Ministerul Economiei în parteneriat cu Organizația pentru pentru Cooperarea Economică în Bazinul Mării Negre (OCEMN) și Fundația ”Konrad Adenauer” din Turcia organizează la Chișinău, în perioada 16-17 aprilie curent, atelierul de lucru cu genericul ”IMM-urile și firmele mici din businessul agicol”.

La eveniment participă viceministrul Economiei, Tudor Copaci, directorul ştiinţific al Organizaţiei Internaţionale ERENET (reţeaua universităţilor central-europene pentru cercetarea şi instruirea în antreprenoriat), Antal Szabó, reprezentanţi ai Fundaţiei  ”Konrad Adenauer” din Turcia, Colin Dürkop, managerul executiv al Secretariatului Permanent Internaţional al OCEMN, Meltem Güney, participanţi din 12 ţări membre.

Obiectivul atelierului de lucru este susţinerea producătorului autohton prin îmbunătățirea condiţiilor de derulare a afacerilor în sectorul agroindustrial și sporirea competitivității acestora pe piața internă şi externă. Sesiunile atelierului includ prezentări ale politicilor UE în domeniul agricol, a instrumentelor de suport financiar pentru IMM-uri aplicate în ţările membre ale OCEMN, dar şi dezbateri privind provocările de competitivitate şi internaţionalizare a afacerilor agricole.

La deschiderea evenimentului, Tudor Copaci a menționat că reuniunea va oferi participanților mai multe soluții de dezvoltare a afacerilor în sectorul agroindustrial, iar schimbul de informații privind experiența și bunele practici aplicate de participanții din statele membre ale OCEMN în industria agricolă vor ajuta antreprenorii moldoveni să evite anumite riscuri și greșeli în afaceri.

”Sunt convins că discuțiile din cadrul acestui atelier vor dezvălui toate succesele și cele mai bune practici, obținute de antreprenorii din statele membre ale OCEMN, va deschide noi oportunități de dezvoltare într-o perspectivă europeană și va impulsiona dezvoltarea sectorului IMM-urilor din Republica Moldova. Activitatea în sectorul agricol din țara noastră poate și trebuie să devină un business profitabil. Însă pentru aceasta trebuie să schimbăm mentalitatea oamenilor, să începem să percepem agricultura ca o afacere de perspectivă cu potențial de dezvoltare. Astăzi, agricultura este domeniul în care cei mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova își pot crea afaceri mici de familie. Pentru această avem pământ și condiții climatice favorabile și nu în ultimul rând o nouă generație, care demonstrează prin propriul exemplu cât de bine poți câștiga în agricultură. Activitatea în agricultură nu este doar profitabilă, responsabilă, dar şi inovatoare”, a spus Tudor Copaci.

În cadrul atelierului, viceministrul Economiei a menţionat că implementarea Acordului de Liber Schimb cu UE va aduce beneficii atât pentru exportatorii și importatorii de produse agroalimentare, cât și pentru consumatori. În sprijinul acestora ţara noastră va utiliza fondurile UE, inclusiv și resursele Programulului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea UE (ENPARD), lansat în 2012 şi la care Republica Moldova este parte din luna martie curent.

Cat de important este sa investim in inovare si retehnologizare?

Cum putem impulsiona afacerea noastra, pe o piata din ce in ce mai performanta?

Intr-o lume in continua evolutie, cu un consumator din ce in ce mai pretentios si informat, inovarea si retehnologizarea reprezinta un trend sau o necesitate absoluta?

Raspunsul la aceste intrebari esentiale il vom afla, joi, 4 iunie, impreuna cu invitatii si participantii la Expo-Conferinta Internationala Meat&Milk, eveniment care va fi gazduit de Hotel Alpin din Poiana Brasov sub titlul POLITICI DE SPRIJIN, RETEHNOLOGIZARE, PERFORMANTA – prioritati pentru iesirea din impas.

Programul zilei de joi, 4 iunie, va fi deschis printr-un workshop comun, dedicat industriei de carne si lapte din Romania, in contextul peisajului economic al Uniunii Europene, urmat de  comunicarea domnului Ilie Van, Presedinte al Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari din Romania, care a confirmat deja prezenta sa la eveniment. Acesta va sustine comunicarea cu titlul „Realitati si perspective ale aviculturii romanesti, in concordanta cu PNDR 2014-2020”.

