VIDEO. Afacerea cu legume ecologice pe care o dezvoltă Mihai Drumea din Nisporeni

0

O afacere bună se observă imediat după calitatea legumelor, dar şi după omul care o administrează. Un om modest, interesat de calitate, căruia nu-i este ruşine să-şi suflece mânecile şi să pună mâna la lucrările în câmp este şi Mihai Drumea din Nisporeni, care a decis sa cultive legume ecologice.

Alimentele ecologice constituie un subiect despre care se vorbeşte intens în ultimii ani, dar puţină lume se implică pentru a scoate la vânzare astfel de produse. In anul 2014, Mihai Drumea, un bărbat în vârstă de 38 ani, din Nisporeni, a decis sa cultive legume ecologice, fără toxine. A amenajat o sera pe o  suprafaţă de 16 ari, aflată în câmp si a inceput sa cultive rosii, castraveti si ardei.

Antreprenorul Mihai Drumea din Nisporeni (foto: Mihai Pantilei)
Antreprenorul Mihai Drumea din Nisporeni (foto: Mihai Pantilei)

”Ideea pentru a construi o tepliţă,  o  seră  mi-a venit în 2014,  pe la începutul anului, m-am sfătuit cu ai mei de acasa, am luat un credit  şi am pornit în 2014 la începutul anului  să construiesc, cu prieteni, cu finii, chiar şi lucrătorii să construiesc această seră, da foarte greu mi-a venit că am construit-o pînă la mijlocul verii practic,” a mentionat Mihai Drumea.

Şi cum succesul nu s-a lăsat prea mult aşteptat, bărbatul a început să-şi dezvolte si sa-si modernizeze afacerea. Ce a câştigat din afacere a reinvestit.

„Businessul cu serile, da este o afacere şi de ce porneşti lucru, de ce  vrei tot să porneşti, s-o dezvolţi, este o ramură foarte, foarte profitabilă, desigur trebuie să găseşti piaţă de desfacere şi atunci lucrurile merg bine.” a spus antreprenorul.

Îngrijiti atent, ardeii din primul lot al anului 2015 sunt deja pregătiţi pentru a ajunge pe piaţă, la consumatori.

„Reusim să o realizăm pe loc,  chiar uneori vin şi sătenii şi orăşenii de pe loc şi cumpără de aici, este un produs biologic fără componenţi ce dăunează sănătăţii, poţi să-l consume direct de pe loc din seră,  la moment o putem realiza şi aici pe loc,  da cînd vom creşte poate vom încerca să ieşim şi  în afara tării, peste hotare sau mai ştiu eu unde, pana cand aicea,”  a mentionat Mihai Drumea.

Ardeii sunt obtinuti fara folosirea substantelor chimice, in conditii ecologice. (foto: Mihai Pantilei)
Ardeii sunt obtinuti fara folosirea substantelor chimice, in conditii ecologice. (foto: Mihai Pantilei)

Pentru ca ardeii să arate ca în revistă, Mihai Drumea munceşte aproape toata ziua. Iar singurele sale ajutoare sunt sotia si un angajat, cu care împarte şi munca, şi satisfacţiile.

„La moment avem 2 angajaţi cu mine – 3,  muncim, este soţia care e angajată, este alt angajat, care ii si ca paznic, si desigur eu,   dimineata pe răcoare, ne suflecăm mînicele şi  muncim cu roată familia impreuna, fiindcă asai dacă ai angajati foarte multi,   businessul nu e atît de mare şi pur si simplu nu reuşeşti cu cheltuielile,” a mentionat el.

Mihai Drumea spune că tot ceea ce face e cu dragoste pentru plante, pentru că altfel nu ar ieşi nimic. Bărbatul are şi secrete pe care le păstrează cu sfinţenie, secrete din domeniul legumiculturii pe care le-a deprins, stând lângă oameni de specialitate.

„N-are  importanţă unde o realizezi, dar dacă este calitate, profitul este, acelaşi marchet sau aceeaşi piaţă angro, cere productie de calitate, cu cît ii mai calitativ produsul cu atît mai mare este preţul, da este profitabil numai că acest buissnes trebuie să-l lărgeşti,  nu trebuie sa te limitez la ceia ce ai, trebuie să creşti, să-l dezvolţi, sa-l dezvolţi şi atunci vei obţine roade bogate,” a mentionat Mihai Drumea.

