După ce în ultimii ani Rusia a impus mai multe embargouri la vinuri, fructe, legume sau carne, Moldova a fost lovită puternic din punct de vedere economic și a trebuit repede să găsească noi piețe de desfacere, scrie publicația germană Deutche Welle.

În ajutorul economiei Republicii Moldova a venit și semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunii Europene. Astfel, doar pe parcursul unui an datele statistice indică o creștere de 16% a volumului de export, iar ponderea exporturilor pe piața UE a reprezentat 64,6%.

Vinurile moldovenești cuceresc Europa

Cea mai grea povară a embargourilor rusești a fost pusă pe umerii vinificatorilor din R. Moldova după ce în toamna anului 2013, Moscova a interzis vinurile moldovenești. Fiind dependenți aproximativ 90% de piața rusă, producătorii de vin au suferit atunci pierderi de milioane și au fost nevoiți rapid să se orienteze pe alte piețe. Decizia de atunci a rușilor a venit în nemijlocita apropiere a Summitului de la Vilnius, iar Moscova a dorit să pedepsească Chișinăul pentru aspirațiile sale europene.

Pe malurile râului Nistru se află pitorescul sat Purcari. Aici, directorul și fondatorul vinăriei „Purcari & Bostavan Wineries”, Victor Bostan, le mulțumește, filmându-se într-un spot video în norvegiană, locuitorilor din țara fiordurilor pentru că aceștia au ales să cumpere vinurile companiei sale. Acest gest vine după ce compania sa a fost nevoită să se reorienteze, din cauza embargourilor ruse, pe alte piețe. Grupul de vinării „Purcari” a pierdut de pe urma a patru asemenea embargouri (2006, 2008, 2010 și 2013) peste 14 milioane de euro. Victor Bostan este totuși mulțumit și crede că odată cu semnarea acordului cu UE, vinificatorilor din Moldova li s-au deschis noi posibilități pentru afacere.

„Am început reorientarea pe alte piețe și dezvoltarea vânzărilor în țările Europene încă din 2006, după primul embargou. Actualmente vânzările în țările Europene și R. Moldova constituie 65-70% din totalul vânzărilor grupului. Cele mai importante piețe de desfacere ale companiei noastre sunt România, Polonia, Cehia, Croația, Macedonia, Belgia, Germania, iar în 2014 vinurile noastre au cucerit piețele noi din Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, SUA. Evident că acordul semnat cu UE ne aduce câștiguri garantate pentru că noi vindem mai bine de 50% din producția noastră în aceste țări. Este un venit important pentru noi, cu toate că pentru recuperarea pierderilor de pe urma embargourilor rusești mai avem de muncit încă minimum cinci ani”, a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Victor Bostan.

Nu doar sectorul viticol a avut de suferit de pe urma embargourilor rusești. Producătorii de fructe și legume au fost nevoiți să-și caute repede noi piețe de desfacere. După ce șeful Serviciului Sanitar rus „Rospotrebnadzor”, Ghenadie Onişcenco, a declarat, în vara lui 2014, că fructele moldovenești sunt periculoase pentru oameni, agricultorii moldoveni au suferit un șoc puternic. Și aici, Acordul semnat cu UE a salvat, parțial, situația din domeniu. Prima țară care a declarat că va cumpăra mai multe mere moldovenești a fost România.

Ion Sula, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova, se declară optimist și crede că agricultorii din țară au astăzi mai multe posibilități decât în trecut, deoarece aceștia au obținut acces la o nouă piață de peste 500 de milioane de oameni. „Noi am avut puțin timp la dispoziție deoarece Acordul a fost pus în aplicație abia la 1 septembrie 2014. Astfel, putem scoate în evidență două aspecte importante. Primul este faptul că s-au mărit cotele de export pentru producția de origine vegetală. De exemplu, pe parcursul acestei perioade noi am exportat 9.000 de tone de struguri și peste 1.500 de tone de mere. Sigur că nu sunt cifre foarte mari, iar noi urmăm să exportăm la maxim pentru a acoperi cotele de export pe care ni le oferă UE. Al doilea aspect ține de producția de origine animalieră. Aici, noi am reușit să exportăm mai multă miere de albine și acvaculturi. Ne propunem în acest an să obținem dreptul la export a ouălor de pasăre de categoria B și a cărnii de pasare. Aș mai dori să menționez că noi am reușit să diversificăm piețele de desfacere și să mărim exporturile în țări ca România, Cehia, Polonia sau țările Baltice. În concluzie, a fost o perioadă de adaptare pentru agricultorii din R. Moldova și nouă ne-a fost destul de greu să penetrăm noile piețe. De aceea, cred că mai avem mult de lucru în ceea ce ține de investiții în infrastructura de producere, astfel încât să putem exporta produse omogene și de înaltă calitate, pentru a fi competitivi pe piața UE”, a declarat pentru DW, Ministrul Agriculturii.

