În Transnistria va fi posibil să achiți irigarea terenurilor agricole cu recolta strânsă

0

Achitarea serviciilor de aprovizionare cu apă pentru irigare în 2015 în Transnistria va fi diferenţiată.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, ministrul Agriculturii şi Resurselor Naturale, Andrei Chirsta, a comunicat în cadrul şedinţei cu conducătorii întreprinderilor agricole şi complexului meliorativ că dacă preţul serviciilor de aprovizionare cu apă este de 2m47 ruble pentru m.c., pentru irigare acesta va fi de 2 rub. ($0,18).

Dar acest preţ nu este unul limită. Potrivit ministrului, pentru organizaţiile agricole, care au semnat un acord cu Ministerul, „privind transmiterea pentru nevoi de stat a unei părţi din producţia agricolă recoltată a fost stabilit un tarif de 0,7 rub. ($0,06) pentru 1 m.c. de apă”.

Ministerul Agriculturii din regiune menţionează că în primul rând în calitate de „monedă de schimb” este privit grâul alimentar.

Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a spus că noua metodă de achitare este „un instrument flexibil de plată amânată”.

În Transnistria sunt circa 275 mii ha de teren arabil, dintre care mai puţin de 15 mii ha sunt irigate.

Două eleve din Dubăsarii Vechi au descoperit remedii naturiste pentru roșiile din sere

0

Două eleve din Liceul Teoretic „N. Donici” din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, au luat locul doi la Olimpiada de ecologie, etapa republicană, pentru proiectul lor „Metode alternative de cultivare a roşiilor”, scrie estcurier.md.

eleve din dubasarii vechi

Este vorba de Ionela Duhlicher, cl. X-a, şi Luminiţa Bacota, cl. XII, care au demonstrat că roşiile pot fi protejate în perioada creşterii nu doar de pesticide şi alte substanţe toxice pentru om, dar şi prin metode ecologice. Înainte să includă rezultatul experienţelor în lucrarea care le-a adus succes, elevele au colaborat cu profesoara de biologie, Natalia Duhlicher, şi cu părinţii, pe care i-au convins să le dea câte o parcelă în seră, pe care să-şi testeze soluţiile protectoare, toate provenite din surse naturale – mai exact, extracte din plante pe care orice om ce a studiat botanica le cunoaşte că sunt medicinale.

„Lucrarea noastră constă în aplicarea metodelor ecologice în cultivarea roşiilor. Pentru protecţia plantelor am folosit plante medicinale. Sunt plante pe care toţi le cunosc – e vorba de pătlagină, urzică”, spune Ionela Duhlicher. Luminiţa Bacota completează: „Mărar, usturoi, tătăneasă, conuri şi ace de brad, fiecare se prepară diferit. Mai des preparăm infuzii sau măcerate – adică plantele medicinale sunt măcinate, opărite în vase cu apă fierbinte, acoperite şi ţinute un anumit număr de ore sau zile. După care cu aceste soluţii stropim plantele. De exemplu, împotriva fitoftorozei spropim plantele cu măcerat de usturoi – este antimicotic, sau putem semăna între rânduri mărar şi crăiţă, iar plantele vor acţiona prin substanţele odoleante pe care le elimină. O altă metodă este infiltrarea în tulpina plantulei a bucăţelelor de sârmuliţă de cupru, cu lungimea de 3 cm, astfel că seva plantei, intrând în contact cu metalul transportă ionii de cupru către frunze şi ele devin rezistente la ciuperca care provoacă boala. Planta nu moare dacă este înţepată cu sârma de cupru. Împotiva dăunătorilor este mai uşor să prevenim apariţia lor, şi pentru asta putem folosi, în loc de insecticide, mărarul sau măceratul din conuri de brad, or, mirosul înţepător al acestuia sperie dăunătorii”.

