașinilor și utilajelor agricole. Cele mai multe cereri au parvenit de la agenții economici din nordul și centrul țării. Vînzarea în rate a echipamentului agricol se efectuează cu achitarea unui avans de 25% din costul echipamentului plus cheltuielile aferente tranzacției, restul 75% vor fi achitate în rate egale, în termen de 3 ani.

Unul din beneficiarii programului, Mereacre Oleg – producător agricol din com. Zîmbreni (Ialoveni), după experiența în procurarea echipamentului de irigare pentru plantația de viță-de-vie, achiziționat în perioada Compact (iulie 2015) își dorește extinderea afacerii familiei sale. Grație sistemului de picurare achiziționat anul trecut, fermierul astăzi poate iriga 9 hectare de viță-de-vie, ceea ce are un efect vizibil asupra calității strugurilor. Fermierul este încrezut că la toamnă strugurii vor cîntări mai mult de 1 kg fiecare, iar producția exportată va fi mai cotată peste hotarele țării.

Dl. Mereacre a decis să beneficieze repetat de oportunitățile Programului de Vînzări în Rate, pentru că s-a convins în eficiența investițiilor în echipamentul de irigare. În primăvara anului curent, „Fructmer” SRL a depus o cerere la 2KR pentru a procura încă un echipament de irigare prin picurare și utilaj agricol pentru plantațiile de căpșuni, precum și pentru prelucrarea viței-de-vie. Producătorul este încrezut că aceste investiții o să-l ajute să fie mai competitiv în exportul de căpșuni și struguri de masă.

Prin Programul de Vînzări în Rate 2KR tot mai mulți producători agricoli sunt motivați să-și extindă posibilitățile și capacitățile afacerilor sale. Acest program permite micilor fermieri să investească în echipamente de irigare și alte utilaje pentru dezvoltarea agriculturii cu valoare înaltă. Grație echipamentelor achiziționate producătorii agricoli vor putea fi mai competitivi, cît în țară, atît și în afara ei.

Reamintim că pentru procurarea în rate a echipamentului prin 2KR nu este necesar gaj suplimentar și nu este obligatorie procurarea echipamentului de la anumiți producători. Mecanismul este destinat fermierilor mici și medii, precum și grupurilor de producători din toate regiunile Republicii Moldova, îndeosebi celor care nu au acces la credite sau împrumuturi din cauza gajului insuficient sau lipsei istoriei de creditare. Finanțarea pentru un singur beneficiar sau grup de beneficiari afiliați nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 100 mii dolari SUA, recalculat conform cursului oficial al BNM la data aprobării finanțării de către FDD Moldova. Echipamentul agricol achiziționat prin acest program este scutit de TVA și taxe vamale.

VIDEO. Noaptea trecută a ars ferma de oi și porci din satul Cotihana, raionul Cahul

0

Incendiu la miezul nopţii pe teritoriul unei ferme de ovine și porcine, din satul Cotihana, raionul Cahul.

Pentru a lupta cu focul, la fața locului au intervenit trei autospeciale cu 15 pompieri și salvatori din cadrul Direcției situații excepționale Cahul. Ajunși, pompierii au constatat că flăcările s-au propagat pe o suprafață de aproape 75 procente din fermă, din suprafață totală de 1600 metri pătrați.

Echipele de salvare au acționat pe trei sectoare de luptă, pentru localizare, salvarea restului clădirii și evacuării animalelor din fermă.

În consecință, nici o persoană nu a avut de suferit, cei patru paznici de noapte evacuându-se din zona de risc până la venirea salvatorilor.

Potrivit reprezentanţilor Serviciului Situaţiilor Excepţionale, în urma incendiului, de flăcări și fum a fost afectată clădirea pe o suprafață de 75 procente, mistuiți fiind 1600 de baloți de furaj din interior, dar și 11 animale (porci).

Salvate au fost 120 de oi și 85 de porci.

La orele dimineții, echipele de pompieri continuau lucrările pentru lichidarea totală a incendiului și pentru lucrări de spălare-demontare.

Urmează să fie cercetate circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului.

Oamenii sunt îndemnați să respecte normele antiincendiare și să alerteze urgent Serviciul 901, în cazul în care observă situații excepționale.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=cEJggDFMZAw”]

Un milionar din Moldova a preluat circa 40.000 de hectare de terenuri agricole din România

0

Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai importanţi latifundiari din România, s-a retras din acţionariatul Agrocomplex Bârlad, parte a grupului de firme Racova pe care îl controlează, scrie Economica.net, citând date de pe termene.ro.

Potrivit sursei citate, Agrocomplex Bârlad, care gestionează peste 11.500 de hectare de terenuri agricole, este deţinută acum de compania elveţiană Delta Commodity & Financial Services SA (DCFS) SA, dar şi de fondul SIF II Moldova, Constantin Duluţe – cel care exploatează Insula Mare a Brăilei şi avocatul Dimitriu Sorin Manuel.

Delta Commodity & Financial Services figurează şi în acţionariatul companiei Racova SA care este, la rândul său, în acţionariatul Comcereal SA Vaslui, compania prin care Porumboiu exploata în jur de 27.400 de hectare în judeţul Vaslui.