Pentru a obţine rezultate bune şi a putea întreţine familia dintr-o afacere cu legume este necesar să ai bani pentru investiţii. Există posibilităţi de înaintare a unor proiecte de investiţii, cu fonduri nerambursabile de la stat.

descărcare (1)
Ştefan POPESCU, coordonator de proiect ACSA. (foto: Mihai Pantilei)

„Aicea statul are grijă ca să compenseze  să subvenţioneze unele cheltuieli  cum ar fi: compensarea cheltuielilor pentru construcţia serilor şi utilaje pentru sere, aceasta se compensează la 60% pentru grupuri de producatori agricoli din cheltuieli şi la 50 % pentru alţi producători agricoli. De asemenea, se subventioneaza si utilizarea apei pentru irigare, aici 1.2 lei pentru un metru cub de apa utilizat pentru irigare,” a mentionat Ştefan Popescu, coordonator de proiect ACSA.

„Mulţumim statului ne-au acoperit ceva cheltuili din subventionare datorită dumnealor mi-au întors 60 % din cheltuieli,   ministerul agriculturii  din agenţia de subentionare AIPA, 200 000 lei, au fost  o sursă  foarte binevenită, datorită acestor bani, da, am mai împrumutat, am mai făcut, dar ne-am conectat şi la reţeaua electrică, fără electricitate e  foarte greu de făcut  business,” a povestit omul de afaceri.

Se munceşte mult, dar şi rezultatele sunt pe măsură. „Însă pe lângă muncă, este nevoie şi de pasiune, şi de multă dragoste”, a mărsturisit el.

Agricultorii spun ca singura problema, la inceput, o reprezinta comercializarea produselor. Sfatul lor: intermediarii trebuie ocoliti, iar odata ajunsi la proprietarii de magazine sau tarabe, problema este rezolvata.

Un reportaj realizat de Tatiana Pantilei pentru AlbasatTV în cadrul proiectului MOLDOVA+ (imagine: Stefan Siscanu, montaj: Mihai Pantilei).

Agrobiznes caută tineri inteligenți și dornici de lucru

0

Suntem în căutare de persoane interesate să muncească alături de noi la dezvoltarea Agrobiznes – principalul site agricol din țara noastră.

Candidații trebuie să posede excelente capacități de comunicare în scris, în limba română. Este important să cunoască limbile rusă și engleză (pentru a efectua traduceri).

Ar fi de preferat absolvenţi de jurnalism, filologie sau profile umaniste. Ne interesează însă și cei cu studii de profil agricol, economic, afaceri, etc. Importantă aici este abilitatea de a scrie corect, fără greșeli, într-o manieră interesantă.

Nu există o limită de vârstă. Lucrul va fi part-time, cu posibilitatea de a activa chiar și de la domiciliu.

Toți care sunt interesați ne pot trimite dosarele (CV+scrisoare de motivare/intenție) la adresa [email protected]. Dacă apar întrebări – 0 696 135 30.

 

România – principala piață de desfacere a mărfurilor moldovenești

0

România a devenit în ultimii doi ani principala piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, livrările pe această piaţă au depăşit în primele cinci luni ale anului 2015 exporturile pe pieţele CSI, apreciate drept tradiţionale. Republica Moldova a exportat pe piaţa românească, în ianuarie-mai, bunuri în valoare de 185,3 milioane de dolari SUA, cu aproape trei milioane mai mult decît pe direcţia estică, potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), informează Moldpres.

Este a cincea lună consecutiv cînd livrările pe piaţa românească le depăşesc pe cele orientate spre CSI. Ponderea României în totalul exporturilor din Republica Moldova s-a ridicat la 22,2 la sută, faţă de 17 la sută în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Schimburile comerciale cu România sînt în creştere, ca valoare și pondere, pe fondul reducerii dramatice a comerțului cu Federația Rusă şi Ucraina. Relațiile comerciale cu Rusia s-au deteriorat, după ce la sfîrșitul anului 2013 Moscova a impus embargo la importul de băuturi alcoolice moldovenești, iar la jumătatea anului 2014 a interzis importul de legume, fructe și conserve. Deşi livrările de fructe au fost reluate, după lungi negocieri, dreptul de a exporta pe piaţa rusă l-au obţinut doar circa 20 de întreprinderi.

