În regiunile Orenburg, Astrakhan și în Bashkortostan a fost declarată stare de urgență din cauza invaziei de lăcuste, transmite Agronews.ua.

În Orenburg, insectele au distrus peste 200 de hectare de culturi. În regiune a fost creat un post de asistență pentru fermierii păgubiți.

În Altai au fost, de asemenea, remarcate două zone în care a crescut numărul acestor dăunători.

O situație similară se atestă în regiunea Stavropol. Aceasta este atacată concomitent de mai multe specii dăunătoare culturilor agricole: lăcustă marocană, italiană și migratoare asiatică. La temperaturi ridicate și în prezența furajelor, lăcustele pot distruge grâu, orz, miei, porumb, cartofi, fasole și leguminoase. Dăunători atacă, de asemenea, pomii fructiferi, strugurii și pepenii.

Ediția a II – a Festivalului vinului artizanal, tradiţiilor gastronomice şi meşteşugurilor populare „Polobocul de aur” se va desfășura în orașul Căușeni, la data de 14 mai 2016. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Organizatoric al Festivalului ce a avut loc astăzi în incinta Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

„Tradițional, locația Festivalului este aleasă după proveniența celor mai bune vinuri artizanale din cadrul concursului precedent, iar în acest an mulți câștigători ai ,,Polobocului de aur” sunt din zona viti-vinicolă Ștefan Vodă, care include raioanele Căușeni și Ștefan Vodă. Zona dispune de un potențial vitivinicol foarte important, cu tradiții îndelungate de cultivare a viței-de-vie și producere a vinului, reprezentând un interes turistic major. Astfel cea de a doua ediție a Festivalului se va desfășura într-o locație similară celei din anul curent, pe care noi am numit-o simbolic – Valea Botnei, deoarece se află pe malul râului Botna, la marginea orașului Căușeni, fiind la fel de pitorească și bogată în tradiții autentice ca și Valea Răciulei. Nici data evenimentului nu este una întâmplătoare, având în vedere că în fiecare an, Festivalul va avea loc în cea de a doua sâmbătă după sfintele Sărbători de Paști”, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Valeriu Lazăr.

La prima ediție a Festivalului, în jur de trei mii de vizitatori au savurat vinul de casă, minunile culinare și programul artistic. În cadrul evenimentului, au fost expuse vinurile a peste 40 de producători de vin artizanal, înscriși la concursul Polobocul de aur, vizitatorii având ocazia să desemneze cel mai bun vin la categoria „Preferința consumatorilor”. De asemenea, atât vizitatorii, cât și producătorii de vin au avut posibilitatea de a participa gratuit la master class-uri în producerea vinului de casă, dar și să participe la lecții de olărit, împletit în lozie și dogărit, organizate de meșterii populari din regiunea Codrilor.

Începând cu anul 2002, Camera de Comerț și Industrie organizează concursul pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de Aur”, iar din anul curent, concursul, a evoluat în Festivalul vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare „Polobocul de Aur”. Pe parcursul celor 12 ediții de concurs, au fost prezentate peste 7300 de mostre de vin, dintre care peste 152 au devenit învingătoare.

Din acest an, în Regulamentul concursului este inclusă o nouă nominalizare și anume: vin din soiuri autohtone, astfel pot intra în competiție vinuri din soiuri precum feteasca albă, feteasca regală, feteasca neagră, rară neagră etc. Nominalizarea are drept scop popularizarea și promovarea vinurilor produse din soiuri moldovenești.

Prin intermediul Festivalului „Polobocul de aur”, organizatorii își propun să dezvolte cultura antreprenorială în rândul micilor producători, ajutându-i să inițieze afaceri specializate în producerea vinului artizanal, afaceri agroindustriale, să-și deschidă agropensiuni pentru a se putea încadra cu succes în circuitul turistic național. De asemenea, evenimentul are drept scop popularizarea vinului artizanal, a tradiţiilor de fabricare a acestuia şi produselor gastronomice autohtone; promovarea culturii de producere și consum, efectuarea schimbului de informaţii între producătorii de vin de casă și stabilirea relațiilor de colaborare cu întreprinderile specializate. Astfel în perioada septembrie – noiembrie 2015, pentru producătorii de vin de casă vor fi organizate seminare, privind instituționalizărea producătorilor de vin de casă, prepararea și păstrarea vinului de casă, înregistrarea mărcilor.

Și la cea de a doua ediție a Festivalului sunt așteptați cei mai iscusiți producători de vin de casă din întreaga țară, organizatorii pregătind un amplu program artistic cu implicarea ansamblurilor folclorice, meșterilor populari din regiunea Căușeni, Ștefan Vodă, dar și din raioanele din stânga Nistrului.

Totodată, AGEPI împreună cu CCI a lansat procesul de identificare a produselor tradiționale zonei pentru a oferi suport consultativ în vederea înregistrării acestora ca și indicații geografice și includerea în circuitele comerciale și turistice naționale și internaționale.

Organizatorul evenimentului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Ministerele și Agențiile Guvernamentale de resort, Autoritățile publice locale și Asociația micilor producători de vinuri.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), invită producătorii agricoli să semneze Contractul de acordare a sprijinului financiar, pentru măsurile de sprijin aferente anului de subvenționare 2014, prevăzute în Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24.02.2014.

Astfel, sunt invitați producătorii agricoli să se prezinte cu ștampila societății comerciale la Sediul Central al AIPA din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 162, et. 15, oficiul 1507, între orele 08:00-17:00 (pauză de masă 12:00-13:00).

O firmă din Braşov livrează azi cinci tractoare armatei egiptene. În cazul în care tractoarele vor da randamentul solicitat, compania va livra 25 de tractoare lunar către clientul egiptean, scrie ziarul Bună Ziua Brașov.

