În acest an se așteaptă o roadă de grâu mai mare decât anul trecut.
Așa susține Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care a efectuat investigaţii agrometeorologice privind situaţia curentă şi evoluţia condiţiilor meteorologice pentru fenofazele ulterioare ale grâului de toamnă.
Astfel, pentru anul 2015 se prognozează în medie pe țară o roadă de 31-34 сh/ha de grâu de toamnă.
Anul trecut recolta de grâu a ajuns aproximativ la 3,3 tone de boabe pe hectar.
Exporturile Republicii Moldova către ţările CSI au coborît în primul trimestru al acestui an la o pondere de 21,3 la sută din total livrări de produse moldoveneşti pe pieţele externe, la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, informează MOLDPRES cu referire la date ale Biroului Naţional de Statistică (BNS).
Scăderea exporturilor este cauzată, în mare parte, de reducerea livrărilor către Federaţia Rusă şi Ucraina. Peste 43 la sută din exporturile Moldovei erau orientate în 2012 spre piaţa estică, însă după ce în anii următori Moscova a interzis importul mai multor produse moldoveneşti, inclusiv băuturi alcoolice şi fructe, exporturile s-au redus dramatic. Criza regională a agravat şi mai mult relaţiile comerciale cu ţările CSI.
Declinul reprezintă o schimbare majoră a statisticilor nu doar ca pondere, dar şi cantitativ. Astfel, în ianuarie-martie 2015 exportatorii din Republica Moldova au livrat pe piaţa din Est mărfuri în valoare de 104 milioane de dolari SUA, cu mult mai puţin decît în aceeaşi perioadă din 2012 cînd exporturile s-au ridicat la 201 milioane.
„Rusia, se pare, că intră în recesiune, și totodată menținerea restricțiilor pentru unele categorii de produse originare din Republica Moldova cauzează reducerea exportului către această piață. Ucraina este într-o profundă recesiune economică și este evident că exportul în această țară va scădea”, a declarat anterior pentru MOLDPRES Alexandru Fală, director de program la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.
Producătorii s-au reorientat spre piaţa Uniunii Europene, în condiţiile în care de la 1 septembrie 2014 a intrat în vigoare provizoriu Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv. Livrările de produse moldoveneşti pe piaţa europeană au ajuns la o cotă de 65,5 la sută, comparativ cu 55,6 la sută în primul trimestru al anului trecut.
Exporturile per total s-au diminuat cu 14,6 la sută, iar importurile cu 19,9 la sută, în primele trei luni ale anului 2015. Ministerul Economiei prognozează o scădere în acest an cu 10 la sută a exporturilor şi cu 15 la sută a importurilor.
Proiectul ACED în parteneriat cu compania agricolă Lolly Berry SRL organizează, pe 14 mai curent, cu începere la ora 10:00, Ziua Câmpului cu tema “Înființarea plantațiilor de afine”.
Partea teoretica a evenimentului va avea loc la Restaurantul „Gril Parc”, traseul Chișinău-Leușeni, km 33.
Ulterior participanții vor vizita prima plantație de afine cu suprafața de 10 ha, înființată de compania Lolly Berry SRL cu suportul Proiectului ACED, în satul Dolna, raionul Strășeni.
Doritorii de a participa la eveniment sunt rugați sa se înregistreze în prealabil sunând la numărul de telefon 060582666, Irina Ungureanu.
Moldova poate deveni un jucător important pe piaţa internaţională a vinurilor. Asta spun experţii din Statele Unite ale Americii, după ce au participat la două degustări specializate ale „Wine of Moldova”, organizate pe 28 aprilie a.c. în Astor Center, la New York. Participanții la evenimente, reprezentanţi ai presei și importatori americani de vinuri, au fost impresionațide tradiţiile vinicole moldoveneşti, de calitatea și stilul vinurilor din Moldova, împărtășindu-și descoperirile pe importante platforme online. Formatorii de opinie au afirmat că vinurile noastre de calitate răspund tendințelor de consum de pe piața americană și sunt foarte atractive pentru proiectele comerciale din domeniu. Pe lângă curiozitatea americanilor pentru originea vinurilor, desemnate ca „cel mai bine ascuns secret al Europei vinicole” (”Europe’s best kept secret”) aceștia au catalogat drept excepţional raportul preţ-calitate al produselor noastre .
„Wine of Moldova”, în scrierile jurnaliştilor specializați în domeniul vinurilor
„Vinurile moldoveneşti sunt în mare parte prelucrate manual şi sunt create pentru a rezista în faţa sticlelor scumpe”, notează în revista Luxury Web Magazine, Morton Hochstein.