Prima din Parteneriatul Estic

În pofida tuturor scandalurilor economice din țară, Republica Moldova rămâne a fi una din țările cele mai avantajate de Uniunea Europeană, iar semnarea Acordului de Asociere a servit drept ripostă nenumăratelor embargouri și amenințări rusește. După un an de la semnare, roadele colaborării cu UE sunt evidente. Astfel, din totalul exporturilor moldovenești, ponderea comerțului cu UE a crescut de la 53,63% în 2014 la 64,6% în cinci luni ale anului curent, fiind în creștere cu 11% față de anul trecut, iar de la intrarea în vigoare a Acordului cu 16%. Totodată, s-a extins sortimentul de mărfuri exportate în UE și a crescut numărul de antreprenori cu acces pe piața europeană, iar majoritatea cotelor la exportul de cereale au fost valorificate în proporție de 80%.

Republica Moldova este lider absolut printre țările Parteneriatului Estic în ceea ce privește numărul directivelor UE transpuse în legislația națională în domeniul supravegherii pieței, energiei, precum și la configurarea instituțională la cerințele UE. Totuși, Planul Național de Acțiuni privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE pentru 2014-2016 a fost realizat doar în proporție de 32%, 54% de acțiuni sunt în proces de realizare, iar restanțele constituie 14 %.

Octavian Calmâc, viceministrul Economiei al Republicii Moldova, este convins că semnarea acordului cu UE constituie începutul unei noi etape în economia națională, cea a marilor reforme și transformări de competitivitate, de adaptare a paradigmei economice la rigorile pieței europene. „Noi am avut doar de câștigat deoarece acesta înseamnă un proces amplu de modernizare a sistemului infrastructurii calității, de îmbunătățire a condițiilor de business prin eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri și asigurarea unui dialog eficient si permanent cu sectorul privat, implementarea politicilor de protecție a consumatorilor și supraveghere a pieței, asigurarea securității energetice a țării ș.a. Chiar dacă UE se confruntă actualmente cu probleme economice din cauza crizei din Grecia, această piață rămâne atractivă pentru noi deoarece este o piață mare, competitivă, cu standarde înalte de calitate, pe care cucerind-o, vom putea accede și pe alte piețe. Problemele economice, crizele sunt în general ciclice, ceea ce nu înseamnă că piața devine neatractivă. E adevărat că litigiile comerciale dintre Federația Rusă și UE au afectat conjunctura de prețuri și interesul agenților economici moldoveni pentru export, însă aceste momente sunt depășibile. În acest sens nu vedem niciun risc în perspectivă”, a explicat în exclusivitate pentru DW, Octavian Calmâc.

Probleme și soluții de viitor

În pofida beneficiilor pe care le are Republica Moldova de pe urma semnării acordului economic cu UE, oficialitățile de la Chișinău mai au multe de făcut. Astfel, volumul exporturilor mărfurilor moldovenești nu a crescut foarte mult și asta se întâmplă, după cum afirmă experții, din cauza că produsele moldovenești încă nu corespund rigorilor pieței europene. La aceasta se adaugă multe probleme interne ale țării în calea cărora stau autoritățile.

Dumitru Alaiba, șeful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului R. Moldova , crede că una din barierele esențiale în calea implementării mai eficiente a acordului este birocrația și accesul businessului la finanțare, iar implementarea reformelor ar elimina multe din restanțele pe care le are de parcurs R. Moldova.

