Potenţialul de dezvoltare a agriculturii din R. Moldova şi măsurile de soluţionare a problemelor existente în acest domeniu au fost discutate astăzi în cadrul unei întrevederi a Premierului desemnat Ion Sturza cu reprezentanţi ai asociațiilor de agricultori.

„Agricultura este ramura care are un impact major asupra economiei ţării, însă cei care activează în această sferă muncesc în condiţii foarte dificile. R. Moldova are nevoie de modernizarea infrastructurii existente, ca specialiştii să fie pregătiţi de schimbările venite din exterior. Trebuie să menţinem relaţiile bune cu partenerii externi şi să stabilim foaia de parcurs a tuturor acţiunilor necesare pentru modernizarea acestui sector”, a declarat Ion Sturza, citat de Moldpres.

Preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Moldova, Alexandru Slusari a declarat că sfera agricolă are nevoie de o strategie nouă de dezvoltare.

„Ramura agricolă se confruntă astăzi cu probleme majore. Guvernarea este iresponsabilă faţă de sectorul agrar, totul se reduce la declaraţii, iar pentru agricultori se fac tot mai puţine lucruri. Considerăm că este necesar să analizăm experienţa ţărilor vecine. Vom prezenta astăzi măsuri concrete pentru programul de guvernare, care sperăm în viitorul apropiat să fie implementate”, a afirmat Slusari.

Tot astăzi Prim-ministrul desemnat a avut o întîlnire cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova, la care s-a discutat despre structura administrativ-teritorială din R. Moldova şi modalitățile de implementare a reformelor în această sferă.

Pînă acum Ion Sturza a avut întrevederi cu reprezentanții PLDM, PL, PPEM, Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, cel al mun. Bălţi, Renato Usatîi, administrația Zonei Economice Libere Bălți, reprezentanţii Confederației Naționale a Patronatului din R. Moldova, societatea civilă, rectori ai universităților și reprezentanţi ai Federației Sindicale a Educației și Științei.

PDM şi PSRM au refuzat să discute cu candidatul înaintat la funcţia de Prim-ministru.

La 4 ianuarie 2016 Premierul desemnat urmează să prezinte în Parlament programul de guvernare și lista noului Cabinet de miniștri.

Anul 2015 a fost unul destul de dificil pentru agricultorii din Republica Moldova. Din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile din acest an, a fost înregistrată o recoltă mai mică la toate culturile, comparativ cu anii precedenţi. Ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a declarat pentru IPN, că în pofida recoltelor mai mici din acest an, cauzate de secetă, securitatea alimentară şi furajeră a ţării au fost asigurate.

„Producătorii agricoli, în special cei de legume, fructe şi struguri, au avut posibilitatea să comercializeze produsele la preţuri mai avantajoase .Dacă ne referim la struguri tehnici, am avut o calitate bună, în aşa fel încât producătorii de vinuri să aibă în stocuri deja vinuri calitative din roada anului 2015”, a declarat Ion Sula.

Ministrul a mai menţionat că în anul 2015, unele companii nu au avut posibilitatea să-şi exporte produsele pe piaţa din Federaţia Rusă din cauza embargourilor. În schimb, a început diversificarea pieţelor, astfel încât producătorii şi exportatorii au început să exporte în mai multe ţări ale Uniunii Europene.

La capitolul restanţe, Ion Sula a spus că în anul 2015, subvenţiile nu au fost achitate integral. Oficialul se arată optimist şi spune că agricultorii care nu au beneficiat de plata subvenţiilor în acest an, urmează să le primească anul viitor.

În sectorul zootehnic, situaţia a rămas aceeaşi.

„Avem un şeptel de animal la nivelul anului trecut,este important ca în perioada de iarnă şi până în vară să menţinem acest şeptel ca să nu diminuăm din numărul de animale pe care le avem statistic în Republica Moldova”, a spus Ion Sula.

Pentru anul 2016, ministerul îşi propune să continue procesul de modernizare a sectorului agroalimentar, să substituie importul de produse agroalimentare cu produse autohtone şi să suplinească fondul de subvenţionare a agricultorilor. La fel, o prioritate pentru minister este organizarea fermierilor mici şi mijlociii într-un mediu de afaceri, pentru omogenizarea produselor şi mărirea veniturilor în zonele rurale.

Începând cu luna ianuarie angajaţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) vor munci într-un sediu nou, care reprezintă un monument de arhitectură de însemnătate locală din Chişinău, renovat. Evenimentul de inaugurare a avut loc marţi, 29 decembrie, transmite IPN.

Lucrările de restaurare au cuprins întreaga clădire, de la subsol până la acoperiş. Birourile, sălile de conferinţă şi celelalte spaţii interioare au fost cu utilaje şi mobilier nou. În cadrul proiectului de reconstrucţie a fost modernizat şi sistemul de management al siguranţei alimentelor.