In continuarea dezbaterilor, un reprezentant al Comisiei pentru Agricultura a Parlamentului European va face o radiografie amanuntita a realitatilor dar si a oportunitatilor pietii europene, iar principalii jucatori din businessul romanesc vor intra intr-un dialog deschis cu participantii, asupra perspectivelor industriei nationale de carne si lapte pe o piata comunitara foarte puternic concurentiala. De asemenea, invitatii Expo-Conferintei Internationale Meat&Milk vor fi asteptati la degustarea de produse Premium si vor putea sa viziteze standurile B2B.

Cat de pregatiti suntem insa sa trecem de la teorie la practica? Cum pot fi implementate cu efect politicile de sprijin care sa vina in sprijinul fermierilor romani si procesatorilor din carne si lapte? Cum putem valorifica performant gura de oxigen datorata scaderii TVA la alimente? Cum vom putea sa nu ratam aceasta sansa economica extraordinara?

Raspunsurile le vom afla cu siguranta, la masa rotunda, un punct forte al Conferintei Internationale Meat&Milk. De altfel, masa rotunda va avea ca tema de discutie o realitate absolute romaneasca: “Politici de sprijin-Teoria e sublima, practica ne omoara!”

La aceasta dezbatere de prestigiu vor participa speakeri de prestigiu. Pana acum au confirmat participarea  Gheorghe Turtoi-Secretar de Stat in MADR, Laurentiu Rebega-Europarlamentar, Dorin Cojocaru-Presedinte APRIL, Sorin Minea-Presedinte Romalimenta, Claudiu Franc-Presedinte FCBR, Ioan Ladosi-Presedinte APCPR, Ilie Van-Presedinte UNCPR. Evenimentul va fi televizat integral, si vor participa reprezentanti ai MADR, APIA, ai Comisiei pentru Agricultura a Parlamentului European, precum si ai principalelor asociatii profesionale ale fermierilor si procesatorilor din cele doua industrii.

(P) – Conținut Sponsorizat

În timp ce preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, susţine protestele agricultorilor, vicepreşedintele comisiei parlamentare pentru agricultură, Ion Balan, le consideră nejustificate. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public „Radio Moldova”, transmite IPN.

Valeriu Cosarciuc a declarat că agricultorii s-au pomenit într-o situaţie foarte dificilă, deoarece statul nu le-a acordat subvenţiile. „Din cauza embargourilor, agricultorii nu au putut să vândă producţia în Federaţia Rusă. Pe de altă parte, nici piaţa europeană n-a fost prea deschisă. Guvernul a promis că vom primi subvenţii, că pierderile vor fi recompensate, principalul e să credem în Acordul de Asociere cu UE. Agricultorii susţin parcursul european al Republicii Moldova. Dar guvernanţii noştri nu şi-au onorat promisiunea. Agricultorii au nevoie de bani pentru a investi în lucrările agricole. Este bine că există o solidaritate între producătorii agricoli”, a spus Cosarciuc.

Pe de altă parte, Ion Balan critică acţiunile de protest ale agricultorilor. „Guvernarea a făcut foarte mult pentru agricultori în ultimii cinci ani. Ei ar trebui să înţeleagă că Republica Moldova se află acum într-o situaţie dificilă. Din cauza alegerilor, apoi a tergiversării învestirii Guvernului şi în consecinţă şi a Legii bugetului, agricultorii nu au primit la timp subvenţiile. Până în luna iunie cred că vor fi găsiţi banii necesari pentru a oferi agricultorilor compensaţii. Este adevărat că pentru agricultori este foarte dificil să obţină credite de la băncile comerciale. Dar avem mai multe proiecte atractive pentru agricultură. În timpul apropiat va deveni operaţional şi creditul polonez. Este nevoie doar de puţină răbdare”, a spus deputatul.

Câteva sute de fermieri au blocat miercuri timp de o oră principalele drumuri naţionale, cerând mai mulţi bani pentru fondul de subvenţionare. În câteva locuri, poliţiştii i-au împiedicat pe producătorii agricoli să blocheze şoselele, iar unii protestatari au fost chemaţi să dea explicaţii la poliţie, au anunţat organizatorii. Dacă nu vor fi auziţi de autorităţi, fermierii spun că vor veni la începutul lunii mai, cu tot cu tractoare, la Chişinău, anunță Radio Europa Liberă.

Alexei Ivanov, un fermier de la Mălăieşti, raionul Orhei, care s-a alăturat protestatarilor, spune că producătorii agricoli vor, de fapt, un dialog cu cei de la guvernare, un dialog pe care îl cer de mult timp şi care aşa şi nu a mai avut loc.

