Mai multe staţii PECO au afişat în această dimineaţă, 11 decembrie, preţuri mai mici la carburanţi. Astfel, benzina se ieftineşte în medie cu 40 de bani/litru, iar motorina cu 60 de bani/litru. Notificări în acest sens au fost depuse la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică de către 7 companii petroliere, 4 dintre care sunt importatoare de carburanţi.

Ofiţerul de presă al ANRE, Anatol Barbei, a declarat pentru IPN că preţul mediu de comercializare a benzinei de către cele şapte companii a scăzut până la 17,33 lei per litru, iar preţul motorinei – până la 14,95 lei per litru.

Ultima dată în acest an, preţurile cu amănuntul la benzină şi motorină au scăzut la începutul lunii noiembrie, în medie cu 25 bani/litru şi, respectiv, cu 30 bani/litru.

Potrivit ANRE, pe piaţa produselor petroliere activează 86 de agenţi economici care deţin licenţe de activitate pentru comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei. Aceste produse se comercializează la 624 de staţii de alimentare din ţară.

România și-a consolidat poziția de lider în clasamentul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, schimburile comerciale între cele două țări ridicându-se, în nouă luni, la 1 miliard 39 milioane de dolari SUA, informează Moldpres.

Experții apreciază că, deși nu au fost făcute publice datele pentru unsprezece luni, nivelul din anul trecut, când volumul comerțului s-a cifrat la 1,23 miliarde de dolari, a fost deja depășit.

”Mărfurile din Republica Moldova sunt tot mai solicitate în România”, anunță Ambasada României la Chișinău. Importul de produse moldovenești a crescut cu 7,5 la sută, în ianuarie-septembrie. Volumul mărfurilor exportate din regiunea transnistreană către România a fost de peste 82 milioane de dolari SUA, dublu față de volumul mărfurilor exportate către următoarele două destinații, Ucraina (42 milioane de dolari SUA) și Federația Rusă (39 milioane).

La data de 30 septembrie 2015, în comerțul României cu țările necomunitare, Republica Moldova ocupa locul patru la export, cu o pondere de 5,31 la sută, și locul opt la import, cu o pondere de 3,28%.

Schimburile comerciale cu România au crescut în ultimii doi ani, ca valoare și pondere, pe fondul reducerii dramatice a comerțului cu Federația Rusă.

În primele trei trimestre ale anului 2015, în România erau înregistrate un număr de 4575 societăți mixte cu participare de capital din Republica Moldova, cu un capital de 47.04 milioane de dolari.

Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect, susţine că în anul curent agricultorii nu vor primi niciun bănuţ în calitate de subvenţii de la stat. Potrivit acestuia, autorităţile urmau să acorde 380 de milioane de lei ca subvenţii însă din cauza deficitului bugetar banii nu vor ajunge la agricultori, transmite IPN.

„Nu credeam în perspectiva de a nu se achita subvenţiile. Nu a fost aşa caz ca cifra de subvenţii anunţată să nu se acorde. Dar din nişte discuţii neoficiale am înţeles că există astfel de perspectivă ca în anul 2015 agricultorii să nu primească niciun bănuţ. Trebuiau să fie achitate 380 de milioane de lei, au fost depuse cereri de peste 500 de milioane de lei, iar deficitul urma să fie transferat pentru anul viitor. Însă nu se vor acorda deloc bani pentru subvenţii”, a declarat Alexandru Slusari într-o emisiune la un post de televiziune.

Ca soluţie pentru a se oferi, totuşi, subvenţiile, Slusari a menţionat că, la fluctuaţia cursului valutar, Banca Naţională a câştigat miliard de lei, iar banii aceştia ar putea fi acordaţi agricultorilor. Totodată, preşedintele UniAgroProtect spune că în mod normal agricultorii ar trebui să iasă în stradă, să nu tacă, ci să protesteze, deoarece 4,5 mii de producători agricoli aşteaptă subvenţiile, iar de aceşti bani depinde dacă ei vor putea achita dobânzile la credite, impozitele etc.

„Pierderea „miliardului” este una enormă pentru țara noastră, dar mai mare este prejudiciul adus de pierderea încrederii. Şi nu doar în faţa cetăţenilor ţării, dar şi în faţa partenerilor de dezvoltare, donatorilor, în faţa tuturor prietenilor Republicii Moldova de peste hotare, susţine ex-ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov.