„Odată cu reconstrucţia clădirii o să avem şi sisteme informaţionale, unde o să putem monitoriza toate testele de laborator, atât cele care vin din teritoriu, cât şi cele din import. Cu suportul Băncii Mondiale renovăm patru puncte de inspecţie şi control la frontiera, lacolo vor fi probele testate printr-un sistem specializat LIMS, aşa vom şti la care etapă sunt şi care este conformitatea acestor produse”, a declarat directorul interimar al ANSA, Grigore Porcescu.

Prezent la inaugurare, ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a declarat că noul sediu va deveni un simbol al siguranţei alimentelor.

„De astăzi, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va avea posibilitatea ca toţi angajaţii să fie concentraţi într-un singur sediu. Anterior angajaţii erau amplasaţi în două sedii diferite şi din punct de vedere al managementul era dificil să conduci această instituţie. Era o barieră şi pentru producătorii agricoli”, a notat Ion Sula.

Clădirea cu valoarea monumentală de pe strada Kogălniceanu a fost reconstruită şi restaurată de către un grup de arhitecţi din Republica Moldova, începând cu vara anului 2014. Bugetul lucrărilor de reconstrucţie şi restaurare este în valoare de 58 de milioane de lei, dintre care 19 milioane de lei au fost oferite de ANSA, iar 39 de milioane au fost acordate de către proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova.

De la 1 ianuarie în Moldova vor fi noi reguli pe piaţa produselor de tutungerie. În legătură cu aceasta, ziarul ”Комсомольская Правда” a publicat o investigaţie în care a scos în evidenţă ce se va schimba la nivelul consumatorului de rînd, consemnează Moldpres.

Discutînd cu experţii şi cu reprezentanţii companiilor de tutungerie, publicaţia a stabilit că, indiferent de interdicţia generală ce vizează publicitatea articolelor de tutungerie, de la 1 ianuarie, în unităţile comerciale se permite: amplasarea echipamentului pentru păstrarea şi expunerea ţigaretelor; amplasarea produselor de tutungerie în unitatea comercială, indicarea preţurilor la ţigarete, informarea consumatorilor despre produsele de tutungerie. De asemenea, se permite utilizarea materialelor publicitare, predestinate exclusiv vînzătorilor.

În acelaşi timp, KP atrage atenţie asupra faptului că, conform art. 21 p. 1 din Legea cu privire la controlul tutunului, se interzice orice formă de publicitate a produselor de tutungerie, directă sau indirectă, care ar fi predestinată consumatorilor.

„Analizînd Legea, dar şi consultînd opiniile specialiştilor, am stabilit că încălcări incontestabile ale legislaţiei privind controlul asupra tutunului sînt: utilizarea pachetelor machetă; amplasarea posterelor cu denumiri de branduri de produse din tutun; utilizarea accesoriilor pentru fumat (scrumiere, brichete) pentru promovarea directă sau indirectă a produselor din tutun; amplasarea spoturilor video cu denumiri de branduri de produse din tutun; furnizarea gratuită a produselor din tutun; vînzarea produselor din tutun în set cu alte produse și/sau servicii; oferirea oricăror remunerări pentru cumpărarea sau utilizarea produselor din tutun, primelor, rambursărilor bănești, dreptul la participarea în orice joc, loterie, concurs, eveniment direct sau indirect legate de produsele din tutun; utilizarea mărcii comerciale a produselor din tutun pentru promovarea altor produse și servicii, precum și utilizarea altor mărci comerciale pentru promovarea produselor din tutun”, se spune în investigaţia ziarului.

Sursa citată a stabilit că, „potrivit art. 25 p. 5 din Legea privind controlul tutunului, amplasarea în planogramă se va interzice doar din data de 20 mai 2020, adică de la 1 ianuarie 2016 amplasarea pachetelor de ţigarete nu se consideră publicitate”.

Referindu-se la temerile că, după intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Legii privind tutunul, vînzătorii nu vor putea oferi informaţii despre ţigaretele procurate, „căci, în esenţă, o astfel de informaţie poate fi considerată publicitate”, publicaţia citează Legea privind protecţia consumatorului, „unde e scris clar că vînzătorul e obligat să informeze consumatorul despre caracteristicile de bază şi preţul produselor de tutungerie”.

De asemenea, KP a stabilit că, de la 1 ianuarie, „se permite doar utilizarea imaginilor de fundal substituibile care nu conţin branduri de ţigarete şi informaţii despre ţigarete cu caracter publicitar”.

Pornind de la faptul că „Moldova ocupă unul din primele locuri în Europa după numărul de organe cu funcţii de control, iar cum se comportă aceste organe în raport cu cei pe care-i controlează, nu este un secret pentru nimeni”, publicaţia a încercat să găsească răspuns la întrebarea: „Nu vom ajunge oare în situaţia cînd unii „controlori”, tălmăcind legea după bunul lor plac, vor încerca să obţină profit personal?”.

„În cazul pe care-l examinăm, conform legislaţiei în vigoare, unicele organe abilitate să exercite controlul privind respectarea legislaţiei despre tutun sînt cele ce efectuează controale la capitolul sănătate publică. Dar una e legea, şi cu totul alta interesele personale…”, scrie ziarul, afirmînd că, „nu ne-am dori ca o lege bună, pentru care ţara noastră a fost lăudată la nivel internaţional, să se transforme într-un instrument de promovare a intereselor cuiva”.