Întrebate dacă părinţii lor practică metoda experimentată de ele în sere, Luminiţa Bacota a spus şi-a convins părinţii să folosească anul trecut pe jumătate de seră metoda ecologică de protecţie a plantelor, ca să nu aibă pierderi mari, în cazul în care metoda nu va merge. „În gospodăria noastră ne străduim să nu folosim chimicale, unde este posibil, pentru că acestea favorizează forme grave de cancer şi multe alte boli grave. Pesticidele produc modificări genetice în ADN-ul uman, de aceea este preferabil să nu le folosim. Am început să mă informez despre metodele ecologice după ce am ajutat părinţii în seră şi am căpătat o alergie. Atunci m-am gândit, cât este de grav că doar m-am atins de aceste substanţe, dar ce se întâmplă dacă le mai şi înghiţim?!”, – a mai spus tânăra cercetătoare.

Ionela şi Luminiţa au calculat şi costul metodei ecologice de protecţie, care este de şase ori mai ieftină, potrivit lor. Un studiu efectuat le-a permis să concluzioneze că sezonier pentru pesticide cca 2000 de oameni din satul Dubăsarii Vechi cheltuie cam 400 mii lei, cu ajutorul metodelor naturiste de cultivare a roşiilor cheltuielile se reduc aproximativ de şase ori şi constituie cca 60 de mii de lei.

O problemă ar fi cantităţile de plante medicinale, şi pentru asta ar fi nevoie de persoane, care să le cultive special şi să le pună la dispoziţia sătenilor – încă o idee de afacere. „Ne doream chiar să continuăm experimentul, să arendăm un terem pe care să cultivăm plante medicinale în cantităţi mari, dar vedem că oamenii nu prea doresc să renunţe la chimicale. Eu am reuşit să schimb vivziunea părinţilor mei şi a câtorva vecini. Probabil, trebui să continuăm să-i informăm pe oameni despre riscurile şi beneficiile muncii în sere, în compania preparatelor chimice”, – reflectează Luminiţa Bacota.

Natalia Duhlicher, profesoara fetelor, constată: „Avem marea onoare să trăim într-un sat de oameni foarte harnici, specializaţi în cultivarea roşiilor, iar noi, practic aprovizionăm o republică cu roşii. De aceea am ales, şi în cadrul olimpiadei raionale, şi în cadrul celei republicane la ecologie să demonstrăm „Metode alternative de cultivare a roşiilor”, nu prin utilizarea insecticidelor, pesticidelor, dar prin metode biologice de protecţie, ca să îndemnăm consătenii noştri să pună la dispoziţia consumatorilor roşii ecologice”, – a spus profesoara.

Natalia Duhlicher împreună cu elevele sale Valentina Botnari, cl. IX, Ionela Duhlicher, clasa X-a, Ionela Cercel, cl. XI (a participat şi la Olimpiada repubicană la biologie, de unde a venit cu menţiune) şi Luminiţa Bacota, cl. XII, au luat toate premiile întâi la biologie, etapa raională.

Află care sunt cele 7 motive vinicole pentru a vizita Moldova

0

Cele mai mari beciuri din lume, o cultură veche a vinificației, multe feluri de mâncare incredibile care se asociază perfect vinului. Acestea sunt doar câteva din motive care fac din Republica Moldova o țară uimitoare a vinului.

Portalul specializat vivino.com a enumerat șapte motive vitivinicole pentru care orice persoană trebuie să viziteze Moldova, transmite Agora.

Vivino este o comunitate online a amatorilor de vinuri, o imensă bază de date vitivinicolă și o aplicație mobilă în care utilizatorii pot cumpăra, pune note și să scrie recenzii despre vinuri.

1. 25 la sută din populația țării lucrează în industria vitivinicolă

Vinificația este o activitate profund înrădăcinată în cultura Republicii Moldova prin istorie și tradiție. Se spune că 25% din populația țării este implicată în industria vitivinicolă. Coincidență sau nu, dar forma Republicii Moldova se aseamănă cu un strugure. Centrul geografic al țării este situat la aceeași latitudine ca și Bordeaux, oferind condiții excelente pentru cultivarea strugurilor.

2. Moldovenii se ocupă de vinificație de foarte mult timp

Moldova dispune de una dintre cele mai vechi culturi de producere a vinului din lume. Există dovezi că producerea vinului în zonă datează încă din 3000 î.Hr.! În prezent, Moldova produce mai mult de 400 de milioane de litri de vin în fiecare an.

