Exportul mai multor produse din Moldova spre piaţa Uniunii Europene, cum ar fi cel de struguri, mere, roşii, nu acoperă cotele prevăzute în Acordul de Asociere. La solicitarea IPN, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a explicat că exportul produselor agroalimentare pe piaţa UE este determinat de unele constrângeri precum reluarea parţială a exporturilor pe piaţa Federaţiei Ruse.

La fel, exportul este determinat şi de nivelurile mai favorabile a preţurilor pe piaţa CSI. În aceste condiţii, producătorii au o tendinţă de revenire pe pieţe tradiţionale de export. De asemenea, menţinerea embargoului pentru importul produselor agroalimentare din UE pe piaţa Federaţiei Ruse contribuie la suprasaturarea pieţei UE şi acces mai dificil pentru noi ţări exportatoare pe piaţă, precum şi preţuri mai puţin favorabile.

Potrivit datelor MAIA cu privire la cantităţile de produse exportate spre UE în 9 luni ale anului trecut, producătorii din Republica Moldova au exportat spre UE aproape 24 de tone de roşii, în valoare de circa 11 mii de dolari. Principalele ţări în care s-au exportat roşii moldoveneşti sunt Lituania şi România. Cota de roşii prevăzută în Acordul de Asociere este de 2 mii de tone. Usturoi, deşi documentul prevede o cotă de 220 de tone, nu s-a exportat deloc.

La fel, în perioada 1 ianuarie-1 octombrie 2015, struguri de masă în stare proaspătă s-au exportat într-o cantitate de peste 6 mii de tone, în valoare de 1,6 milioane de dolari. Ţările spre care au mers strugurii de masă din Moldova sunt România, Estonia şi Spania. Cota de export fără taxe a strugurilor de masă este de 10 mii de tone. Acordul prevede şi posibilitatea de a exporta fără taxe în UE 500 de tone de suc de struguri, dar în perioada ianuarie-septembrie 2015 nu s-a exportat deloc.

În 9 luni ale anului trecut producătorii moldoveni au exportat aproape 620 de tone de mere proaspete în UE, în valoare de peste 200 de mii de dolari. Cota prevăzută în Acordul de Asociere este de 40 de mii de tone. Ţările care au importat mere moldoveneşti sunt România, Grecia şi Bulgaria.

Din cele 10 mii de tone de prune proaspete prevăzute în Acord, producătorii moldoveni au exportat spre UE aproape 3 mii de tone în valoare de 898 de mii de dolari. Ţările care au importat prune din Moldova sunt România, Cehia şi Bulgaria.

Producătorii de carne şi de lactate din Moldova bat alarma că nu vor face faţă concurenţei produselor similare din Ucraina. Potrivit lor, începând cu 1 ianuarie 2016 Federaţia Rusă a introdus embargo pentru importul la mai multe mărfuri din Ucraina, inclusiv şi pentru produsele lactate, şi cele de carne, iar 35 de companii ucrainene au primit autorizaţii pentru a exporta produse animaliere în Moldova. Într-un comunicat de presă, citat de IPN, Alexandru Slusari, preşedintele Asociaţiei UniAgroProtect, menţionează că situaţia creată pune în pericol sectorul zootehnic autohton.

„Începând din aprilie 2015, producătorii de carne sunt obligaţi să achite TVA de 20%, pe când producătorii agricoli din Ucraina achită doar o pătrime din suma TVA calculată. Totodată, preţurile la nutreţuri în Ucraina sunt aproximativ cu 30% mai mici decât în Moldova, energia electrică este mai ieftină cu aproape 135% şi gazele naturale – cu 16%. La factorii menţionaţi este necesar de adăugat şi problema controlului insuficient a hotarelor, ceea ce contribuie la creşterea contrabandei”, a comunicat Alexandru Slusari.

În opinia sa, în asemenea condiţii producătorii autohtoni din domeniul procesării producţiei din carne şi lapte nu vor face faţă concurenţei cu importatorii din Ucraina.

„În cazul insolvabilităţii masive a întreprinderilor de procesare se întrerupe întregul lanţ valoric de producere a cărnii şi a laptelui. Prin urmare vor falimenta producătorii agricoli a producţiei primare, în special zeci de mii de gospodării ţărăneşti individuale”, afirmă preşedintele asociaţiei.

Alexandru Slusari mai spune că Asociaţia UniAgroProtect, Asociaţia Patronală a Producătorilor de Lapte şi Asociaţia Producătorilor din Industria Avicolă încă anul trecut au simţit presiunea importului produselor din carne şi a celor lactate din Ucraina.

„În iunie 2015 a fost o perioada când procesatorii de lapte au fost nevoiţi să închidă mai multe puncte de colectare a laptelui”, informează Slusari.

Pe data de 18 decembrie 2015, asociaţiile menţionate au adresat o scrisoare către autorităţi cu descrierea situaţiei şi cu solicitarea lansării procedurilor de investigare în conformitate cu normele OMC şi ale Acordului de comerţ liber în cadrul CSI, iar conform acestor rigori, dreptul de investigare a cazului şi introducerea unor taxe vamale de protecţie apare atunci când importul dintr-o ţară creşte peste 15%.

În contextul situaţiei apărute din 1 ianuarie, asociaţiile de producători insistă asupra lansării procedurii de investigare a importului din Ucraina şi introducerea taxei vamale speciale pentru protejarea producătorilor autohtoni.