„Ne ducem la Chişinău cu tractoarele, să iasă să ne spună ce vor să facă cu agricultura Republicii Moldova. Noi nu cerem ceva care nu-i posibil de rezolvat, nu suntem de pe altă planetă, noi ştim că se poate”.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Agriculturii Ion Sula declara marți că agricultorii trebuie să înţeleagă că în acest an ţara are posibilităţi limitate.

În mai multe locaţii fermierii au blocat cu tractoarele drumurile naţionale, preţ de o oră. Au fost însă şi situaţii când au fost împiedicaţi de poliţişti să facă acest lucru, susţin organizatorii, cum s-a întâmplat la Floreşti, Ungheni sau Ţareuca, raionul Rezina. De asemenea, protestatarii afirmă că o parte din fermieri au fost intimidaţi de forţele de ordine şi nu am mai ieşit în stradă. Iată ce povesteşte Andrei Gârlea, fermier de la Rezina:

„Poliţiştii au trimis avertizare tuturor agricultorilor care au avut intenţii de a protesta despre prevederile legislaţiei atât contravenţionale, cât şi penale şi poliţiştii ne-au preîntâmpinat trei zile la rând că în caz de blocare ei au să intervină în forţă. Şi într-adevăr ei au venit acolo, au fost şi mascaţi, şi cu scuturi. O parte din fermieri care au fost avertizaţi au refuzat să vină la protest”.

Ofiţerul de presă al Inspectoratului Naţional de Patrulare, Diana Fetco, neagă informaţiile potrivit cărora agricultorii ar fi fost intimidaţi şi că poliţiştii ar fi comis abuzuri.

Fermierii spun că săptămâna viitoare vor decide data şi formula următorului protest.

Manatul azer şi leul moldovenesc au fost recunoscute cele mai rezistente valute în spaţiul ex-sovietic, afectat puternic de criza economică. Mai mult ca atît, după cum au stabilit experţii Forbes, în Azerbaidjan şi Moldova de la începutul crizei s-a înregistrat şi cea mai mică inflaţie, anunță INFOTAG.

De menţionat că motivele devalorizării bruşte a valutelor în statele ex-sovietice sînt diferite, dar există şi particularităţi comune. Printre cauzele comune ale crizei pentru întreaga regiune, experţii scot în evidenţă capacitatea de concurenţă redusă a economiilor statelor ex-sovietice, piaţa internă insuficient de dezvoltată, păstrarea sistemului de planificare şi dependenţa mare de economia Rusiei. Un rol important în cadrul crizei l-a jucat şi reducerea transferurilor băneşti de peste hotare, în special din Rusia, unde concentrarea forţei de muncă este cea mai înaltă din toate ţările ex-sovietice.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, 21% din economia Armeniei, 12% din economia Georgiei, 31,5% din economia Kirghiziei, 25% din economia Moldovei, 42% din economia Tadjikistanului, 5,5% din economia Ucrainei, 2,5% din economia Azerbaidjanului şi 12% din economia Uzbekistanului – sînt transferuri de la muncitori şi emigranţi.

Dacă e să vorbim de valute, astăzi cei mai slabi indicatori îi înregistrează hrivna ucraineană: căderea drastică a valutei a adus ţara la un pas de default. Devalorizarea în Ucraina are loc din motive mai diferite decît în alte state ale URSS. Pe teritoriul ţării este război, în regiunile industriale estice, unde e concentrată a patra parte a economiei Ucrainei.

În noiembrie 2014, potrivit ultimelor date ale FMI, exportul ucrainean a constituit ceva mai puţin de 4 mlrd. dolari, comparativ cu 5,6 mlrd. un an mai devreme.

Tentativele Băncii Naţionale a Ucrainei de a controla cursul de schimb pe fondalul diminuării rezervelor a condus la faptul că valuta a invadat piaţa neagră. Cînd BNU a decis să introducă, la recomandarea FMI, cursul valutar flotant, a înregistrat cele mai mari pierderi de rezerve – reflecţia cererii adunate de valută străină şi a temerilor privind viitoarele eforturi de reglementare fără sens. După obţinerea creditului de la FMI, situaţia de pe piaţa valutară a fost posibil de stabilizat. Dar 24 de hrivne pentru un dolar în loc de 8 hrivne acum un an nu poate să nu-i şocheze pe ucraineni.

