Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță despre startul achitării datoriilor la plata subvențiilor pentru anul 2015.

Transferurile au fost efectuate pentru circa 250 de beneficiari, în sumă totală de aproximativ 5 mil. lei, potrivit datelor oferite de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). De menționat că spre achitare mai rămân 3.395 de dosare.

Reamintim că, achitarea datoriilor la plata subvențiilor este una din prioritățile Guvernului pentru primele 100 de zile. MAIA va informa periodic despre desfășurarea procesului de efectuare a plăților.

Pentru anul 2015, Fondul de Subvenționare a constituit – 610 mil. lei dintre care au fost achitate datorii pentru anul 2014 în valoare totală de 231,5 mil. lei. pentru 2350 de cereri.

Precizăm că pe parcursul anului 2015 au fost recepționate 4051 dosare în valoare de 540,1 mil. lei. Din numărul total de cereri recepționate și procesate, cca 189 dosare în sumă totală de 56,7 mil. lei au fost respinse ca fiind neeligibile. Astfel, pe parcursul anului 2015 din numărul total de 3862 de cereri eligibile, în valoare totală de 483,4 mil.lei, au fost prezentate la Trezoreria de Stat dispoziții de plată în valoare de 362,8 mil. lei pentru 2604 beneficiari, dintre care au fost achitate 56,4 mil. lei, pentru 215 beneficiari.

Mai mulți producători de cartof din satul Corjeuți, raionul Briceni, membri ai grupului de inițiativă care și-a propus să creeze o asociație regională a producătorilor de cartof, s-au întrunit vineri, 25 martie, în cadrul unei ședințe pentru a stabili pașii următori în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor necesare pentru atragerea unui investitor din Letonia care, anterior, și-a arătat disponibilitatea să construiască la Corjeuți o fabrică de prelucrare a cartofului.

Organizată la inițiativa Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord în incinta Consiliul Raional Edineț, la ședință au participat și președintele raionului Edineț, Iurii Garas, care și-a declarat sprijinul față de inițiativa ADR Nord și a producătorilor de cartof din nordul republicii.

În cadrul ședinței, directorul ADR Nord, Ion Bodrug, a comunicat că a venit timpul ca producătorii de cartof din raionul Briceni, în special cei din satul Corjeuți, să ia decizii ferme în privința creării asociației, cerință solicitată de partea letonă, în vederea atragerii investițiilor letone în domeniul prelucrării cartofului la Corjeuți. Directorul ADR Nord a reiterat faptul că interesul investitorului din Letonia față de deschiderea unei fabrici de prelucrare a cartofului la Corjeuți este o oportunitate care trebuie valorificată, acest lucru fiind posibil doar dacă agricultorii locali vor reuși să se unească în cadrul unei asociații care să le reprezinte interesele.

Potrivit agricultorului Gheorghe Rusu, liderul grupului de inițiativă privind crearea asociației, producătorii de cartof din raionul Briceni sunt interesați de atragerea investitorului leton și fac pași concreți în vederea realizării acestui demers.

Amintim că, acum o lună, în cadrul unei prime ședințe de acest fel, care a avut loc la Corjeuți, a fost examinată baza legislativă privind crearea unei asociaţii a producătorilor de cartof. Ideea deschiderii unei frabrici de prelucrare a cartofului la Corjeuți a fost tema unei mese rotunde organizată în cadrul Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord, ediția a III-a, eveniment la care au participat agricultori din Corjeuți și partenerii lor din regiunea Aloja, Letonia. Atunci, reprezentanții întreprinderii letone de prelucrare a cartofului Aloja Starkelsen vorbeau despre necesitatea creării unei asociații unde să se regăsească producătorii de cartof care vor să coopereze în cadrul proiectului moldo-leton de creare și funcționare a unei fabrici.

Transnistria ar putea livra produse în cel mai mare centru alimentar cu amânuntul şi ridicata din Rusia – ФУД СИТИ, unde se va deschide pavilionul „Transnistria”. Un acord în acest sens a fost atins în cadrul vizitei delegaţiei guvernamentale a Transnistriei la Moscova, la sfârşitul săptămânii trecute.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la site-ul Ministerului Economiei al Transnistriei, delegaţia condusă de preşedintele Guvernului, Pavel Prokudin, a purtat negocieri cu grupul de lucru interdepartamental, care include reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Economice, Ministerului Finanţelor, Serviciului Vamal Federal, Ministerului de Externe şi aparatului Guvernului Rusiei.

Părţile au coordonat măsurile orientate spre stimularea exportului de produse ale producătorilor transnistreni pe piaţa rusească. În cadrul dialogului s-a decis realizarea măsurilor elaborate în următoarele săptămâni. S-a convenit şi asupra vizitei reprezentantului Rusiei la Tiraspol „pentru a se informa despre situaţia la întreprinderi şi negocieri cu agenţii economici interesaţi”.

Cum a ajuns praful fabricat în Belarus în laptele produs în Republica Moldova? Expertul Veaceslav Ioniţă are o explicaţie ce face aluzie la politica bugetar-fiscală a ţării.

Expertul în economie şi fostul deputat în Parlament, Veaceslav Ioniţă, a pus un mare semn de întrebare asupra calităţii laptelui produs în Moldova, opinând, totodată, că şi autorităţilor le revine o parte din vină.

În opinia lui Ioniţă, autorităţile centrale au admis o eroare în politica bugetar-fiscală şi această eroare ar fi determinat producătorii de lapte din Moldova să cumpere lapte-praf din Belarus, pentru a reduce costurile de producere şi a reuşi, astfel, să facă faţă concurenţei.