Rosselihoznadzor a închis accesul pe teritoriul Rusiei pentru 11 cetăţeni ai Moldovei, care de repetate au fost traşi la răspundere administrativă pentru încercări de a transporta ilegal produse agricole în FR.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la site-ul Serviciului sanitar rus, încălcările administrative, care sunt depistate drept rezultat al asigurării respectării interdicţiilor şi restricţiilor la transportarea produselor alimentare în trenurile de pasageri, rămân o problemă serioasă în regiunile Breansk şi Smolensk, prin care trec garniturile din Moldova şi Ucraina.

„Deseori persoanele fizice, care au pus în bagaj zeci de kilograme, în unele cazuri până la o tonă, de carne, slănină sau cireşe, nuci, încearcă să le transporte în FR fără documentele necesare, care confirmă calitatea şi securitatea mărfii”, menţionează inspectorii.

Potrivit datelor lor, în cadrul acţiunilor de depistare şi prevenire a canalelor de transportare ilegală a produselor agricole la staţiile feroviare Breansk-Orlovsk şi Suzemka în perioada ianuarie-decembrie au fost interzise pentru transportare circa 60 tone de producţie animală, inclusiv 384 loturi de slănină cu greutatea totală de 31,2 tone, 144 loturi de carne cu greutatea totală de 22,5 t, 12 loturi de mezeluri cu greutatea de 1,4 t, 11 loturi de carne de pasăre cu greutatea de 0,7 t şi 12 loturi de produse lactate – 1 tonă.

În privinţa producţiei vegetale au fost interzise circa 10 tone de diferite fructe, pomuşoare şi nuci, precum şi 9 mii de puieţi de culturi decorative şi fructifere.

Rusia rămâne în continuare principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti, depăşind la acest capitol România, care în anul 2014 devenise lider la acest capitol, anunță Mold-Street.

Datele prezentate în Balanţa de plăţi pentru trimestrul III al anului 2015, de către Banca Naţională a Moldovei arată că în perioada iulie-septembrie 2015 exporturile în Rusia au constituit 60,25 milioane de dolari, cu circa cinci milioane de dolari mai mult decât în România.

BNM precizează că cifrele sunt rezultatul analizei „bazei de date a declarațiilor vamale, fără bunurile pentru/după prelucrare pentru care nu are loc schimbul dreptului de proprietate”.

Altfel spus la mijloc este metodologia de calcul.

În acelaşi timp dacă se includ în calcul şi bunurile după prelucrare, apoi România este în continuare principala piaţă de desfacere pentru produsele exportate din Moldova şi în trimestrul III acolo au ajuns mărfuri în valoare de 111,1 milioane de dolari, aproape dublu faţă de piaţa rusească

Potrivit datelor statisticii vamale, fără bunurile pentru/după prelucrare, în trimestrul III 2015 comerțul exterior cu bunuri a înregistrat un deficit în valoare de 559,8 milioane de dolari, cu 30,6% mai mic comparativ cu perioada similară a anului 2014.

„Diminuarea a avut loc în special pe seama scăderii valorii importurilor, cu 27,3% (urmare a scăderii puterii de cumpărare a leului moldovenesc față de euro și dolarul SUA și a reducerii consumului gospodăriilor casnice determinate inclusiv de scăderea remiterilor personale), precum și a exporturilor cu 21,2% (pe fundalul situației politico-economice din Rusia și Ucraina)”, se arată în raport.

Potrivit BNM, exporturile de bunuri din Republica Moldova au însumat în trimestrul III 333,84 milioane de dolari, din care 46,9% au avut ca destinație țările Uniunii Europene, 37,5% au fost livrate către țările CSI, restul de 16,7% au revenit exporturilor către alte țări. De menționat că exporturile în țările CSI s-au diminuat cu 31,5% comparativ cu perioada similară a anului precedent, pe seama scăderii cu 38,2% a exporturilor către Rusia și de 2.3 ori a celor către Ucraina. Concomitent, livrările în țările Uniunii Europene s-au majorat cu 4.1% în raport cu trimestrul III 2014, în special grație majorării exporturilor către Marea Britanie, de 1.5 ori, către Austria – de 2.3 ori, Polonia – cu 26,5%, Franța – de 2.6 ori și a celor către România – cu 3,3%.

Dacă temperaturile joase vor continua o perioadă îndelungată, atunci ar putea fi afectate culturile cerealiere. Declaraţia a fost făcută pentru IPN de preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale, Nicanor Buzovoi. Potrivit lui, deocamdată stratul subţire de zăpadă care a căzut nu protejează firile de grâu.

Preşedintele Asociaţiei a menţionat că, deocamdată, grâul semănat din toamnă nu este afectat de gerul din ultimele zile.

„Este prea devreme de spus ceva. Dacă gerul o să ţină mult, atunci sigur va afecta culturile de toamnă. La minus 15 grade este cam critică situaţia, dar acele culturi care au reuşit să se înfrăţească şi au mai acumulat zahăr, sunt mai rezistente la ger, celelalte sunt mai slăbuţe”, a spus Nicanor Buzovoi, menţionând că înfrăţirea este procesul când dintr-un bob au răsărit mai multe fire de grâu, în urma căruia plantele devin mai rezistente la frig.

Potrivit lui Nicanor Buzovoi, dacă va cădea un strat mai gros de zăpadă, atunci culturile vor fi, practic, în afara pericolului de îngheţ.

„Sperăm ca gerul să nu ţină mult şi să cadă o cantitate mai mare de zăpadă pentru a le putea proteja”, a menţionat preşedintele Asociaţiei.

Meteorologii au anunţat pentru perioada 29 decembrie – 4 ianuarie cod galben de schimbare bruscă a vremii. În ultimile zile temperaturile au scăzut până la -15 grade Celsius pe parcursul nopţii şi până la -10 pe parcursul zilei. În toată ţara au căzut precipitaţii slabe sub formă de zăpadă.