3. În Moldova cresc soiuri autohtone de poamă

În Moldova sunt crescute peste 100 de soiuri de struguri, circa 10% din vii sunt plantate cu soiuri autohtone. Printre acestea se numără Feteasca Albă (vin alb), Feteasca Regală (vin alb), Feteasca Neagră (vin roșu), Rara Neagră (vin roșu) și Viorica (vin alb).

4. Moldova dispune de cel mai mare beci din lume și cea mai mare colecție de vinuri

Republica Moldova și vinăria Mileștii Mici deține nu una, ci două recorduri Guinness. Galeriile din Mileştii Mici au o lungime totală mai mare de 200 km. Mai mult, aici sunt depozitate circa 1,5 milioane de sticle de vin, la o adâncime de 80 de metri.

5. Vinuri spumante

În perioada sovietică, Republica Moldova a produs cantități mari de „Sovetskoe Șampanskoe”, un vin demi-sec spumant. În prezent, Cricova, al doilea cel mai mare beci din Moldova, este renumită pentru producția de vinuri spumante conform metodei tradiționale champenoise.

6. Moldova are legături cu familia regală britanică

Regina Elisabeta a II-s bea vin moldovenesc și dacă e destul de bun pentru familia regală, de ce nu ar fi bun și pentru tine? E adevărat, regina Angliei a cumpărat în mod repetat Negru de Purcari din colecția 1990.

7. Mâncarea moldovenească este delicioasă

Mâncarea moldovenească este delicioasă, autentică și perfect se asociază cu vin, de la plăcinte la carne marinată gătită pe grătar. E greu să uiți mămăligă după ce o guști. Moldovenii sunt foarte ospitalieri, iar dacă veniți la o masă, aceasta durează de cel puțin 3 ore, cu zeci de preparate în farfurii colorate puse în fața d-voastră!

Urmările programului Compact: 5000 de euro pentru un ha de teren arabil

0

Reabilitarea a 10 sisteme de irigare în cadrul programului Compact a provocat o creștere semnificativă a prețurilor la terenurile irigate. În raionul Criuleni unele loturi irigate au ajuns chiar la 5000 de euro/ha, transmite Agora.md.

Atunci când a fost anunțată decizia de implementare a programului Compact, în raionul Criuleni a crescut prețul terenurilor. În prezent când se apropie de final reabilitarea sistemului de irigare prețul s-a majorat din nou, iar vânzările de terenuri practic s-au oprit. O situație similară se atestă în toate localitățile unde urmează să fie reabilitat sistemul de irigare.

„În 2003 când am cumpărat pământ la Criuleni am achitat aproximativ 400 de euro pentru un ha de pământ arabil, iar cel mai mare preț pe atunci era de 500 de euro. Acum cele mai scumpe terenuri din Criuleni costă 5000 de euro, dar nimeni nu vinde”, ne spune Sergiu Iuncu, directorul Proiectului Tranziție la Agricultura Performantă în cadrul Fondului Provocările Mileniului din Moldova.

„Lumea a început să lucreze pământul să înființeze noi plantații. Plata de arendă a crescut de asemenea, mai ales când proprietarii au observat care este productivitatea pe un teren irigat. S-a început revederea contractelor de arendă” declară Valentina Badrajan, directorul executiv al Fondului Provocările Mileniului din Moldova.

Programul Compact a investit circa 80 de milioane de dolari pentru reabilitarea a 10 sisteme de irigare (6 sisteme de irigare pe Nistru: Criuleni, Lopatna, Jora de Jos, Puhăceni, Roşcani şi Coşniţa și 4 sisteme de irigare  pe Prut:  Blindești, Grozești, Leova și Chircani-Zîrnești).

În cadrul proiectului Compact se estimează pentru anul 2021 o creștere a profitului  până la 390 de dolari per an/ha, față de 180 de dolari în prezent. Arenda terenurilor agricole se va majora până la 100 de dolari/ha față de 80 dolari. Remunerarea angajaților va ajunge la 180 de dolari per an/ha, în comparație cu 40 de dolari achitați în prezent de angajatori.

În general pe țară prețul terenurilor agricole neconsolidate variază între 500-1000 de euro/ha. În suburbia Chișinăului și a marilor orașe aceste acestea ajung la 1000-2000 de euro/ ha.

