Proiectele legislative de dezvoltare a agriculturii și susținere a producătorilor agricoli autohtoni, elaborate de Comisia specială parlamentară, urmează a fi introduse în circuitul legislativ în această săptămână, a relatat pentru MOLDPRES Direcția comunicare și relații publice a Legislativului.
La ședința Comisiei speciale pentru elaborarea și aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a pachetului de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor, prezidată de speakerul Andrian Candu, astăzi au fost examinate propunerile agricultorilor în vederea redresării situației în domeniu. La discuții au mai participat ministrul Finanțelor Anatol Arapu și viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vlad Loghin.
Deputații propun modificarea cadrului juridic prin instituirea unui consiliu de observatori, cu participarea agricultorilor, care va monitoriza alocarea de fonduri agricole, inclusiv pentru proiectele naționale în agricultură. În acest sens, a fost elaborat proiectul de Hotărîre cu privire la asigurarea transparenței în gestionarea mijloacelor financiare a proiectelor naționale și de asistență externă în domeniul agricol. Potrivit proiectului, Guvernul va modifica actele sale normative ce țin de implementarea programelor naționale în domeniul agricol, cu includerea în organele ce gestionează mijloacele financiare a reprezentanților asociațiilor de profil, inclusiv ramurale, a producătorilor agricoli pentru a monitoriza respectarea prevederilor legale de gestionare a banilor. Această prevedere va asigura lupta cu fenomenul de corupție și monopol în gestionarea și administrarea resurselor financiare oferite prin programe naționale și de asistență externă în domeniul agricol.
De asemenea, se propune, începînd cu 1 ianuarie 2015, cota 0 la plata impozitului pe venit, pe un termen de 3 perioade fiscale consecutive, cu condiția reinvestirii profitului în agricultură. Pentru a evita evaziunile fiscale, Ministerul Finanțelor a propus ca veniturile obţinute de la comercializarea producţiei de fabricaţie proprie din fitotehnie şi zootehnie ale agenţilor economici să constituie cel puţin 75 % din totalul veniturilor. Totodată, în vederea aplicării eficiente a legislației, ministerul solicită aprobarea unui clasificator al activităților conexe pe care le pot desfășura întreprinderile agricole.
Parlamentarii mai propun, printr-o inițiativă legislativă, completarea Codului fiscal în vederea aplicării ratei reduse de TVA de 8% pentru toate produsele agricole.
Discuțiile din cadrul ședinței au vizat și proiectul de lege privind introducerea unor norme de reglementare care să combată întîrzierea plăților în tranzacțiile comerciale ale produselor alimentare. La propunerea agricultorilor, proiectul de lege elaborat prevede că termenul de plată pentru carne, lapte, ouă, fructe, legume și ciuperci proaspete nu poate fi mai mare de 30 zile calendaristice, din momentul livrării produselor agricole de către furnizori.
Ministrul Finanțelor Anatol Arapu a anunțat că deocamdată autoritățile n-au identificat surse pentru a majora Fondul de subvenționare în agricultură. Potrivit ministrului, finanțările externe au fost blocate, iar respectivul subiect ar putea fi reexaminat după reluarea discuțiilor cu FMI.
”Odată cu învestirea noului Guvern, vom reveni la rectificarea bugetului de stat, vom analiza și economiile făcute de instituțiile de stat și vom decide cum să realocăm cheltuielile”, a menționat Andrian Candu.
Speakerul a declarat că la ședința de mîine urmează fi discutate proiectele de legi referitoare la crearea unui mecanism de creditare profitabilă pentru agricultori și a metodologiei formării prețurilor la produsele petroliere.
Comisia specială pentru elaborarea și aprobarea de către Parlament a pachetului de modificări legislative în vederea susținerii agricultorilor se întruneşte, luni, în şedinţă, informează agenția de presă Sputnik.