Şi renumitul blogger Lyra Mag a menţionat că a participat la eveniment şi a afirmat că „tot ce am gustat a fost delicios, începând cu vinuri sofisticate şi complexe, până la cele care pot fi consumate la masă în fiecare zi”.
Beth Willard, manager al unui mare importator de vinuri din Marea Britanie și autor pentru The Drinks Business, revistă care înregistrează peste 100 de mii de vizitatori unici lunar, a descris profilul calitativ al vinurilor din Moldova și a invitat consumatorii să ne descopere ţara şi vinurile noastre.
„Acum este timpul să învăţam despre istoria îndelungată a acestei ţări, să-i cunoaştem pe oamenii pasionaţi şi deschişi la suflet, dar cea mai importantă este dragostea pentru vinurile sale”, scrie Beth Willard.
Alături de jurnalişti şi bloggeri, la cele două degustări din New York au participat peste 150 de importatori, distribuitori, sommelieri şi oficiali importanţi, care au degustat vinurile de la 13 producători din Moldova. Peste 50 de vinuri liniștite şi spumante au fost propuse în degustarea comentată și ulterior – într-o degustare liberă pentru profesioniști.
Diplomaţii moldoveni promovează vinurile noastre
La New York, cu un mesaj de susţinere a venit şi Vlad Lupan, ambasadorul Misiunii permanente a Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite. Oficialul a menţionat pe un site de socializare că a continuat seria evenimentelor de promovarea a vinurilor noastre în SUA, organizând o prezentare şi pentru omologii săi din Grupul Est-European al ONU, două zile mai târziu. „Mulţi dintre ei au mai gustat vinul nostru, însă au rămas impresionaţi şi de această dată. Când au aflat că vinurile din Republica Moldova au ajuns în sistemul Duty Free diplomatic, au promis să ne ofere sprijin prin… cumpărături. Prietenii la nevoie se cunosc”, a notat Vlad Lupan.
Noi proiecte comerciale ale vinificatorilor din Moldova, inițiate la New York
Vizita vinificatorilor moldoveni în SUA se încadrează în campania integrată de comunicare pe piaţa din SUA, inițiată ca urmare a vizitei Secretarului General de Stat John Kerry, din 2013. Aceasta a dat un imbold puternic în promovarea vinurilor noastre pe piaţa americană, prima misiune de afaceri fiind organizată în august 2014 și urmată de o campanie dinamică de PR printre liderii de opinie americani. Astfel, doar în ultimul an, 22 de importatori americani au manifestat interes pentru vinurile noastre, iar pe parcursul anului 2014 au reuşit să comercializeze pe teritoriul SUA peste o jumătate de milion de litri de vin moldovenesc. La vinăriile cu experiență de lucru în SUA s-au aliniat alți 4 noi exportatori, care au identificat parteneri comerciali și implementează programe de promovare ambițioase. Producătorii de vin au reușit să introducă vinurile lor în prestigioase magazine specializate, printre care și Astor Center din New York, în care poate fi cumpărat vinul Feteasca Albă din Moldova.
Dumitru Munteanu, directorul ONVV: „Wine of Moldova are toate şansele să devină un jucător important pe piaţa vinurilor din SUA – actualmente cea mai mare de pe glob. Aceste două degustări răspund așteptărilor noastre și confirmă ambițiile comerciale ale vinificatorilor moldoveni. În urma acestor evenimente, cu siguranţă vinificatorii noştri vor stabili noi parteneriate de afaceri şi îşi vor spori exporturile, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2013, după vizita Secretarului de Stat.”
Evenimentele de la New York au fost organizate de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II) și cu suportul programului ”The Special American Business Internship trening” (SABIT) al Guvernului SUA. Organizarea evenimentelor face parte dintr-o amplă campanie de promovare a brandului de țară ”Wine of Moldova” pe cele mai importante piețe internaționale, care a fost lansată în 2014.
Despre Oficiul Național al Viei și Vinului
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești, prin programul național și brandul național vinicol “Wine of Moldova. A legend alive”.
Vinăria Purcari a fost onorată cu 3 medalii la Concours Mondial de Bruxelles, una dintre cele mai prestigioase competiții internaționale din lumea vinurilor. Vinurile premiate sunt Sauvignon de Purcari 2014 – Aur, Pinot Grigio 2014 și Rosé de Purcari 2014 – Argint.
Cu o vechime de peste 20 de ani, Concours Mondial de Bruxelles adună peste 8000 de vinuri din întreaga lume, ce sunt atent degustate și analizate de o echipă de circa 200 de experți din 50 de țări ale lumii. De asemenea, CMB a fost prima competiție de acest gen care a introdus un riguros sistem post-concurs de monitorizare a vinurilor câștigătoare, astfel încât ele să corespundă standardelor de calitate recunoscute la Bruxelles.