„Lapte moldovenesc? Ce este laptele moldovenesc? Praf din Belarus cu apă moldovenească este egal cu lapte moldovenesc”, a spus Ioniţă.

El a subliniat faptul că producătorii moldoveni de lapte sunt impozitaţi cu 20 la sută, în timp ce procesatorii şi vânzătorii plătesc la stat doar 8 la sută.

Dacă producătorii moldoveni de lapte nu ar folosi praf, nu ar fi competitivi, a mai spus expertul, adăugând că statul ar trebui să-şi revadă politica bugetar-fiscală în raport cu aceşti producători.

Asociaţia Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) în colaborare cu Congresul autorităților locale din RM intenționează să deschidă 10 platforme industriale. Cu acest scop a fost lansat Programul de dezvoltare economică prin re-industrializare.

Managerul programului, Tatiana Dormenco, a relatat pentru agenția „INFOTAG” că programul este finanțat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) cu scopul de a re-industrializa Moldova. În cazul punerii în aplicare a programului vor apărea 10 platforme industriale, construcția cărora va fi finanțată de GIZ. Valoarea lor totală constituie 100 de milioane de euro.

„Fiecare platformă se va întinde pe 15 hectare. Pe ele se vor afla hale gata pentru producere cu o suprafață de la 2 până la 10 mii m² cu toată infrastructura. Investitorii trebuie doar să aleagă hala potrivită. De-a lungul ultimilor șase ani au existat mai multe inițiative din partea investitorilor, care doreau să deschidă producere în Moldova, dar în condiții de lipsă a spațiilor industriale și a infrastructurii necesare, ei au renunţat la această idee”, a spus ea.

Tatiana Dormenco a spus vineri că a avut loc al doilea tur de consultări publice cu reprezentanții autorităților locale pentru a identifica teritoriile unde pot fi construite platformele.

„Crearea lor înseamnă locuri de muncă noi care vor aduce în buget impozite, vor da un impuls pentru producția industrială și dezvoltarea economică în general. Noi deja am văzut câteva exemple bune la Bălți, Chișinău, în satul Albinețul Vechi, raionul Fălești. Noi suntem deschiși pentru schimb de experiență, de opinii în scopul realizării programului”, a spus reprezentantul GIZ, Veaceslav Șutchevici.

Potrivit spuselor președintelui APIP, Marin Ciobanu, în decurs de șase ani de activitate au apărut 11 subzone, 3,25 mii de locuri de muncă noi, de asemenea, au fost semnate contracte noi, care prevăd crearea încă a 7 mii de locuri de muncă.

„Sute de companii străine au dorit să vină în Moldova, să arendeze un spațiu și să înceapă producerea, dar nu să construiască de la zero, investind milioane de euro. Este necesar să le creăm aceste platforme. Recent am fost la Berlin și am discutat cu funcționarul german posibilitatea finanțării programului și am primit sprijinul lor, dar în așa fel ca banii să fie alocați direct pentru realizare, și nu prin Guvern”, a spus Marin Ciobanu.

Valeriu Lazăr a demisionat de la conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. El susţine că din cauza mai multor acţiuni subversive nu mai poate să se afle în continuare la conducerea CCI.

Vineri, la şedinţa Biroului Executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, preşedintele acesteia, Valeriu Lazăr, şi-a anunţat demisia. După cum informează serviciul de presă al CCI, Valeriu Lazăr s-a referit şi la motivele pentru care a părăsit şefia instituţiei. El a menţionat că în 2014, când a preluat conducerea CCI, a lansat un amplu program de modernizare instituţională.

„Am considerat mereu că în activitatea Camerei de Comerț și Industrie — instituţie cu statut legal de interes public,  nu trebuie să predomine prestarea unor servicii cu plată pe pieţe concurenţiale  — de rând cu multipli operatori privaţi şi deseori cu avantaje concurenţiale nemotivate, oferite de stat, inacceptabile într-o economie de piaţă. Cred ferm că într-o organizaţie modernă nu trebuie să-şi aibă locul  un sistem opac de gestiune financiară, manifestat inclusiv prin lipsa unor proceduri  transparente de achiziţii. Nu mi se par normale abordările de „gaşcă”, inclusiv  în cadrul valorificării programelor oferite instituţiei  de donatori”, a menţionat Lazăr, citat de agenția Sputnik.

El a constatat că aceste şi alte abateri de la practicile de bună funcţionare  se regăseau în activitatea CCI si nu puteau  să nu erodeze credibilitatea instituţiei în faţa sectorului  privat şi a partenerilor săi.

Potrivit lui Lazăr, „în pofida faptului că majoritatea membrilor CCI și ai colectivului s-au pătruns de necesitatea schimbărilor prevăzute în PDS și că am reușit împreună să lansăm multe din reformele propuse,  pe parcursul implementării acestuia, unii membri ai Consiliului, dar și angajaţi ai CCI – „beneficiari” ai sistemului anterior  de funcționare, au început să boicoteze si chiar să blocheze procesul”.

Trecând în revistă mai multe abateri care ar reprezenta acele acţiuni subversive, Valeriu Lazăr a declarat că „un manager care se respectă părăseşte o astfel de companie”.

Până la convocarea congresului extraordinar, interimatul funcţiei de Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie  a Republicii Moldova va fi asigurat de vicepreşedintele acesteia, Tudor Olaru.