Cauza principală a devalorizării rublei ruseşti este considerată căderea preţului la petrol, care e componenta de bază a exportului rusesc, dar şi sancţiunile occidentale. Cît priveşte Belarus, aici devalorizarea valutei naţionale a fost efectuată la indicaţia directă a autorităţilor. Astfel, conducerea ţării a obţinut posibilitatea de a nu majora impozitele pentru populaţie, în paralel finanţînd cheltuielile bugetare practic în volum total.

Interesant, dar pe fondalul crizei economice totale, o rezistenţă destul de bună demonstrează modesta Republica Moldova. Ţara are un export nu mare şi aceasta nu avea cum să nu se expună asupra proporţiilor devalorizării leului: acestea s-au dovedit a fi nu mari. Dar, este adevărat că moldovenii au pierdut piaţa rusească.

Embargoul Rusiei la producţia agricolă moldovenească loveşte dureros în economia ţării. Interdicţia impusă la importul producţiei alcoolice moldoveneşti în Rusia este în vigoare din septembrie 2013, iar din iulie 2014 este interzis importul de fructe, legume şi conserve. Devalorizarea a fost determinată şi de panica în sistemul bancar, provocată de declaraţiile politicienilor ca urmare a cărora oamenii au început să-şi retragă masiv banii din bănci. Banca Naţională a Moldovei deja a fost nevoită să introducă administrare specială într-un şir de instituţii creditare mari. Dar situaţia în Moldova nu e critică. Economiei moldoveneşti în continuare îi este foarte greu să facă faţă concurenţei, dar schimbările şi reformele acolo se implementează destul de activ. În orice caz, mult mai activ decît în Ucraina.

Anul 2015 va fi unul dificil din punct de vedere economic, Produsul Intern Brut fiind prognozat să scadă cu circa 0.2%, iar autoritățile publice par să nu fie suficient de pregătite pentru a face față dificultăților, conform noului raport MEGA lansat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Constrângerile sunt atât de sorginte externă, cât și internă. În particular, înrăutățirea situației economice din Federația Rusă și Ucraina, agravarea crizei de securitate din Ucraina, menținerea restricțiilor comerciale rusești, dar și recuperarea lentă a economiilor UE, vor continua să pună presiuni asupra economiei moldovenești. Aceste constrângeri sunt amplificate de evoluțiile interne, unde înrăutățirea situației din sectorul bancar și volatilitatea monedei naționale au prăbușit nivelul de încredere al consumatorilor și firmelor în economie, iar prin urmare, majoritatea sectoarelor urmează să înregistreze declin.

Mai mult decât atât, Republica Moldova intră în recesiune fiind în mare parte nepregătită, cu un sector bancar slăbit, o încredere minimă a populației în bănci și moneda națională, un deficit bugetar care nu lasă mult spațiu de manevre și un nivel al rezervelor valutare aproape de minimul admisibil, deși aceste șocuri economice și financiare au putut fi prevăzute.

„Criza din sistemul bancar reprezintă în continuare principalul pericol în adresa securității naționale a țării, iar modul în care autoritățile au intervenit în soluționarea acesteia este inadmisibil”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv Expert-Grup. Deși au avut toate instrumentele legale și instituționale necesare pentru a ameliora situația, autoritățile s-au limitat la câteva acțiuni de suprafață. Pe lângă toate acestea, cauzele fundamentale care au permis declanșarea crizei din sistemul bancar nu au fost încă înlăturate și prin urmare, există riscul repetării unor șocuri similare în viitor. Situația este agravată de restricționarea politicii monetare promovată de BNM, care în condiții de recesiune, inhibă și mai mult activitatea economică.

În acest context, Expert-Grup recomandă relaxarea și nu înăsprirea politicii monetare, pentru a canaliza surplusul de lichidități din sistemul bancar în economie, iar problema celor trei bănci trebuie soluționată prin alte pârghii decât cele de politică monetară. În plus, fortificarea substanțială a independenței BNM este imperativă, în condițiile în care majoritate actelor adoptate de autoritatea monetară pot fi subminate de instanțele de judecată sau de sectorul justiției. De asemenea, recomandăm autorităților să implementeze o politică fiscală stimulatorie și nu restrictivă pentru activitatea antreprenorială, iar golurile bugetare trebuie acoperite din ajustarea cheltuielilor publice și nu prin înăsprirea poverii fiscale.