Bumacov a spus, referindu-se la experienţa sa de lucru cu partenerii străini, că ei ajută Moldovei, în ideea că roadele acestui ajutor contribuie la bunăstarea oamenilor. Si sunt profund dezamăgiți atunci, când lucrurile evoluează altfel decât a fost convenit de comun acord.

„Recent am fost la Washington, fiind invitat de compania CNFA, care a implementat mai multe proiecte USAID în ramura agricolă de la noi. Compania a marcat 30 de ani de activitate, are sute de proiecte implementate în diverse ţări ale lumii. Dar la această aniversare am fost rugat eu, ca reprezentant al Republicii Moldova, să iau cuvântul şi să vorbesc despre cum de a ajuns Moldova să fie „o istorie de succes”, precum și despre rezultatele bune , cu care s-au soldat proiectele CNFA. Am lucrat cu CNFA şi în calitate de viceministru, şi în calitate de ministru. Am vorbit espre unele realizări obţinute de ţara noastră. Despre privatizarea pământului, o reformă foarte importantă, despre crearea reţelei magazinelor agricole, despre impactul unor proiecte asupra vieţii oamenilor. M-am bucurat că cei prezenţi în sală au manifestat curiozitate, mi-au adresat întrebări”, a specificat ex-ministrul agriculturii şi industriei alimentare.

„Erau și reprezentanţi ai Băncii Mondiale, altor donatori importanţi, ai unor companii mari ce activează în domeniul agricol. Este clar că aceste semnale bune îi determină, mai devreme sau mai târziu, să vină în Moldova, să implementeze diverse proiecte, să investească resurse financiare de care avem mare nevoie în agricultură pentru a o moderniza, dar, de fapt, şi în celelalte domenii”, a adăugat el.

Bumacov a regretat faptul că despre unele proiecte, inclusiv despre 2KR, considerat de partenerii japonezi „Cel mai bun proiect în domeniul agricol, realizat în alte ţări cu investiţii japoneze”, în ultimul timp, au fost răspândite unele zvonuri urâte, s-a spus că la procurarea tehnicii agricole agenţii economici erau puşi în situaţia de a da mită.

„Ce folos, că în instanţa de judecată am obţinut câştig de cauză şi a fost restabilit bunul nume al proiectului. Dar răul a fost făcut”, a spus Bumacov.

În opinia sa, foarte mare importanţă are pentru procesul de atragere a investițiilor atmosfera din ţară, atitudinea a autorităţilor faţă de investitori, a instituţiilor, a societăţii în ansamblu. Scandalurile interminabile, zvonurile neîntemeiate, faptul că se creează impresia că totul se îndeplinește la comanda unui sau altui partid nu constituie un fundal ce ar stimula investiţiile.

„Foarte mult contează oamenii cu care negociază potenţiali investitori, când vin într-o ţară, calitatea şi gradul de competenţă al acestora. Se întâmplă că ei vin şi nu au cu cine vorbi. De asemenea, este important ca să aveam instituţii puternice, cu specialişti calificaţi. La noi se simte un mare deficit de specialişti, practic, oameni, care datorită competenţei lor, pot să-şi expună părerea şi, dacă e nevoie să şi-o menţină”, a spus ex-ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov.

Peste 6 mii de fermieri din toată țara au depus cereri de alocare a compensațiilor din cadrul componentei ”Compensații pentru Susținerea Vânzărilor” al proiectului”Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P). Suma totală a compensațiilor solicitate este de peste 91 mln. lei, dintre care 36 mln. lei au fost deja transferate către fermieri, informează MAC-P într-un comunicat de presă.

Reamintim, că în iulie 2015, a fost  lansată componenta ”Compensații pentru Susținerea Vânzărilor” al proiectului MAC-P, care vine să susțină producătorii de fructe și struguri afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă la export în 2014, oferindu-le sprijin financiar în formă de compensații la fructele și strugurii procesaţi. Valoarea componentei este de 12 milioane de dolari SUA. Finanțarea adițională a Proiectului MAC-P a fost oferită de Banca Mondială în baza Acordul de finanțare din 21 mai 2015.