Reprezentanţii agricultorilor şi cei ai Parlamentului se întrunesc, luni, în cadrul unei noi şedinţe, urmând să discute asupra proiectelor de lege menite să susţină agricultorii. Este a cincea şedinţă în cadrul căreia cele două părţi încearcă să ajungă la un numitor comun pentru elaborarea şi aprobarea de către Parlament a pachetului de modificări legislative în vederea susţinerii agricultorilor.
Până în prezent, discuţiile au condus la identificarea mai multor soluţii pentru agricultura moldovenească, inclusiv în ceea ce priveşte preţul combustibililor necesari pentru executarea lucrărilor agricole.
Preşedintele Legislativului, Andrian Candu, şi-a exprimat speranţa că săptămâna aceasta întreg pachetul de proiecte de lege va fi semnat şi introdus pe agenda parlamentară.
Au fost identificate o serie de soluţii pentru agricultură, cum ar fi un preţ mai redus al combustibililor pentru lucrările agricole, impozitul zero pe venit, TVA de 8 la sută, condiţii speciale de creditare, precum şi includerea reprezentanţilor fermierilor în consiliile de observatori regionali în domeniul agricol.
De asemenea, se propune instituirea unui mecanism special pentru ca preţul combustibililor utilizaţi la lucrările agricole să fie mult mai redus decât preţul la pompă.
Parlamentul s-a angajat în faţa agricultorilor să adopte aceste proiecte de lege până la 15 iulie.
Potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău întreprinderea Grinvitas SRL, care este unul din cei mai mari importatori de produse fitosanitare și fertilizanți din Republica Moldova, a fost declarat insolvabil, informează Agora.
În urma deciziei din 2 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, întreprinderea Grinvitas SRL a fost declarată insolvabilă.
Potrivit datelor prezentate instanței la 17 aprilie 2015 Grinvitas SRL avea datorii față de creditori în sumă de 30,9 milioane lei și 2,79 milioane euro. Curtea de Apel Chișinău a calificat cazul respectiv drept supraîndatorare.
Întreprinderea Grinvitas SRL face parte din grupul de companii Grinvitas și activează pe piața din Republica Moldova din 2000. Aceasta își desfășoară activitatea în toată țara, dar cele mai puternice poziții pe piața produselor fitosanitare și a fertilizanți le deține în nordul țării.
Dificultățile financiare ale întreprinderii pot fi explicate prin situația dificilă din agricultură.
Astfel, în ultima perioadă fermierii și-au redus la maxim cheltuielile și au dificultăți pentru achitarea datoriilor acumulate anterior. De asemenea Grinvitas are plantații de mere, prune și zmeură care au fost afectate de calamități naturale din anul trecut și embargoul impus de Federația Rusă.
Cantitatea de grâu şi de floarea soarelui care urmează a fi recoltate în anul curent se prognozează a fi mai mică decât cea din anul 2014. Serviciul Hidrometeorologic de Stat informează că roada a fost influenţată de cantitatea de precipitaţii căzute în luna mai care au variat pe alocuri de la 10% la 65% din normă, transmite IPN.
În rezultatul investigaţiilor agrometeorologice efectuate, Serviciului Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru anul 2015 în medie pe ţară o roadă de 2,8-3,1 tone/ha de grâu de toamnă. Roada medie pentru ultimii 10 ani a constituit 2,7-2,8 tone. Însă anul trecut roada medie de grâu a fost de 3,5 tone la hectar.
În rezultatul investigaţiilor agrometeorologice efectuate privind situaţia curentă şi evoluţia condiţiilor meteorologice pentru fenofazele ulterioare ale florii-soarelui, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru anul 2015 în medie pe ţară o roadă de circa 1,4-1,6 tone/ha, ceea ce înseană reducerea, practic, în jumătate. Anul trecut producţia medie pe hectar s-a ridicat la 3,6 tone, agricultorii moldoveni obţinând una dintre cele mai mari recolte din ultimii ani, de peste jumătate de milion de tone în toată ţara.