Compania braşoveană Tractorul U 650 Braşov livrează astăzi primele cinci tractoare U 650 armatei egiptene, ne-a declarat fostul director al uzinei Tractorul SA, Titus Şerban (foto), în prezent director al firmei care a cumpărat licenţele pentru acest tip de maşini agricole. Alte patru tractoare ar urma să fie livrate aceluiaşi client în următoarele săptămâni.

„În funcţie de cum se prezintă aceste tractoare, urmează să primim comenzi ferme de minim 25 de tractoare pe lună”, a explicat Şerban. Tractorul U 650 este compania care a preluat de la defuncta Tractorul UTB SA licenţa de fabricaţie de tractoare U 650 pentru Egipt.

Anul trecut compania a avut un rulaj de 1,54 milioane de euro doar din piese de schimb. „şi anul acesta mizăm pe 1, 6 – 1,7 milioane de euro”, ne-a declarat Şerban. „În cazul în care se va semna contractul va trebui să angajăm încă 20 de mecanici, deoarece contractul vizează livrarea a aproximativ 25 de tractoare lunar”, a explicat Titus Şerban, ultimul manager al companiei Tractorul UTB SA, intrată în faliment în 2007. În prezent, compania are 52 de angajaţi.

Tractoarele se construiesc într-o hală a Fabricii de Echipament Hidraulic şi Subansamble Băicoi, cumpărată în urmă cu câţiva ani.

„Am încercat să cumpărăm aici (n. red. – în Braşov) un spaţiu, dar ni s-au cerut preţuri uriaşe, motiv pentru care ne-am îndreptat atenţia spre alte zone”, preciza în urmă cu doi ani şi jumătate Titus Şerban.

În 2009 – 2010, compania a vândut 110 tractoare în Egipt, dar izbucnirea revoluţiei a făcut ca livrările să se oprească. De atunci, compania a trăit din producţia de piese de schimb, 95% din producţie fiind exportată în Egipt.

În urmă cu trei luni a venit o echipă de tehnicieni pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm şi pentru a verifica dacă produsele noaste respectă condiţiile impuse. Vor ca tot ce este în tractor să fie de producţie românească! Vor ca tractorul să fie exact la fel şi făcut cu piese la fel ca acum 30 de ani. De exemplu ne-au spus să schimbăm nişte şuruburi la masca de la motor pentru că aveau capul drept şi înainte erau cu cap bombat”, a precizat Titus Şerban.

Compania braşoveană este deţinută de omul de afaceri egiptean Atef el Said el Kalaini, fost partener al uzinei Tractorul SA în Egipt. Firma a cumpărat licenţa de fabricaţie pentru tractorul U 650 al fostei uzine braşovene Tractorul SA şi a demarat fabricaţia acestora în baza unui contract de prestări servicii cu societatea Roman SA, după care s-a renunţat la acest contract. Licenţa de fabricaţie a fost cumpărată însă doar pentru Egipt, tractoarele neputând fi vândute în altă ţară.

Ploile în exces din America şi seceta din Europa şi Canada au stârnit cea mai accelerată creştere a preţurilor în cazul grâului şi al porumbului, scrie Bloomberg.

„Preţul grâului a ajuns la 5,83 de dolari pe bushel, nivel ce a mai fost antins ultima dată în urmă cu 5 ani în cazul grâului, şi în urmă cu 6 ani în cazul porumbului”, ne-a spus Claudiu Cazacu, șef strategist la X-Trade Brokers România, informează capital.ro.

În Chicago, contractele la termen pentru grâu au crescut cu 15%, intrând pe o piaţă în creştere. Porumbul a urcat şi el cu 9,4%, în timp ce grâul a crescut cu 8,7% pe pieţe bursiere din Paris. Totodată, soia îşi păstrează avântul de creştere, înregistrat încă din octombrie 2014.

În timp ce ploile din America afectează calitatea cerealelor, câmpurile din Franţa şi Canada sunt uscate de căldură. În acelaşi timp în zona Oceanului Pacific El Nino, un curent ce produce pe tot globul procese meteorologice ieşite din comun, riscă să ducă producţiile de grâul din Australia la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, potrivit Băncii Naţionale din Australia.

În opinia lui Gordon Linn, preşedintele Linn & Associates din Chicago, vremea capricioasă poate provoca multe daune, de aceea s-a creat multă panică în piaţă. “Pieţele legate de vreme sunt volatile”, a completat acesta.

Contractele la termen cu scadenţa în septembrie au crescut cu 5,6% şi au atins un preţ de 5,68 de dolari pe bushel, în Chicago. În acelaşi timp, contractele futures au urcat cu 2,5%, la 3,9 dolari pe bushel. Preţul a ajuns la cel mai înalt nivel din martie. Cerealele au înregistrat cele mai mari creşteri din ultimele 8 luni.

Pe de altă parte, culturile din Europa şi Canada nu au parte de suficientă ploaie ceea ce va duc la o reducere a randamentelor. Recoltarea cerealelor va întârzia în Sakatchewan şi Alberta, cele mai mari regiuni unde este plantat grâul.

În Franţa, cel mai mare producător de cereale din Europa, temperaturile maxime din sudul şi centrul ţării depăşesc 35 de grade Celsius.

Conform indicelului care măsoară cotaţiile mărfurilor agroalimentare din pieţele internaţionale calculate de Goldman Sachs şi Standard & Poor’s şi preluat de stockcharts.com, preţurile au scăzut ,în primele 6 luni, din 2015 cu 2,68%, faţă de aceeaşi perioadă din 2014 când cotaţiile au crescut cu 4,67%.