Datele din registrele din Elveţia relevă că sediul Delta Commodity & Financial Services se află pe aceeaşi adresă cu Trans-Oil International SA şi Vision Holding SA, care sunt administrate de omul de afaceri Vaja Jhashi. Totodată ultimul a fost până la mijlocul anului trecut şi manager la Delta.

„Este vorba despre o separare a business-ului. Tranzacţia a început în urmă cu un an de zile”, a declarat pentru economica.net, Adrian Porumboiu, fără a da alte amănunte.

„Eu am foarte puţin din acea firmă, de pe vremea când am lucrat ca director. Nu cunosc ce s-a întâmplat cu acţionariatul”, susţine Constantin Duluţe, proprietarul Agricost SRL, compania care exploatează cea mai mare suprafaţă arabilă din România.

Bani pentru cumpărarea grupului Racova

Amintim că la finele anului trecut, presa din România a informat că omul de afaceri român Adrian Porumboiu a vândut grupul de societăți agricole Racova, tranzacția încheiată cu gigantul Trans-Oil din Republica Moldova fiind estimată la 110 milioane de dolari.

Cel care va prelua până la finele acestui an fermele lui Adrian Porumboiu este Vaja Jhashi, proprietarul Trans-Oil, un om de afaceri cu origini georgiene, dar care ar avea cetăţenie americană, rusă şi moldovenească.

Tranzacţia a fost deja semnată, însă nu poate fi încheiată fără ajungerea la un acord cu creditorii care au bani de recuperat în baza creanţelor neplătite de firmele din grupul Racova.

“Costul proiectului este de aproximativ 164 de milioane de dolari şi are trei componente. Una dintre ele este tranzacţia cu grupul Racova, a doua înseamnă o facilitate pentru asigurarea de capital de lucru, iar o altă componentă înseamnă re-finanţarea unor împrumuturi contractate anterior pentru operaţiunile Trans-Oil din Republica Moldova. Tranzacţia cu Racova are o pondere de două treimi din întregul proiect. Proiectul va fi finanţat de către grupul Trans-Oil, IFC şi de către o bancă de investiţii care activează şi în comerţul cu cereale“, susţineau sursele citate de mirsanu.ro.

Grupul Racova, un colos agroindustrial din Vaslui

Grupul Racova operează pe o suprafaţă agricolă de 45.000 de hectare, din care 5.000 de hectare sunt în proprietatea sa, iar restul de 40.000 de hectare sunt luate în arendă. El include fabrica de ulei Ulerom Vaslui, SC R-Agro Fălciu SA, 14 situri ale SC Comcereal SA Vaslui (Banca, Băceşti, Buhăieşti, Codăeşti, Cresteşti, Drânceni, Epureni, Ivăneşti, Murgeni, Negreşti, Huşi, Puieşti, FNC Bârlad, Siloz Vaslui) şi SC Agrocomplex Bârlad SA (cu operaţiuni la Bârlad, Bujoreni, Coroieşti, Iteşti, Pochidia, Trestiana şi Tutova).

La rândul său, Trans-Oil este monopolist pe piaţa stocării cerealelor din Republica Moldova, deţinând cele mai multe elevatoare dintre Prut şi Nistru. În plus, deţine şi un treminal în portul Giurgiuleşti, poziţionat avantajos atât pentru proprietăţile mai vechi ale Trans-Oil dar şi pentru cele achiziţionate recent în România.

Via Mold-Street

VIDEO. La sudul țării s-a recoltat grâu și orz frumos. Iată cum decurge secerișul la Avdarma

0

Șefii gospodăriilor agricole din satul Avdarma, raionul Comrat, sunt mulțumiți de recolta culturilor de toamnă – de grâu și de orz.

Agricultorii spun că, în acest an, asupra productivității bune și a calității grâului au influențat pozitiv condițiile meteorologice, relatează portalul gagauzinfo.md.

 „Din toamnă la noi au fost create condițiile meteorologice bune, iarna a fost favorabilă. Primăvara au fost ploi bune, iar acum, în condiții bune, recoltăm. S-a rodit grâu și orz frumos”, a declarat șeful SRL  „Gümüșlü toprak”, Vladimir Ghiumiușliu.

Sunt mulțumiți de calitatea recoltei și specialiștii întreprinderii „Vastar Agro”.

„Vremea în acest an a influențat pozitiv asupra culturilor de toamnă. La moment recoltăm orzul de toamnă de pe o suprafață de 156 de hectare, recolta este mai mare de 35 chintale la hectar. Cred că recolta de grâu nu va fi mai rea. Suprafața grâului de toamnă, semănat de gospodăria noastră este de 230 de hectare. Dacă vremea ne va permite, atunci vom efectua toate lucrările de recoltare la timp”, a spus șeful „Vastar Agro” Dmitrii Sarandi.

Specialiștii estimează că producția de grâu în anul 2016 va fi mai mare decât media pe 10 ani. Estimarea a fost făcută în urma cercetărilor agro-meteorologice.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=rDZtpexI4QM”]