Culturile agricole în acest an au fost afectate de seceta din luna mai şi ulterior de ploile puternice, cu grindină, din luna iunie.
În primul trimestru al anului 2015 producția de conserve de fructe și legume în Moldova a crescut în expresie valorică de 1,5 ori, față de perioada similară a anului trecut, relatează NOI.md.
Acest fapt rezultă din datele Biroului Național de Statistică. Astfel, în perioada ianuarie-martie a anului curent întreprinderile din ramura conservelor a Moldovei au produs conserve de fructe și legume în valoare de 414,1 milioane de lei sau cu 52,2 la sută mai mult decît în perioada analogică a anului trecut.
Potrivit datelor BNS, totodată, veniturile obținute de întreprinderi de pe urma vînzărilor de conserve de fructe și legume în primul trimestru al anului 2015 au constituit 636,5 milioane de lei. Valoarea totală a acestor produse, livrate în ianuarie-martie curent pe piața internă și externă, a însumat 605,5 milioane de lei, inclusiv s-au exportat produse în valoare de 534,8 milioane de lei.
De menționat că fabricarea conservelor de fructe și legume în Moldova în 2014 a crescut în expresie valorică cu 5,9 la sută – până la 1 miliard 892,6 milioane de lei.
În Republica Moldova asistăm la o revigorare lentă a sectorului zootehnic, după colapsul URSS. Deși nu a fost parte a blocului sovietic, și Polonia a fost condusă, ca și Moldova, timp de decenii de același regim comunist. Totuși astăzi Polonia a devenit al treilea producător de lapte din UE, iar în R. Moldova revigorarea sectorului zootehnic are loc abia în anul 2008, când a fost înregistrat primul import de bovine de prăsilă, scrie Observatorul de Nord.
FOTO: odn.info.md // „Pentru fermierii care produc carne, lapte nu există niciun sprijin din partea statului. Dacă ar fi interes, ar trebui ca litrul de lapte să fie subvenționat, așa cum a fost odată”, Ion Soltan, fermier din Pohrebeni, raionul Orhei; 27 martie 2015 (captură video: Sergiu Dobândă)
Producem lapte, dar dezvoltăm afaceri diferit
Fermierul polonez Silvester Imiolek ne povestește că a început propria afacere în 1998 și s-a investit 200 mii euro. De fapt, ferma este moștenită de la părinți. Bunicii aveau 22 de hectare de teren agricol și 60 de vite. Astazi, gospodăria numără 250 de capete mulgătoare și alte aproape 100 de viței. Ferma este specializată în producerea de lapte și este a treia ca mărime din Polonia. Se află la aproape 100 km de Varșovia. Astăzi fermierul este proprietarul a 300 de ha de pământ și a 250 de bovine de lapte.
FOTO: odn.info.md // Silvester Imiolek, fermier polonez, în gospodăria sa din Domaniewice, localitate aflată la circa 100 km de Varșovia, Polonia; 6 martie 2015 (captură video: Sergiu Dobândă)
Prin comparație, Directorul Asociației SRL TehnoifAgro, Ion Soltan a preluat ferma de la Pohrebeni, raionul Orhei în 1999, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ. Ferma este singura din zonă care s-a păstrat și după căderea Uniunii Sovietice. În acel an ferma avea 192 de bovine de lapte, iar în prezent sunt 420 de capete, de la vaci mulgătoare, până la viței.
FOTO: odn.info.md // Fermele din Republica Moldova și Polonia au cunoscut o dezvoltare diferită, iar experiența poloneză ar putea fi necesară și importantă pentru fermierii moldoveni care vor să dezvolte o afacere în domeniul zootehniei (captură video: Vitalie Harea)
Unele ferme din Moldova arată ca și acum 30 de ani. Încă nu scăpăm de mulsul manual al vacilor
Fermierul polonez are doar 7 angajați, întrucât toate muncile care odată se făceau manual, acum sunt computerizate, de la hranitul animalelor până la scărpinatul automat pentru vaci. În plus, de mai bine de 3 decenii, în fermele poloneze mulsul vacilor este automatizat. Este de altfel o obligativitate pentru fermieri.