„Nu e vorba doar de restanțe, ci de intervenții pro active care trebuie efectuate, în mai multe instituții, pentru ca mediul de afaceri să beneficieze la maximum de prevederile DCFTA, care, de fapt înseamnă potențial mare de a exporta produsele moldovenești pe piața din UE. Și prin mediul de afaceri am în vedere nu doar companiile mari, ci tot businessul, indiferent de dimensiunile acestuia. Eliminând birocrația și reducând la maximum costurile, putem ajuta antreprenorilor noștri să economisească banii și să îi investească în activitatea lor productivă. Principalele obstacole la moment sunt costurile mărite la export – certificarea, testarea produselor și obținerea diferitelor acte permisive la export sunt proceduri costisitoare, lucru care afectează în primul rând micii exportatori (rezultat – marea parte a exporturilor se concentrează în companiile mari). De asemenea, procedurile de obținere a diverse acte permisive la export sunt încă prea complicate, iar birocrația excesivă afectează, din nou, în primul rând companiile mici. Acestea sunt, de fapt, bariere din calea valorificării la maximum a beneficiilor DCFTA. Cu toate că am avut exporturi în UE în creștere anul acesta, însă creșterea poate fi mai mare”, a conchis Dumitru Alaiba.

Asociaţiile de business îndemnă fracțiunile parlamentare să desemneze, în regim de urgență, un nou Guvern care va fi susținut de majoritatea parlamentară „pentru a restaura stabilitatea politică și geoeconomică în scopul accelerării procesului de reforme”, potrivit unui comunicat, informează Moldpres.

„Cele mai recente evoluții din țară au generat numeroase preocupări în rîndul comunității de afaceri și a cetățenilor Republicii Moldova, ce pot duce la o recesiune de lungă durată, tensiuni sociale și emigrări în masă”, sînt de părere asociaţiile de business. Mediul de afaceri în întregime, fie investitori străini sau companii locale, indiferent de mărimea acestora sau sectorul din care fac parte, „se confruntă cu un nivel de incertitudine fără precedent, ca urmare a absenței unui Guvern stabil și a incertitudinii din sistemul bancar”.

Oamenii de afaceri sînt de părere că „lipsa de transparență în structurile acționare și eșecul Băncii Naționale de a asigura o organizare corporativă eficientă în cadrul băncilor sînt provocările critice pentru sectorul bancar, care astăzi amenință stabilitatea întregii economii a Republicii Moldova”.

BNM a stagnat în asigurarea integrității sectorului bancar, alături de implicarea semnificativă a “offshoring-ului” în structurile acționare a băncilor locale comerciale care au rezultat în deficiențe în administrarea corporativă și distorsionarea competitivității, se mai spune în comunicat. În pofida ultimelor reforme, orientate spre combaterea spălării banilor, autoritățile statului au eșuat în contestarea acestui fenomen, iar sistemul bancar rămîne agreabil pentru astfel de activități.

Asociaţiile de business îndeamnă partidele politice parlamentare să desemneze un nou Guvern care să împărtășească suportul majorității parlamentare și să ofere acestuia un mandat pentru a ajunge la un Acord cu Fondul Monetar Internațional. Un nou acord cu FMI „nu doar va îmbunătăți starea finanțelor publice, contribuind la stabilitatea macroeconomică, dar și va accelera procesul de reforme, în acest fel restabilind încrederea într-un viitor prosper al Republicii Moldova”.

Declaraţia este semnată de Asociaţia Businessului European, camerele de comerţ moldo-americană, moldo-italiană, moldo-germană şi moldo-franceză.

Expertul economic Valeriu Prohniţchi susţine că după destabilizarea economică cu care se confruntă Republica Moldova urmează destabilizarea socială care duce la sărăcie. Astfel, în cazul unei sărăcii în masă, aşa cum a fost la finele anilor 90 – începutul anilor 2000, cele mai afectate vor fi familiile cu mai mult de 3 copii, angajaţii din sectorul agricol şi pensionarii. Analiza expertului a fost expusă în cadrul conferinţei anuale internaţionale MACRO-2015, cu tema: „Promovarea securităţii economice şi sociale în contextul unor riscuri majore”, transmite IPN.