Exporturile din Republica Moldova pe piaţa rusă au scăzut în cinci luni 2015 cu 53 la sută, iar cota acesteia în total exporturi a coborît la 11,1 la sută. Livrările de mărfuri moldoveneşti în Ucraina, care se află în centrul unei crize regionale, au căzut şi mai dramatic, cu 68 la sută.

Mulţi producători s-au orientat spre alte pieţe ale CSI, mai previzibile şi sigure, exporturile spre Kazahstan au crescut cu 65,5 la sută, în primele cinci ale anului 2015, faţă de perioada similară a anului trecut, iar spre Belarus – cu 11,4 la sută.

Schimburile comerciale cu România, cel mai mare partener în comerţul exterior al Republicii Moldova, au crescut în perioada 2010 – 2014, cu aproape un miliard de dolari SUA, pînă la 1,6 miliarde. „Astfel, în raport cu anul 2010, volumul schimburilor comerciale bilaterale ale celor două state a înregistrat o creștere fără precedent, de aproape 250%”, constata anterior Ambasada României la Chişinău.

Ziua națională a vinului din Moldova la Expo Milano 2015

0

Ministerul Economiei aduce la cunoștință că, în perioada 18 -19 iulie, în incinta Pavilionului Moldovei de la Expo Milano 2015 va avea loc Ziua Națională a Vinului.

Evenimentul are drept scop prezentarea și promovarea Zilei Naționale a Vinului din Moldova, ce se desfășoară tradițional în țara noastră la începutul lunii octombrie (anul acesta evenimentul va avea loc în perioada 3-4 octombrie).

„Be our guest! Presentation of the National Wine Day of Moldova”  – „Fiți oaspetele nostru! Prezentarea Zilei Naționale a Vinului din Moldova” este genericul evenimentului organizat de Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO).

În cadrul evenimentului, participanții vor putea degusta vinuri autohtone, admira o expoziție de picturi în vin a artistului Vasile Botnaru, astfel descoperind tradițiile și elementele cheie ale culturii vitivinicole din Republica Moldova.

Pentru mai multe informații: [email protected] sau [email protected]

Notă: Expoziția Mondială 2015, are loc în perioada 1 mai – 31 noiembrie, în Italia, la Milano, iar genericul expoziției este „Hrănirea Planetei. Energie pentru viaţă”.

Moldova este la ce-a de-a 3-a participare la Expoziția Mondială – prima dată a luat parte în 2000 la Hanovra, Germania și a doua oară în 2010 la Shanghai, China, în cadrul unor pavilioane dedicate mai multor state, iar în acest an  Moldova participă pentru prima oară cu un pavilion propriu.

Antreprenorii moldoveni vor putea exporta în SUA mărfuri industriale fără achitarea taxelor vamale încă doi ani

0

Ministerul Economiei informează că, pe 29 iunie, curent, președintele SUA, Barak Obama, a promulgat legea cu privire la autorizarea Sistemului Generalizat de Preferințe comerciale (GSP) până la 31 decembrie 2017, după ce acesta expirase la 31 iulie 2013. Reluarea GSP va permite companiilor moldovenești să exporte mărfuri industriale pe piața SUA fără achitarea taxelor vamale.

În conformitate cu legislația SUA, scutirea de taxe vamale la importurile de mărfuri eligible în cadrul GSP va intra în vigoare la 29 iulie 2015 și va rămâne în vigoare următorii doi ani.

Acest document oferă retroactiv rambursarea taxelor plătite pentru mărfurile GSP eligibile, inclusiv a celor expirate, efectuate începând cu 31 iulie 2013 până în prezent. Procedura poate dura până la 90 de zile după lichidare sau re-lichidarea înregistrărilor. Pe parcursul lunii iulie, Biroul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor va emite un aviz în Registrul Federal în care va oferi informații detaliate despre cum poate fi obținută o rambursare (Pentru mai multe informații generale cu privire la procedurile vamale, puteți să accesați site-ul Biroului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor al SUA).

La începutul lunii iulie, Oficiul Reprezentantului Comerțului al SUA (USTR) va începe o revizuire a produselor GSP, iar în luna august va lansa revizuirea anuală pentru 2015 a produselor și a țărilor eligibile pentru GSP.

GSP este un program de promovare a creșterii economiei în curs de dezvoltare prin scutirea preferențială de taxe vamale la importul pe piața SUA pentru circa 5.000 de produse din 122 de țări. GSP a fost instituit de SUA la 1 ianuarie 1976.