Concours Mondial de Bruxelles şi-a făcut deja o tradiţie să viziteze cele mai vestite regiuni producătoare de vin, organizând concursuri la Lisabona, Maastricht, Bordeaux, Valencia, Palermo, Luxembourg şi Guimarães. În 2015, gazda competiției a fost orașul Jesolo, Italia.
În acest an, Rosé de Purcari 2014 a mai luat o medalie de bronz la concursul internațional de vinuri din Franța – Challenge International du Vin.
Despre Vinăria Purcari
Vinăria Purcari, fondată în 1827, este cea mai veche vinărie din Moldova. Prima medalie de aur a fost obţinută în 1878, la Expoziţia Mondială din Paris, când oenologii francezi au fost profund impresionaţi de aroma bogată şi culoarea intensă a vinului Negru de Purcari, care a întrecut chiar şi vinurile de Bordeaux. De-a lungul anilor, colecția de vinuri Purcari a câștigat peste 140 de medalii la cele mai prestigioase concursuri internaționale ca Decanter, Concours Mondial de Bruxelles, Challenge International du Vin, dar și legendara apreciere la curtea regală din Marea Britanie.
Acționarii grupului sunt fondul american de investiții Horizon Capital, International Finance Corporation (Banca Mondială) și fondatorul grupului, vinificatorul Victor Bostan.
Republica Moldova ocupă al 13-lea loc în lume după suprafața podgoriilor, care, conform datelor Organizației Internaționale a Viticulturii și Vinificației, constituie 137 de mii de hectare.
Pe prima poziție s-a plasat Spania cu peste un milion de hectare de viță-de-vie. Aceasta este urmată în clasament de China și Franța – cu câte aproximativ 800 mii de hectare. România rămâne vecină și în acest top, ocupând locul al 12-lea.
Conform Organizației Internaționale a Viticulturii și Vinificației, cel mai mult vin anul trecut a produs Franța – peste 45 milioane de hectolitri.
Cei mai mari consumatori de vin sunt americanii, iar cei mai mari importatori sunt Germania, Marea Britanie și SUA.
Sectorul agricol a înregistrat o creştere cu 4,4 la sută a producţiei în primul trimestru faţă de perioada similară a anului precedent, peste aşteptările analiştilor şi oficialităţilor, care au mizat pe un avans de 1-3 la sută. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei vitelor şi păsărilor cu 7 la sută, precizează Biroul Naţional de Statistică /BNS/, informează Moldpres.
Este al treilea an consecutiv în care agricultura se menţine pe tendinţa de creştere. BNS a anunţat anterior un nivel de creştere surprinzător a producţiei agricole, de 8,2 la sută, în 2014 faţă de anul precedent. După avansul de 39,1 la sută în 2013, inclusiv a producţiei vegetale cu 61,8 la sută, experţii se aşteptau la o stagnare sau o creştere nesemnificativă în sectorul agricol.
„Peste aşteptări este evoluţia agriculturii după saltul din anul 2013”, au apreciat experţi ai Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. Ei se aşteaptă că şi în 2015 „agricultura va rămîne pe pantă pozitivă, în ipoteza unor condiții climaterice relativ favorabile din acest an, însă creșterea va fi mult mai lentă față de anii precedenți (+1,6%). În pofida acestui fapt, fermierii vor rămîne în situație economică dificilă, din cauza diminuării prețurilor la produsele agricole supuse restricțiilor comerciale de către Federația Rusă”.
Ministerul Economiei prognozează o creştere a producţiei agricole în acest an cu 1 la sută. „Se prevede că în cel mai bun caz volumul producţiei globale agricole va atinge nivelul anului precedent. Conform scenariului pesimist este posibilă o scădere anuală de 10 la sută, avînd în vedere că şi acest nivel este cu 5 la sută superior celui obţinut în mediu în ultimii cinci ani (2010-2014)”, sînt de părere economiştii Institutului Naţional de Cercetări Economice.
IDIS „Viitorul” estimează că producţia agricolă va înregistra o reducere de circa 14%. Rezultatele slabe din agricultură se vor datora „randamentelor scăzute din sectorul vegetal, în special a cerealelor din prima şi a doua grupă şi a culturilor tehnice (sfecla de zahăr, floarea soarelui). În sectorul animalier, dimpotrivă, vor fi remarcate unele semnale de înviorare timidă a activităților economice, rezultate prin restabilirea parţială a efectivelor de animale”.
Prim-ministrul, Chiril Gaburici, în urma consultărilor cu reprezentanții Consiliului Economic, a solicitat crearea unui grup de lucru care să întreprindă acțiuni pentru simplificarea procedurilor de import/export.