Fabrica de vinuri „Mold-Nord” a obţinut permisiune de la Rospotrebnadzor pentru a da startul livrărilor de material vinicol în Federația Rusă.

Despre aceasta a anunțat Renato Usatâi, care a postat pe o rețea de socializare documentul ce conține răspunsul Serviciului rus de control în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor.

„Începând chiar de luni avem ştiri bune. Putem exporta în Rusia nu doar vin, dar şi material vinicol”, a scris Usatâi pe pagina sa de facebook.

Din document înțelegem că întreprinderii „Mold-Nord” i-a fost permis să-şi livreze producţia pe teritoriul Rusiei, ca răspuns la o adresare anterioară din partea lui Renato Usatâi.

„Mold-Nord” produce vinuri seci şi băuturi alcoolice tari atât pentru piața internă, cât și cea externă. Exportul este orientat spre țări precum Elveția, Rusia, Germania, Cehia, China.

Potrivit Madein.md, compania are în proprietate aproximativ 300 de hectare de plantații de vii proprii și 50 de hectare de livezi. Deține certificatele ISO 22000 și ISO 9001 pentru sistemul de management al calităţii.

În jur de 4 mii de fermieri aşa şi nu vor primi în anul curent subvenţiile promise de stat, datoriile la care constituie aproximativ 500 de milioane de lei. Despre aceasta a comunicat pentru Infotag o sursă apropiată conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Sursa a spus că în anul curent fermierii vor avea greutăţi semnificative la rambursarea creditelor, plata impozitelor şi salariilor, achitarea cu furnizorii resurselor necesare producerii agricole.

„Datoriile vor fi incluse în suma fondului de subvenţionare a producătorilor şi avem o probabilitatea foarte înaltă ca în anul 2016 aproape tot fondul de subvenţionare va fi alocat pentru achitarea datoriilor anului 2015”, a explicat sursa.

El a amintit că aşa şi nu a fost modificată legislaţia fiscală în privinţa scutirii agricultorilor de la plata impozitului pe venit.

„Nici nu s-a examinat măcar cu titlu de alternativa varianta introducerii impozitului unic? Nu a fost aprobată legea cu privire la creditare facilă a sectorului agrar. Producătorii de carne rămân cu TVA 20%, majorat începând cu anul 2015. De asemenea, cheltuielile fermierilor s-au majorat în medie cu 30-40% din cauza majorării tarifelor la resursele energetice”, a spus sursa.

Această informaţie a fost confirmată şi de preşedintele Uniunii asociaţiei agricultorilor UniAgroProtect, Alexandru Slusari, care afirmă că deplină responsabilitate pentru această situaţie o poartă actuala guvernare şi fermierii nu o vor ierta.

Terenurile agricole ce nu sunt exploatate pe parcursul unui an vor fi confiscate de stat, a declarat viceprim-ministrul Arkadi Dvorkovici în cadrul unei ședințe a președintelui Vladimir Putin cu membrii Guvernului, informează adevărul.ro, citând presa rusă.

Arkadi Dvorkovici a adăugat că până acum proprietarii care nu și-au mai lucrat terenurile de doi-trei ani sau le-au exploatat ineficient au avut de plătit un impozit mai mare. Această măsură, însă s-a dovedit a fi lipsită de succes. Proprietarii de terenuri agricole găsesc mereu metode de a scăpa de această sancțiune, iar controalele pe aceste suprafețe sunt și ele foarte anevoioase.

Săptămâna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, declarase în timpul Adunării Federale că terenurile agricole inactive ar trebui confiscate urgent de la proprietari și vândute la licitație. Potrivit acestuia, o lege în acest sens ar trebui adoptată cel târziu în toamna anului 2016.

„Proiectul de stat va fi finalizat în luna decembrie, va fi luat în considerare la ședința de guvern din luna ianuarie a anului următor și prezentat Dumei de Stat” – a spus Dvorkovici, miercuri, în cadrul reuniunii președintelui cu membrii guvernului.

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) se extinde, de la 1 ianuarie 2016, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat Decizia Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova privind aplicarea titlului V din Acordul de asociere pe întreg teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN.

Guvernul informează că, începând cu 1 ianuarie 2016, toţi agenţii economici din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, vor exporta mărfurile în Uniunea Europeană în baza aceluiaşi regim de comerţ liber.

Pentru a beneficia de facilităţile comerciale, regiunea transnistreană s-a angajat ca, într-o perioadă determinată de timp, să asigure condiţii preferenţiale de acces mărfurilor şi serviciilor ce provin din Uniunea Europeană, precum şi să efectueze o serie de ajustări a cadrului comercial-economic şi fiscal. Dacă vor fi necesităţi şi solicitări, există disponibilitatea de a oferi asistenţa necesară regiunii în implementarea măsurilor de facilitare a comerţului.

Aplicarea prevederilor ce ţin de comerţ şi aspectele legate de comerţ va fi evaluată în termen de zece luni de la adoptarea decizii şi, în continuare, o dată pe an, cu luarea măsurilor ce se vor impune.