Pentru a informa fermierii despre posibilitatea compensării pierderilor din 2014, în vara anului curent a fost desfășurată o amplă campanie de informare a fermierilor, fiind organizate 577 de seminare locale pe tot teritoriul țării cu participarea a peste 12,6 mii producători agricoli și  antreprenori rurali.

”Toate compensațiile solicitate vor fi achitate până la finele anului curent, sau cel târziu până în ianuarie 2016. Cu părere de rău, numărul solicitărilor este mult mai mic decât ne-am așteptat, deoarece mulți fermieri și-au vândut fructele fără a solicita facturi. Ori, pentru a primi compensații este necesar de prezentat documentele confirmative emise de procesatori despre achizițiile efectuate de mere, prun sau strugur tehnic”, a  comentat Liviu Gumovschi, directorul Unității de implementare al proiectului Băncii Mondiale ”Agricultura Competitivă în Moldova”.

Conform Acordului eligibili pentru acordarea sprijinului financiar sunt producătorii de fructe și struguri, persoane fizice și juridice, care dețin în proprietate sau în folosință plantații pomicole de măr sau prun sau plantații viticole ce nu depășește suprafața de 15 ha. Mărimea sprijinului financiar este: 1,93 lei/kg pentru mere, de 1,35lei/kg pentru prune, de 1,54lei/kg pentru struguri soiuri europene, şi de0,77 lei/kg pentru struguri de tip „Isabella”, la o recolta medie per hectar pentru merede până la40 t/ha, pentru prune de până la18 t/ha şi pentru struguri de viţă de vie de până la12 t/ha.

Acordarea sprijinului financiar este efectuată prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură.

Uniunea Europeană va păstra şi în 2016 dreptul pentru agenţii economici din Transnistria să efectueze operaţiuni comerciale fără taxe cu UE. Despre aceasta viceministrul Afacerilor Externe al autoproclamatei RMN, Dmitri Palamarciuc, a informat luni, într-o şedinţă cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la site-ul său, Palamarciuc a spus că „în cadrul negocierilor bilaterale directe s-a reuşit de a convinge reprezentanţii UE că RMN necesită abordare separată şi impunerea acordului semnat de Moldova şi UE contrar intereselor strategice şi fără consultări cu Transnistria este lipsită de perspectivă”.

Potrivit spuselor sale, „după câteva runde de consultaţii cu partenerii europeni au fost coordonaţi parametrii principali ai noului regim comercial”.

„În prezent asemenea decizie este la epata de aprobare finală în instituţiile UE, însă deja acum putem spune că după 1 ianuarie 2016 întreprinderile transnistrene vor putea comercializa preferenţial cu statele Uniunii Europene. Cerinţe suplimentare sau speciale faţă de agenţii economici din RMN pentru executarea unor standarde, accesul instanţelor de control, despre care au declarat unii jurnalişti şi reprezentanţi ai mediului de experţi, nu se vor înainta. Activitatea de comerţ extern a întreprinderilor noastre cu statele UE se va efectua în regim optim”, a spus viceministrul.

Republica Moldova a semnat în 2014 cu UE Acordul de Asociere, inclusiv privind Zona de Comerţ Liber. În legătură cu aceasta regimul de preferinţe comerciale autonome a fost anulat, însă păstrat până la 2 ianuarie 2016 pentru Transnistria.

Proiectul Competitivitatea Agricolă (ACED), un program de dezvoltare agricolă cu durata de cinci ani, finanțat în comun de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Corporația Provocările Mileniului (MCC), a organizat pe 7 decembrie 2015 o recepție pentru a prezenta succesele și rezultatele principale cu prilejul finalizării proiectului. La eveniment au participat companiile-cliente ale ACED, reprezentanții ambasadelor și donatorilor străini, și echipa ACED, care a trecut în revistă realizările înregistrate pe parcursul celor cinci ani de susținere oferită sectorului agricol de către poporul american.

În discursul de la începutul ceremoniei, Ambasadorul SUA în Moldova James Pettit s-a referit la Proiectul USAID Competitivitatea Agricolă drept unul dintre cele mai reușite exemple ale asistenței americane pentru poporul Moldovei. Printre invitați au fost și reprezentanții Ministerului Agriculturii de la Chișinău și ai organizațiilor care au participat la activitățile programului ACED. În cadrul evenimentului au fost expuse produsele și serviciile a 15 întreprinderi, care astfel și-au împărtășit experiența de colaborare cu ACED. În total, la eveniment au participat peste 250 de persoane.