Valeriu Prohniţchi a menţionat că, începând cu anul 2010, se produce o divergenţă puternică în indicele de sărăcie calculată şi cea percepută psihologic de oameni. Acest lucru ne vorbeşte despre faptul că pragul sărăciei despre care se vorbeşte în Republica Moldova nu mai este reprezentativ, nu mai reflectă starea reală. „Oamenii au nevoie de bani nu doar pentru a exista fizic, ci şi pentru a face parte din societate. Acest prag naţional al sărăciei este o construcţie artificială. Dacă majorăm pragul de la 1196 de lei la 1300 de lei, atunci incidenţa sărăciei creşte de la 12 la 21 la sută. Pe lângă o armată de oameni săraci avem alţii care sunt vulnerabili şi imediat cum apar şocuri ei ajung săraci”, a subliniat expertul.

Potrivit lui Valeriu Prohniţchi, dacă în 2013 nu ar fi fost remitenţele, atunci incidenţa sărăciei ar fi fost de 30 la sută, iar dacă nu ar fi fost acordat ajutorul social, incidenţa ar fi fost de 15% şi nu de 12%, cum anunţă autorităţile. Pentru a face faţă provocărilor, expertul spune că avem nevoie de antreprenori mai bine educaţi, de tehnologii şi de forţă de muncă competentă. „Stăm prost la capitolul deschidere de noi afaceri. E semn că oamenii nu se angajează în afaceri riscante, la noi cel puţin 24% din companii au fost puse în situaţii când li s-a cerut mită ca să poată activa. În 2 sectoare cheie, agricultură şi industria alimentară, avem foarte puţine investiţii, dar activitatea în cele 2 sectoare ar reduce cel mai mult incidenţa sărăciei”, a remarcat expertul.

Valeriu Prohniţchi a menţionat că, dacă ajungem să ne confruntăm cu o sărăcie în masă, sunt posibile mai multe scenarii. Dacă Rusia şi UE îşi revin economic, în Moldova se va intensifica emigrarea, în special a tinerilor, aceasta va crea o presiune pe finanţele publice, iar elitele publice vor deveni şi mai corupte. Alt scenariu e că economia Federaţiei Ruse şi cea a UE rămân anemice, atunci în Moldova este posibil să rămână sistemul politic oligarhizat pe care îl avem astăzi, va fi compromisă ideea de democraţie şi ideea de independenţă, oamenii vor dori să renunţe la independenţă numai ca să aibă venituri pentru a exista fizic, nu este exclus să apară noi focare de separatism. Un alt scenariu este apariţia unui „erou naţional”, care va mătura oligarhii, va introduce o guvernare mai excesivă, va reduce mita din spitale şi şcoli, dar o va centraliza, şi e probabil ca eroul să devină un „tătucă”.

Expertul menţionează că sărăcia poate fi redusă de jos în sus şi invers. Scenariul de jos în sus constă în faptul că oamenii îşi iau soarta în mâini, că societatea civilă îşi revizuieşte rolul. De sus în jos va fi posibil dacă donatorii îşi revizuiesc strategia faţă de ţară.

Conducerea republicii autoproclamate a introdus o taxă sezonieră de protecție la importul piersicilor în regiune, relatează NOI.md.

Printr-o hotărâre a autoproclamatei RMN, pe viitoarele două luni a fost introdusă o taxă vamală sezonieră la importul piersicilor, comunică agenția regională „Novosti Pridnestrovia”. Tariful a constituit 0,25 dolari la un kilogram. Totodată,prețul unui kilogram de piersici pe piețele din Transnistria constituie circa 0,27-0,45 dolari (3-5 ruble transnistrene) și, ținând cont de experiența anilor trecuți, are tendință de a scădea până la 0,09 dolari.

Potrivit informației producătorilor agricoli transnistreni, în acest an, în Transnistria se așteaptă o recoltă a piersicilor de până la 700 de tone. Se preconizează că consumul intern pe două luni va constitui 400-500 de tone. După cum a menționat ministrul Dezvoltării Economice a autoproclamatei RMN, Alevtina Slincenko, volumul producției de piersici în anul curent „va permite asigurarea nu doar a necesităților populației, dar și a celor ale întreprinderilor de procesare”.

O astfel de taxă de protecție a fost introdusă în Transnistria și în anul trecut. Această măsură nu a dus la creșterea prețurilor pe piața internă a regiunii.

Ministrul Agriculturii și Resurselor Naturale a autoproclamatei RMN, Andrei Chirsta, a indicat în contextul introducerii taxelor că protecția pieței interne este o practică normală pentru toate statele. El s-a mai plâns că produsele agricole din Transnistria nu ajung pe piețele vecine, inclusiv în Moldova.