Terenurile agricole consolidate au un preț de 1000-2000 de euro/ha, în preajma Chișinăului ating cifra de 2000-5000 de euro, potrivit datelor oferite de expertul imobiliar Nicolae Ostafeiciuc.

Două companii moldovenești au reluat exportul de carne pe piața rusă. Iată opinia expertului în economie Viorel Gârbu

0

Două întreprinderi din Republica Moldova au reluat exportul de carne pe piaţa rusă. Ministrul Agriculturii, Ion Sula, a declarat pentru ”Sputnik- Moldova” că este vorba despre doi producători din Călăraşi şi Hânceşti, care au obţinut dreptul de a exporta în Federaţia Rusă carne de vită, porc, oaie și cal, precum şi produse din carne, transmite News-Moldova.

„În Republica Moldova au venit inspectorii veterinari din Federaţia Rusă şi din Belarus. Împreună cu colegii noştri de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor au mers la toate companiile exportatoare. Ei au pregătit o informaţie cu anumite neajunsuri, pe care urma să le înlăturăm. Agenţii economici le-au înlăturat. La 8 mai pe site-ul Serviciului federal „Rosselhoznadzor” au apărut informaţii referitoare la două companii ce pot să exporte pe piața Federației Ruse carne și produse din carne”, a declarat ministrul.

Ion Sula a mai menţionat că în prezent alte cinci întreprinderi ce au interdicţie la exportul cărnii pe piaţa Federaţiei Ruse ar putea să obţină permisiune de la Serviciul fitosanitar rus.

Expertul în economie Viorel Gârbu a declarat pentru aceeași sursă că reluarea exporturilor de carne din Moldova pe piaţa rusă se datorează parţial eforturilor depuse de Guvern, dar acestea sunt orientate mai mult pentru a asigura standardele de calitate solicitate de pieţele europene.

Totuşi, în opinia lui, este greşită impresia unor reprezentanţi ai autorităţilor că noi am putea reveni oricând pe piaţa rusă. Gârbu admite că volumele produselor din carne ce pot fi exportate pe această piaţă ar putea fi mai mici decât au fost până acum.

Expertul aminteşte că Rusia a impus restricţii la importul cărnii din Moldova în octombrie 2014, invocând nereguli de ordin veterinar şi sanitar.

Tehnologia no-till de prelucrare a solului devine tot mai populară în Moldova

0

Peste 100 de fermieri şi gospodării agricole au trecut în anul trecut la tehnologia no-till de prelucrare a solului, au relatat specialiştii Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) în Moldova corespondentului „INFOTAG”, Iurie Uşurelu.

Potrivit spuselor sale, dacă în 2013 tehnologia no-till se aplica pe 39-40 mii ha de terenuri agricole, atunci acum, conform datelor preliminare, această cifră s-a majorat până la 150 mii ha.

„Oamenii văd diferenţa între tehnologia simplă de prelucrare a solului şi no-till. Cheltuielile pentru motorină sunt mai mici, iar recolta mai mare. Pentru comparaţie, noi am organizat un experiment, semănând porumb pe două câmpuri la distanţa de 300 m. În rezultat, pe câmpul unde s-a folosit no-till recolta a fost de 14 t/ha, iar unde s-a folosit tehnologia tradiţională – 8 t/ha”, a spus Uşurelu.

Expertul a relatat că toate câmpurile unde se foloseşte no-till sunt într-o stare bună, iar în curând IFAD va începe să acorde granturi pentru procurarea tehnicii agricole specializate.

„Dacă în anul trecut doar 20 de fermieri au decis să încerce no-till, la momentul dat numărul acestora s-a majorat de 8-9 ori. Fermierii recunoscut că trecerea la o nouă tehnologie poate fi comparată cu trecerea de al căruţă la automobil. Nimeni nu vrea să revină la căruţă când ai maşină. Programele de acordare a granturilor în curând vor fi lansate. Este vorba de granturi de până la $10 mii pentru procurarea utilajului. De asemenea, programul de ajutor extern „Agricultură Competitivă” (MAC-P) este dispus să acorde alte $20 de mii”, a spus Uşurelu.

El a mai menţionat că în curând vor avea loc cursuri pentru agricultori de implementare a tehnologiei no-till, la care vor participa specialişti din domeniul prelucrări subterane din Germania, Argentina şi România.