În atenția producătorilor de fructe!

0

În livezile de specii sâmburoase din republică s-a semnalat zborul în masă al fluturilor din a doua generaţie a moliei orientale a fructelor (Grapholitha molesta). Totodată, continuă şi hrănirea larvelor, ca rezultat al suprapunerii generaţiilor.

Mod de atac, daune: Larvele atacă lăstarii, frunzele şi fructele de piersic, cais şi prun, iar atacuri sporadice s-au semnalat şi la păr, gutui, migdal, măr şi cireş. În lăstari larvele formează galerii descendente de 5 – 18 cm lungime, care conduc la uscarea lăstarilor. Pe scoarţa lor se formează o secreţie gomoasă (clei); lăstarii au creşteri slabe.

Pagube mari se înregistrează şi la fructe, larvele pătrund prin peduncul sau caliciu şi se hrănesc săpând galerii în jurul sâmburelui. Fructele atacate nu se mai dezvoltă şi în final putrezesc.

Biologie: În condiţiile ţării noastre dăunătorul dezvoltă  3-4 generații pe an. Larva matură iernează într-un cocon mătăsos și dens, în crăpăturile scoarței ramurilor și pe trunchi. Primăvara la sfîrșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar fluturii generației hibernante, care depun ouă pe frunzele din vîrful lăstarilor. La dezvoltarea completă, larvele părăsesc lăstarii și se retrag în crăpăturile scoarței ramurilor și a trunchiului unde se transformă în pupe. Adulții primei generații de vară apar la sfîrșitul lunii iunie. Ouale sunt depuse pe frunze, lăstari și fructe. Generatia a II-a se dezvoltă pîna la începutul lunii august. A III-a generație se dezvoltă de la începutul lunii august pana în prima decadă a lunii septembrie.

Este IMPORTANT de aplicat la timp măsuri de prevenire şi combatere!

a) măsuri culturale şi agrotehnice, care constau în tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi pe toată perioada de vegetaţie, care conduce la diminuarea rezervei biologice;

b) prelucrarea solului, prin care se distrug o mare parte din coconi;

c) adunarea şi distrugerea fructelor infestate;

d) capcanele luminoase şi cu feromoni contribuie la depistarea dăunătorului, la stabilirea curbei de zbor (avertizare), precum şi la combatere;

e) tratamentele chimice se fac la avertizare cu insecticide, conform Registrului de Stat, luînd în calcul termenul de pauză pînă la recoltarea fructelor.

Vă comunicăm, că numai fructe fără simptome de dăunare sunt permise la export în alte state. Atenţionăm în mod deosebit producătorii, care exportată fructe în ţările-membre CSI, inclusiv în Federaţia Rusă, în care dăunătorul este clasificat ca organism interzis la introducere în ţară.

O delegație moldovenească, în frunte cu președintele Timofti pleacă în Belarus

0

O delegație de oameni de afaceri moldoveni a plecat astăzi la Minsk, Belarus, pentru a participa într-o misiune de afaceri, organizată de către Camera de Comerț și Industrie în perioada 15 – 17 iulie curent. Misiunea de afaceri are loc în cadrul vizitei de stat a Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofte, în Belarus.

În cadrul misiunii de afaceri va fi organizat Forumul economic moldo – belarus, cu participarea agenţilor economici și a reprezentanţilor Camerelor de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și a Republicii Belarus. Forumul va cuprinde și întrevederi bilaterale cu antreprenorii belaruși, oferind posibilitatea stabilirii și consolidării relaţiilor de afaceri şi parteneriatelor cu sectorul privat din Belarus. Totodată, vor fi organizate vizite de studiu la companii din diferite domenii de activitate pentru a spori colaborarea dintre țări.

Evenimentul are drept obiectiv intensificarea relaţiilor comercial-economice cu firmele belaruse, identificarea noilor posibilităţi de afaceri, stabilirea contactelor directe de colaborare cu oameni de afaceri belaruşi.

La eveniment vor participa 18 companii care vor reprezenta diverse sectoare ale economiei naţionale, printre care sectorul vinicol, produse alimentare, distribuitori de tehnică și utilaje agricole și materiale de construcție.

Delegaţia va fi condusă de către vicepreşedintele CCI, Vladimir Didilica.