La ferma din Pohrebeni sunt aproape 30 de angajați, dintre care 13 mulgătoare. Este o meserie tot mai rar întâlnită în Republica Moldova, întrucât numărul fermelor de producere a laptelui a scăzut dramatic. Dacă în anul 1990, în Moldova erau deschise circa 1 150 de ferme de producere a laptelui, în anul 2015 avem 10 astfel de ferme, cu un total de 3580 de capete.
FOTO: odn.info.md // Polonia are o suprafață totală de 312,7 mii km2 și este a 6-a țară din UE, după suprafață, iar populația fiind de 38,5 milioane. În același timp, Republica Moldova se întinde pe o suprafață de 33,843 km2, având o populație de 3,5 milioane. (design infografic: Vitalie Harea)
Prețul laptelui ar putea crea o adevărată criză pe piața Uniunii Europene
Piața Uniunii Europene se confruntă în prezent cu o adevărată criză a laptelui. Polonia, Germania și alte țări producătoare de lapte spun că prețul la acest produs este prea mic. Pentru fermierul polonez, Sylvester Imiolek, problema numărul unu este cum să realizeze laptele pe care îl produce, mai ales după ce începând cu 1 aprilie 2015 cotele de producție pentru lapte în Uniunea Europeană au fost eliminate.
“O bovină da în mediu 25 de litri de lapte pe zi sau 9000 litri pe an. Laptele îl vindem zilnic unei cooperative. Ne descurcăm singuri, fără să așteptăm ajutor din partea statului. La moment suntem procupati de faptul că începând din aprilie vor fi excluse cotele pentru lapte. Marea provocare este sa putem vinde laptele pe care il producem zilnic”, ne spune fermierul polonez, Sylvester Imiolek.
Vacile de la ferma din Pohrebeni produc anual 600 tone de lapte, dintre care 550 de tone sunt realizate la fabrica de la Călărași, Lapmol. Laptele este vândut cu 6 lei, la grăsimea de 3.5%. „Laptele nostru are grăsimea de 4% și respectiv îl vindem cu 7 lei. O vacă dă 3000-3200 litri anual. Ne gândim să creștem randamentul, dar este dificil din punct de vedere financiar. Am cumpărat utilaj pe care vrem să îl montăm în curând pentru dejecțiile animaliere și să reînnoim cireada și să trecem la proprietatea pur privată”, ne explică fermierul moldovean, Ion Soltan.
Veniturile fermierilor, între sute de mii de lei și milioane de euro
Chiar și așa, afacerea familiei Imiolek a ajuns în prezent la venituri de 1 milion de euro anual, bani pe care fermierul spune că îi reinvestește.
Pe de altă parte, fermierul moldovean spune că veniturile anuale la ferma din Pohrebeni se ridică la 150 – 180 de mii de lei. Cei aproape 30 de angajați ai fermei au salarii în medie de la 3000 la 4000 de lei pe lună.
Cum îi ajută statul pe fermieri
Pentru dezvoltarea afacerii sale, fermierul polonez spune că a obținut din partea UE 50% din suma investiției, alte 25% i-au fost oferite de către statul polonez, iar celelalte 25% au reprezentat banii proprii, sub formă de împrumut de la bancă. Este însă o excepție acest mod de subvenționare. De regulă, țăranii polonezi obțin din fondurile europene 50% din suma investiției, iar celelalte reprezintă contribuția personală. Plus la asta, polonezii primesc subvenții între 246 și 350 de euro pe hectar. Din aceasta suma, 30% este din partea statului, restul de la UE.