Informația despre toate acte permisive (certificate, licențe, autorizații) necesare importului/exportului va fi mai accesibilă prin accesarea unei baze de date automatizate – TARIM (Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova), care este gestionată de Serviciul Vamal.
În acest scop, prin Dispoziția Prim-ministrului a fost instituit un grup de lucru interministerial, care va revizui toate acte permisive la import/export, în vederea stabilirii exacte a codului mărfii pentru care acestea se aplică. In baza codificării, informația va fi introdusa în TARIM, și va putea fi consultată de toți agenți economici pe pagina Serviciului Vamal www.customs.gov.md.
De menționat, că până în prezent TARIM, cuprinde informație despre taxe și impozite percepute la trecerea frontierei, însă odată cu completarea acestuia cu acte permisive, această baza de date va deveni unică sursa oficială de informare despre toate măsurile aplicabile la import/export. Mai mult, nici-o măsura de reglementare a importului/exportului nu va putea fi aplicată dacă nu va face referința la codul mărfii și nu se va regăsi în TARIM, lucru care va aduce o mai bună transparență și previzibilitate antreprenorilor.
Concomitent, grupul de lucru va revizui cerințele privind actele necesare vămuirii, cu scopul de a reduce numărul acestora și stabilirii listei minime de date și documente care sunt obligatorii de a fi prezentate organului vamal în vederea acordării liberului de vamă. Astfel, atât pentru export, cât și pentru import se va propune reducerea numărului de acte obligatorii până la 3 și anume: act comercial (invoice), documente de transport și, pentru anumite categorii de mărfuri, act permisiv. În prezent, conform clasamentului Băncii Mondiale ”Doing Business”, pentru export sunt solicitate 9 acte obligatorii, iar pentru import – 11.
Astfel, exportatorii și importatorii, vor avea o certitudine și previzibilitate privind lista actelor permisive necesare pentru import/export, ceea ce va simplifica procedurile de vămuire, va reduce timpul și costurile aferente comerțului internațional. Totodată această va asigura aplicarea uniformă a măsurilor netarifare, va minimiza riscul corupției, și va apropia Republica Moldova la standardele Europene în domeniul comerțului transfrontalier. Noile modificări vor ajuta companiile din Republica Moldova să beneficieze pe deplin de oportunitățile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător semnat cu Uniunea Europeană.
Eliminarea barierelor din calea exporturilor este una dintre solicitările permanente care vine din partea mediului de afaceri către platforma Consiliului Economic. Totodată, aceasta este și una din recomandările principale din Briefing Book-ul elaborat de comunitatea donatorilor din Republica Moldova. Aceleași prevederi se regăsesc și în actualul Program de Guvernare al Republicii Moldova.
Proiectele de acte normative elaborate de Grupul de lucru vor fi înaintate spre aprobare Guvernului cel târziu în trimestrul III 2015.
Expert-Grup lansează o notă analitică și un infografic care demonstrează că Acordul de Liber Schimb cu UE și cel cu CSI sunt două opțiuni compatibile pentru Republica Moldova..
Acordul de Liber Schimb cu UE a fost semnat pentru a extinde și a diversifica relațiile economice externe ale Moldovei, dar și pentru a facilita investițiile, în condițiile în care UE furnizează peste 60% din bunurile capitale în țara noastră. Totodată, Republica Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb din zona CSI, pentru a-și consolida relațiile comerciale din această regiune.
Ambele acorduri de liber schimb permit participarea Republicii Moldova în alte zone de comerț liber și niciunul din ele nu prevede crearea barierelor comerciale mai restrictive față de terți. În acest context, Moldova poate să-și desfășoare concomitent activitățile economice externe în ambele zone de liber schimb. La fel, trebuie de menționat că participarea unui stat în mai multe zone de liber schimb reprezintă o situație firească, iar exemple în acest sens sunt multiple.
Totuși, unele prevederi ale Acordului de Liber Schimb cu CSI, cum ar fi Anexa 6, creează condiții discriminatorii față de Moldova. Astfel, statele Uniunii Vamale (UV) pot introduce taxe vamale față de alte țări din CSI care creează zone de liber schimb cu terți, însă la rândul lor, țările CSI din afara UV, așa cum este și Moldova, nu pot să instituie tarife vamale pentru UV, dacă se angajează în ZLS cu terți.
De fapt, s-a încercat sabotarea creării ZLS dintre Republica Moldova și UE. Astfel, Rusia a introdus atât bariere de ordin tarifar cât și de natură netarifară, iar restricțiile introduse nu sunt argumentate economic și nici juridic. În plus, limitările aplicate nu au nici o conexiune cu crearea ZLSAC dintre Republica Moldova și UE.