„Noi nu impunem fermierilor această tehnologie. Sarcina noastră este de a învăţa oamenii cum să aplice corect inovaţiile”, a spus expertul.

Ideea principală a no-till constă în reducerea prelucrării mecanice a solului, cum a r fi aratul şi dubla prelucrare a pământului. Tehnologia no-till permite păstrarea calităţilor solului şi reducerea cheltuielilor pentru carburanţi de 2-3 ori

Rusia a ridicat restricţiile pentru două companii moldoveneşti la exportul de carne

0

Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară de la Moscova, Rosselhoznadzor, anunţă că de la 8 mai 2015 a permis reluarea, parţială, a importurilor de carne din Republica Moldova. Astfel, autoritatea a redeschis piaţa rusă pentru două companii, Mistor-Bras din Nişcani, Călăraşi şi Tehnostel Car din Hînceşti, informează MOLDPRES.

Aceste două întreprinderi au obţinut dreptul de a livra în Rusia carne de vită, de porc, oaie şi de cal. Decizia a fost luata după examinarea rezultatelor analizelor prezentate de partea moldovenească privind eliminarea încălcărilor identificate în urma inspecţiei efectuate de medicii sanitar-veterinari din Rusia, scrie mold.street.com cu referire la o notă a Rosselhoznadzor.

În luna mai 2014 a fost stopat importul produselor din carne de porc pe motiv că o companie moldovenească ar fi trimis în Rusia carne care provenea, de fapt, din Uniunea Europeană. Pe 27 octombrie 2014, Rusia a impus embargo la importul de produse din carne din Republica Moldova după ce au fost depistate unele cazuri de livrare din Republica Moldova a „unor loturi de carne de origine necunoscută, nesigură din punct de vedere veterinar şi sanitar”. Întreprinderile moldoveneşti au fost suspectate că ar reexporta carne şi că unele certificate ar fi false.

Pe 5 iulie 2014 Rosselhoznadzor a interzis importul de carne procesată din Republica Moldova, invocînd încălcarea normelor fitosanitare şi a cerinţelor Uniunii Vamale în domeniu de către companiile din Republica Moldova.

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, timp de cinci zile o comisie mixtă a Rosselhoznadzor din Federația Rusă și instituției similare din Belarus, au inspectat și monitorizat în comun cu specialiștii locali, patru ferme şi un abator. Experţii nu au oferit comentarii la încheierea vizitei, însă nici la cîteva luni după inspecție embargoul nu a fost ridicat.

Fermierii pregătesc surprize neplăcute autorităților

0

În timpul acţiunilor de protest ale agricultorilor, care vor fi organizate în Moldova pe 27 mai, fermierii pregătesc surprize neplăcute, a relatat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, preşedintele Uniunii republicane UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

El a menţionat că pentru organizatorii acţiunilor de protest – conducătorii ai patru cele mai mari organizaţii din ramură, a devenit evident – conducerea ţării nu doreşte să dialogheze cu fermierii.

„Autorităţile nu au dorinţă de a ajunge la un compromis cu producătorii agricoli. Nu suntem auziţi şi înţeleşi. Guvernul nu şi-a prezentat argumentele în privinţa niciunei cerinţe a fermierilor, iar în jurul problemelor ridicate: reducerea cotei TVA, deservirea creditului polonez, majorarea Fondului de subvenţionare au loc jocuri politice constante. Autorităţile, din momentul primelor acţiuni de protest, pe 27 martie şi 15 aprilie, nu au făcut nici un pas în întâmpinare”, consideră Slusari.

El a numit prostie afirmaţiile din unele surse media şi experţilor angajaţi, conform căror acţiunile agricultorilor au nuanţă politică.

„Noi nu urmărim interesele niciunui partid, agricultorii doar îşi protejează nevoile economice. Iar între timp situaţia din ramură este dezastruoasă. În toate ţările civilizate sectorul agricol este sprijinit financiar de stat, dar nu şi în Moldova. În prezent nu avem resurse pentru pesticide şi carburanţi, fond semincer de calitate. Şi cel mai important – nu ştim ce ne aşteaptă, iar timpul lucrărilor agricole a venit… Ce să facem? Agricultorii nu au altă alegere decât să organizeze acţiuni de protest”, consideră Slusari.