În Republica Moldova încă nu se oferă subvenții la hectar pentru fermieri. Există doar măsuri de sprijin și subvenționare la construcția și reconstrucția fermelor, dar și la procurarea bovinelor de prăsilă.
FOTO: odn.info.md
“Pentru anul 2014, subvenția s-a ridicat la 60% din suma investiției, iar la procurarea bovinelor de prăsilă– 60 de lei la kg. Au beneficiat de subvenții 56 de ferme de prăsilă. Doar 20% din laptele de pe piață este de la fermă. Mergem pe creșterea de ferme cu animale înalt productive”, ne-a explicat, șefa Direcției politici de producție și reglementări de calitate a produselor animale, Ministerul Agriculturii, Tatiana Nistorică.
La rândul său, fermierul moldovean spune că pentru fermele mici nu există niciun fel de sprijin din partea statului. “Pentru acei care produc, carne, lapte, nu există niciun sprijin. Dacă ar fi interes, ar trebui să existe subvenții la litru de lapte. Așa a fost în 1999 – 2001. Într-o țară unde se dorește o populație sănătoasă, trebuie de consumat produs natural, chiar dacă este mai scump”, ne spune Ion Soltan.
Familia Imiolek este convinsă, ferma lor se va dezvolta în continuare pe mâini bune, adică pe mainile urmasilor, păstrând în felul acesta tradiția. Iar Ion Soltan spune că ferma din Pohrebeni se poate dezvolta doar când se va trece la proprietate privată cu unul sau doi proprietari.
Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, spune că suntem în situația în care suntem din cauza factorilor politici, dar și pentru că nu există susținere din partea statului pentru agricultură. Fermierii își pun speranțe în UE, dar sunt conștienți că miracolele nu vor veni de la sine, decât dacă nu va exista implicare pe interior.
FOTO: odn.info.md // Alexandru Slusari, președintele UniAgroProtect, 10 aprilie 2015 (captură video: Sergiu Dobândă)
„Dacă rămânem la nivelul de declarații sterile, carul nu se va mișca. Noi singuri nu vom parcurge acest drum spre Uniunea Europeană”, a declarat președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.
Înainte de anunțarea austerității bugetare în iunie 2015, Guvernul a planificat venituri la Bugetul Public Naționale de peste 45 miliarde de lei, din care 30,4 miliarde au fost direcționați spre Bugetul de Stat, 13,5 miliarde spre Bugetul de Asigurări Sociale și 5,16 miliarde spre Fondul de Asigurări Obligatorii din Medicină. Totuși, odată cu anunțarea regimului de austeritate, se pare că lucrurile nu vor rămâne la fel, se arată într-un raport al Expert-Grup.
Veniturile la Bugetul de Stat au fost generate în mare parte (aproape 50%) din TVA – 15,43 miliarde lei, în timp ce accizele contribuie cu 3,93 miliarde la Bugetul de Stat, veniturile din impozitul pe venit al persoanelor fizice, cu 2,61 miliarde și cele din impozitul pe venit al persoanelor juridice, cu 2,38 miliarde. În plus, din granturile externe provin 2,76 miliarde lei sau circa 40$ pe cap de locuitor.
Cheltuielile la Bugetul de Stat au însumat 34,3 miliarde lei, iar din această sumă cei mai mulți bani au fost transferați către Autoritățile Publice Locale – 7,4 miliarde lei, în timp ce pentru infrastructură au fost cheltuiți 3 miliarde lei. De asemenea, 3,6 miliarde din cheltuieli sunt planificate a fi acoperite din împrumuturi.
Sectoarele cu cea mai mare finanțare din Bugetul de Stat sunt învățământul – cu alocări de 8,23 miliarde lei, asigurarea și asistența socială – 6,18 miliarde și transferurile către Unitățile Teritorial-Administrative – 5.88 miliarde lei. În același timp, dintre sectoarele cu cea mai mică finanțare de la buget se numără Apărarea Națională – 450 milioane lei, Știința și Inovație – 420 milioane lei și Protecția Mediului – 360 milioane lei.