Alte acțiuni care trebuie întreprinse se referă la dezvoltarea unei viziuni consolidate cu privire la securitatea economică, financiară și socială a țării. În aceeași ordine de idei, semnarea unui memorandum cu FMI va oferi garanțiile necesare pentru stabilitatea macroeconomică a țării, prin deblocarea altor fonduri din partea partenerilor de dezvoltare, modernizarea infrastructurii, sporirea cererii pentru forță de muncă și oferirea de suport tehnic pentru Guvern și BNM.

Pavilionul Republicii Moldova pentru Expoziția Mondială de la Milano este construit integral și va fi deschis la 1 mai, în ziua în care va fi inaugurată expoziția. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului organizatoric pentru pregătirea participării Republicii Moldova la Expoziţia Mondială „Milano-2015”.

Ministrul Economiei, Stephane Bride, în calitatea sa de comisar național pentru organizarea expoziției a apreciat mersul lucrărilor de pregătire pentru expoziție, planificarea evenimentelor de business pe diverse sectoare. „Printr-un concept unic și modern, pavilionul Moldovei va promova valorile și cultura Moldovei la nivel mondial. Iar prin intermediul evenimentelor tematice, țara noastră își va reflecta potențialul investițional  și companiile moldovenești participante vor avea oportunitatea de a stabili parteneriate internaționale.”

Pe parcursul celor 6 luni de expoziție vor fi organizate evenimente speciale pe diferite sectoare prioritare pentru economia națională, fiind dedicată câte o lună pentru un anumit sector precum cel  textil, vinicol, turistic, fructe și legume. De exemplu, reprezentații unui sector vor fi invitați să participe la misiuni de afaceri în Italia în aceeași perioadă în care în pavilionul nostru se vor desfășura evenimente relevante sectorului respectiv. Astfel, antreprenorii vor avea posibilitatea de a stabili noi relații comerciale.

În cadrul ședinței Comitetului organizatoric s-a stabilit ca instituțiile de resort să se implice în organizarea evenimentelor business to business prin identificarea de parteneriate și surse externe de finanțare, acestea nefiind acoperite de bugetul prevăzut pentru organizare.

Pavilionul Moldovei se află în lista celor mai avansate 47 de pavilioane, în momentul de față având loc lucrările de amenajare interioară. La expoziție participă în total 140 de țări, iar pe teritoriul centrului expozițional vor fi amenajate 60 de pavilioane, cu 20 de pavilioane mai mult decât în 2010 la Shanghai.

Agrobiznes amintește că anterior se vorbea despre faptul că Republica Moldova ar putea să nu participe la Expo Milano 2015 din cauză că autoritățile nu au identificat resurse financiare în acest sens.

Notă: Expoziția Mondială 2015, se va desfășura în perioada 1 mai – 31 noiembrie, în Italia, la Milano, iar tema expoziției este „Hrănirea Planetei. Energie pentru viaţă”. Moldova a mai participat la 2 Expoziții Mondiale, în 2000 în Hanovra, Germania și în 2010 la Shanghai, China, în cadrul unor pavilioane dedicate mai multor state. La Expo Milano este pentru prima dată când Republica Moldova va participa cu un pavilion propriu.

Următoarea Expoziție Mondială se va desfășura în 2020 la Dubai.

Fermieri au blocat astăzi, 15 aprilie, timp de o oră mai multe trasee naționale, cu ajutorul tehnicii agricole, în semn de protest față de „lipsa acțiunilor întreprinse de autorități pentru soluţionarea problemelor din agricultură”, informează Moldpres.

Solicitat de agenție, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a declarat că la protestul de astăzi au ieșit peste o mie de agricultori din toate raioanele țării.

„Chiar dacă ieri am primit mai multe amenințări din partea poliției să nu organizăm proteste, astăzi am avut o colaborare oarecum bună cu aceștia”, a menționat Slusari.

Totodată, sursa citată a afirmat că nimeni dintre autorități nu s-a apropiat de ei, astfel că protestele vor continua în viitorul apropiat.

Fermierii din țară au mai organizat o acțiune de protest pe 27 martie curent. Aceștia solicită guvernului să nu majoreze TVA la producţia agricolă de la 8 la 20%, iar fondul de subvenționare în agricultură să fie de cel puţin 1,2 miliarde de lei.

Recent, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, a declarat că fondul de subvenționare pentru agricultură nu mai poate fi schimbat, pentru ca nu sînt destule finanțe.

Foto: AGROinform