El a menţionat că în pofida interdicţiei de a intra cu tractoare în Piaţa Marii Adunări Naţionale, vor fi găsite modalităţi de a bloca toate intrările în oraş pe 27 mai.

„Avem nu doar tractoare, dar şi altă tehnică, aceleaşi combainere, semănătoare, transportul personal şi altele. Autorităţile vor avea parte de surprize… Dar le oferim o lună pentru a iniţia dialogul pe puncte concrete ale cerinţelor noastre”, a spus preşedintele Uniunii.

„INFOTAG” precizează: Agricultorii din Moldova cer de la începutul anului majorarea Fondului de subvenţionare în agricultură până la 1,2 mlrd. de lei (pentru 2015 Guvernul a aprobat fondul în mărime de 610 mil. de lei); TVA de 8% în agricultură; sprijin financiar tuturor producătorilor de fructe ce au transportat în 2014 mere la procesare; stabilirea dobânzii de 1% la folosirea creditului polonez pentru modernizarea complexului agro-industrial din Moldova, precum şi demonopolizarea pieţei produselor petroliere.

Condiția Guvernului SUA: Asociațiile de fermieri trebuie sa gestioneze singuri sistemele de irigare

0

Programul Compact oferit de către Guvernul SUA finanțează în Republica Moldova procesul de tranzacție la agricultura performantă prin modernizarea sistemelor de irigare. Acesta încurajează fermierii la colaborare pentru a gestiona singuri asociaţiile de consumatori de apă pentru irigare, dar și pentru a căuta finanțări pentru achiziţionarea unor linii de sortare şi a  depozitelor frigorifice, scrie Europa Liberă.

Programul Compact a investit circa 80 de milioane de dolari pentru reabilitarea a 10 sisteme de irigare (6 sisteme de irigare pe Nistru: Criuleni, Lopatna, Jora de Jos, Puhăceni, Roşcani şi Coşniţa; și 4 sisteme de irigare  pe Prut:  Blindești, Grozești, Leova și Chircani-Zârnești).

Datorită acestui proiect vor fi irigate 15 mii de ha. De asemeni este prevăzută posibilitatea de a extinde suprafața irigabilă, în funcție de solicitările agricultorilor.

 

FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova

Sistemul de la Coşniţa, raionul Dubăsari, iriga în trecut o suprafaţă de 2.800 de hectare. În urma lucrărilor de modernizare au fost reabilitate două staţii de pompare şi au fost construite  două noi. În total, reţeaua se întinde pe 85 de kilometri. Tot echipamentul a fost trecut, în 2013, din gestiunea Agenţiei Apele Moldovei în cea a asociaţiei consumatorilor de apă pentru irigare.

„E mult mai bine decât eram cu Apele Moldovei, fiindcă avem costuri mai mici la irigare şi singuri gestionăm sistemul” a spus Ghenadie Leagul.

„ Ni-i forte greu să susţinem organizaţia, că oamenii nu plătesc cotizaţia, nu înţeleg încă ce este asta. Asociaţia se ţine pe vreo şase agenţi economici” a zis Semion Papuc un producător de la Pârâta pentru Radio Europa Liberă.

FPM Moldova
FPM Moldova

Potrivit directorului executiv al Fondului Provocările Mileniului Moldova, Valentina Badrajan, trecerea managementului sistemelor de irigare de la Agenţia Apele Moldovei către asociaţii a fost o condiţie a Guvernului SUA. Au fost create nouă astfel de asociaţii, fiind instruiți fermieri cum să gestioneze aceste sisteme. În ciuda acestei condiţii a donatorului, afirmă Valentina Badrajan, a existat o rezistenţă din partea instituțiilor statului.

Sergiu Iuncu, directorul Proiectului tranziţia la agricultura performantă din cadrul Programul Compact, susține că  reabilitarea sistemelor de irigare a trezit interesul oamenilor de afaceri pentru agricultură. Ca urmare preţul terenului agricol în regiunile irigate a crescut.

Pentru a asigura durabilitatea investițiilor, tot prin intermediul Programului Compact, fermierii pot lua credite pentru procurarea echipamentelor de irigare sau a frigiderelor.