De menționat că Belarus se situează pe locul 6 în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, cu un volum al schimburilor comerciale de aproape 90 mln dolari în cinci luni ale anului curent. Exportul moldovenesc spre Belarus a crescut în cinci luni cu 11%, după ce anul trecut a înregistrat o creștere de aproape 50%, până la 134 mln dolari.

VIDEO. Recoltă de cereale cu până la 35 la sută mai mică la Drochia

0

Pe întreg teritoriul raionului Drochia a început recoltarea cerealelor. Producătorii agricoli au făcut toate cele necesare pentru a obține roadă bogată, însă din lipsa ploilor recolta este foarte mică, transmite DrochiaTV.

Mecanizatorii fac tot posibilul pentru a strânge grâul fără pierderi, de aceea muncesc și la temperaturile înalte din ultima perioadă. În cabina combinei sunt circa 60 grade.

În ultimele zile, când în republică se înregistrează +38 de grade la umbră, agenții economici au fost instruiți referitor la prevenirea incendiilor pe lanurile cu grâne. Seceta din acest an a redus de două ori recolta de grâu și orz. Agenții economici abia își vor acoperi investițiile dacă până la finele recoltei nu vor suporta noi pierderi.

A fost lansată o platformă web dedicată comerţului liber cu Uniunea Europeană

0

Ministerul Economiei și Proiectul de suport în implementarea DCFTA, au lansat, astăzi, pagina web www.dcfta.md, dedicată comerțului liber cu UE.

Acest site reprezintă o platformă informațională privind procesul de implementare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (ZLSAC/ DCFTA), parte componentă a Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, ce oferă mediului de afaceri din țara noastră informații ample despre regulile de export în UE, procedurile vamale, cerințele tehnice ale pieței UE și alte informații necesare pentru a putea exporta pe piața europeană.

La evenimentul de lansare au fost prezenți Valeriu Triboi, viceministrul Economiei, Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE în Republica Moldova, reprezentanți ai Proiectului „Suport pentru implementarea DCFTA în Moldova”, oameni de afaceri, jurnaliști și alte părți interesate.

În cadrul evenimentului, Valeriu Triboi a evidențiat utilitatea portalului informațional pentru mediul de afaceri, societatea civilă, instituțiile publice și alte părți interesate ca instrument de comunicare privind oportunitățile și condițiile de acces pe piața europeană.

„Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, antreprenorii moldoveni au obținut accesul la cea mai mare piață de desfacere. Am intrat într-o perioadă de adaptare, de conformare la rigorile acestei piețe, am intrat într-o competiție cu reguli stricte. Iată de ce avem nevoie de o resursă informațională care să ofere informații consolidate, de ultimă oră privind implementarea DCFTA și condițiile de business cu UE”, a spus viceministrul Economiei.

La rândul său, Pirkka Tapiola a subliniat faptul că site-ul www.dcfta.md reprezintă un instrument util pentru mediul de afaceri pentru a accede pe piața comunitară și a reiterat susținerea UE pentru Moldova: „Uniunea Europeană continuă să acorde susținerea necesară instituțiilor de stat pentru implementarea reformelor structurale necesare sporirii competitivității mediului de afaceri”.

Notă: În perioada ianuarie – mai 2015 exporturile către piața Uniunii Europene, au înregistrat o tendință pozitivă, însumând 524,5 mln dolari, adică 64,6 % din totalul exporturilor înregistrate, fiind în creștere cu 10,8 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalii parteneri europeni pentru exporturi ai Republicii Moldova sunt: România, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, Germania, Franța, Polonia și Olanda.

În aceeași perioadă, majoritatea cotelor la cereale au fost valorificate în proporție de 80%. Astfel cotele porumb au fost valorificate în proporție de 83,3 %, la grâu și făină de grâu 52,6 %, la orz în măsură de 33,1 %, iar la cereale procesate – 30 %.

Totodată, sunt depuse eforturi constante pentru ca în timpul apropiat a fi extinsă lista produselor de origine animalieră cu drept de export pe piața UE (carne de pasăre, ouă-categoria B), ceea ce va genera o creștere a exporturilor pe piața europeană cu cca 15-16%.

La 1 iulie 2015, la punctul de trecere a frontierei Leuşeni – Albiţa, a fost deschis un punct de traversare prioritară a graniței pentru încărcăturile din UE, exportate şi/sau transportate de către Operatorii Economici Autorizați din UE (AEO).