Prim-ministrul interimar, Natalia Gherman, a prezidat astăzi şedinţa Consiliului de Observatori al Fondului Provocările Mileniului Moldova (CO al FPM Moldova), în cadrul căreia au fost evaluate rezultatele primei etape a Programului Compact Moldova.
În debutul şedinţei, Natalia Gherman şi-a exprimat gratitudinea şi recunoştinţa Corporaţiei Provocările Mileniului a Guvernului SUA pentru o cooperare excelentă, deschidere şi angajament în realizarea obiectivelor comune.
„Atitudinea şi flexibilitatea partenerilor din cadrul Corporaţiei Provocările Mileniului sunt înalt apreciate de Guvern, partenerii noştri şi cetăţenii Republicii Moldova”, a precizat Premierul interimar. Natalia Gherman a menţionat că autorităţile moldoveneşti depun eforturi pentru ca Republica Moldova să beneficieze de un nou program Compact, care ar putea fi axat pe modernizarea sectorului energetic.
La rândul său, reprezentantul societăţii civile în CO al FPM Moldova, Alecu Reniţă, Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, a opinat că Programul Compact, dincolo de investiţia tehnică, a fost o investiţie și în schimbarea mentalității, care va da rezultate în viitor. „Acest program a demonstrat că interesele economice pot fi îmbinate cu protecţia mediului înconjurător”, a adăugat Alecu Reniţă.
Totodată, Directorul Rezident de Ţară al Corporaţiei Provocările Mileniului, Leslie McCuaig, a menţionat că rezultatele Programului Compact Moldova sunt apreciate la Washington, exprimându-şi speranţa că investiţiile în modernizarea infrastructurii Republicii Moldova vor continua.
Programul Compact este un program de asistenţă al Guvernului SUA, în valoare de 262 milioane de dolari americani, are scopul de a contribui la creșterea economică a Republicii Moldova prin reabilitarea drumurilor nationale și susținerea tranziției spre o agricultură performantă.
S-a încheiat cu succes cea de-a șasea campanie de informare cu privire la formele de sprijin financiar acordate producătorilor agricoli din Fondul de subvenționare pentru anul 2015.
Astfel, în perioada 23 iunie-3 iulie, 2015 reprezentații Agenție de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) au petrecut sesiuni de informare pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Campania de informare a oferit platforma pentru un dialog constructiv între producătorii agricoli și autorități, unde au fost abordate mai multe subiecte din domeniul subvenționării și soluțiile posibile întru medierea acestora.
În ultima zi a campaniei de informare s-au ținut seminare tematice la nordul țării, Edineț (Briceni, Ocnița, Dondușeni), Soroca (Drochia, Florești) precum și la sudul țării, unde mai mulți reprezentanți ai sectorului agricol din Cantemir, Taraclia și respectiv Cahul s-au întrunit pentru a fi informați cu prevederile noului Regulament. În context, directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Petru Maleru a ținut să facă o prezentare amplă ce vizează Regulamentul pentru 2015, totodată, referindu-se și la impactul măsurilor de subvenționare pentru 2014. Participanții s-au arătat interesați de procedurile de depunere a dosarelor, dar și de modul în care se va desfășura achitarea sprijinului financiar pentru 2015 și a datoriilor rămase din anul de subvenționare 2014, precum și a celor apărute în urma embargoului impus de Federația Rusă.
De menționat că, începând cu data de 15 iunie curent și până la moment au fost recepționate 924 de dosare în sumă de cca 143 ml. Lei. Mărimea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, fiind în sumă de 610 mil.lei, inclusiv 110 mil.lei din contul Programului Comisiei Europene de suport bugetar sectorial ESRA „Stimularea Economică în Zonele Rurale”.