Pe parcursul a cinci ani de activitate proiectul agricol al USAID a ajutat producătorii moldoveni să expună produsele la 18 târguri și expoziții internaționale, în Europa și Asia – inclusiv țările din regiunea Golfului. Participarea producătorilor autohtoni la aceste activități a rezultat în exporturi de producție agricolă în valoare de 26 milioane dolari SUA. ACED a desfășurat și un program intensiv de asistență tehnică și instruiri pentru fermierii și procesatorii de produse agricole din Moldova, care le-a permis să investească suplimentar 15 milioane de dolari SUA în capacități de producție și post-recoltare. Peste 7 000 de agricultori moldoveni au beneficiat de programul de instruire al ACED. Circa 3 000 fermieri au adoptat noi tehnici de producere și post-recoltare, care le-au permis să mărească productivitatea și calitatea produselor pe piețele de export.

Proiectul USAID Competitivitatea Agricolă va fi finalizat în martie 2016, iar Guvernul SUA se angajează să continue susținerea pentru agricultura Moldovei, cu scopul de a spori nivelul de competitivitate a acestui sector.

Pomicultorii cer Guvernului să creeze o comisie care să se ocupe de modificarea cadrului legal privind utilizarea apelor din bazinele acvatice terestre pentru irigare. De asemenea, să elaboreze legislaţia şi mecanismul de utilizare a apelor subterane pentru irigare. Aceasta este soluţia propusă în Rezoluţia conferinţei naţionale „Oportunităţile şi provocările pomiculturii moldoveneşti în contextul integrării în UE”, care a avut loc recent, transmite IPN.

Comisia solicitată ar trebui să se ocupe şi de elaborarea unei strategii naţionale de dezvoltare a infrastructurii de irigare. Conform rezoluţiei, problema primordială a producerii fructelor în Moldova constituie lipsa surselor de apă. Potrivit pomicultorilor, accesul la sursele deschise de apă pentru irigare este dificil şi birocratic, iar apele subterane nu pot fi utilizate din cauza lipsei unui cadru normativ în acest sens.

„Rezoluţia este bazată pe un raport generalizat al atelierelor pe care le-am organizat pe parcursul anului”, a declarat directorul Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Iurie Fală.

Conform documentului, producătorii de fructe nu au acces nici la servicii profesionale de consultanţă şi expertiză, din motiv că instituţiile de cercetare-dezvoltare din ţară sunt slab dezvoltate şi, prin urmare, producătorii sunt nevoiţi să testeze pe propriul risc noile tehnologii. Aceştia utilizează mijloacele de producţie fără analize ale solului, apei, plantelor, fructelor.

„Soluţia ar fi crearea, pe baza unui parteneriat public-privat, cu suport financiar şi metodologic din partea donatorilor, a unui centru de cercetare-dezvoltare, înzestrat cu laboratoare şi cadre ştiinţifice capabile să ofere serviciile necesare”, se spune în rezoluţie.

O altă problemă evidenţiată în document este faptul că producătorii nu-şi pot permite construcţia căilor de acces spre infrastructura de producere şi post-recoltare, apeducte, şi cele de conectare la reţele de gaz şi curent electric, fără de care este imposibil de a dezvolta o afacere profitabilă în sectorul fructelor. Pentru soluţionarea acestei probleme se propune ca statul şi partenerii de dezvoltare să elaboreze strategii, cu identificarea surselor financiare, pentru dezvoltarea infrastructurii fizice şi cea a serviciilor care ar sprijini dezvoltarea sectorului rural.

Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” propune crearea unui grup de lucru, care va elabora un plan de măsuri concrete de transformare a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor într-un partener al exportatorilor de fructe, cu o reţea de laboratoare recunoscute pe plan internaţional.

Conferinţa naţională a fost organizată de către Asociaţia „Moldova Fruct” în cadrul Proiectului „Consolidarea puterii de negociere a pomicultorilor datorită implementării practicilor europene de cooperare şi autoguvernare”, realizat cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul programului FHI 360 „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”.