„În Moldova încetinirea creșterii creditării, scăderea exporturilor și a remitențelor vor rezulta într-o ușoară contracție a Produsului Intern Brut anul acesta”, se arată într-o prognoză a Fondului Monetar Internațional, relatează Radio Europa Liberă.

Potrivit studiului economia moldoveană va scădea anul acesta cu un procent, urmând să crească la anul cu trei procente. Moldova se aliniază astfel țărilor din CSI, unde FMI prevede aproape fără excepție pentru anul acesta contracții economice, de exemplu -5,5% în Ucraina și -3,8% în Rusia.

Țările din Uniunea Europeană ar urma să aibă parte, dimpotrivă, de creștere economică anul acesta. Vecina de la apus a Moldovei, România, ar urma să-și mărească produsul intern brut cu 2,7% în 2015 și cu 2,9% în 2016.

Peste 3500 de agricultori, cu peste 2000 de unităţi de tehnică agricolă, sunt aşteptaţi miercuri, 15 aprilie, la protest. Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect, a declarat pentru IPN că urmează a fi blocate aproape toate traseele naţionale.

Acţiunea de protest va încep la ora 10.00, iar traseele naţionale vor fi blocate timp de o oră. Alexandru Slusari a menţionat că nu vor fi blocate traseele din Găgăuzia şi, probabil, se va renunţa la blocarea traseului Chişinău – Dubăsari.

Agricultorii cer majorarea Fondului de subvenţionare până la 1,2 miliarde de lei, deblocarea procesului de creditare în agricultură şi micşorarea dobânzilor la credite.

Agenţii economici, care au venituri impozabile de până la 600 mii lei vor avea posibilitatea să se înregistreze benevol în calitate de plătitori de TVA, în cazul în care ei intenţionează să efectueze livrări impozabile de mărfuri şi servicii. Astfel, ei nu vor mai avea nevoie sa atingă pragul de 100 mii lei pentru a putea deveni plătitor de TVA, acest prag se anulează”, transmite IPN cu referire la Legea bugetului de stat pe 2015, intrată în vigoare prin asumarea de către Guvern a răspunderii în faţa parlamentului. De asemenea, documentul stipulează ca agenţii economici, care sunt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiţii(cheltuieli) capitale în clădiri de producţie, destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), să aibă dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea va avea loc doar după darea în exploatare a acestor clădiri.

Potrivit Centrului Analitic Independent Expert-Grup, aceste prevederi din Legea bugetului de stat pentru 2015 se înscriu printre cele binevenite şi aşteptate de către agenţii economici.

Expert-Grup dă o notă pozitivă introducerii unui tratament fiscal unic pentru toate instituţiile de învăţământ, indiferent dacă sunt de stat sau private. Acestea vor fi scutite de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a activităţii de educaţie (conform Codului educaţiei). Totodată, veniturile obţinute de instituţii din desfăşurare altor activităţi – chirie, activitate de producţie, prestarea serviciilor de calcul) vor fi impozitate ca şi cele obţinute de către agenţii economici din activităţi similare. Aceiaşi abordare urmează a fi aplicată şi pentru scutirea de TVA a mărfurilor şi serviciilor instituţiilor de învăţământ.

De asemenea, este bună şi oportună prevederea ce permite deducerea cheltuielilor anuale suportate de către angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului, în mărime de până la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în sumă fixă (4056 lei pe 2015). Ar fi un stimulent pentru dezvoltarea pieţei asigurărilor facultative de asistenţă medicală. Dar, în opinia experţilor independenţi, prevederea necesită a fi concretizată şi la ea trebuie de revenit.

Mai puţin îmbucurătoare este prevederea potrivit căreia sunt excluse din categoria veniturilor neimpozabile indemnizaţiile de concediere. Aceste indemnizaţii, indiferent de forma de încetare a raportului de muncă, urmează a fi impozitată pe principii generale.

De asemenea, opinii mai mult negative a generat micşorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale şi în favoare caselor de copii de tip familial, de la 10%, prevăzute în Legea Bugetului pe 2014, la 2%. Ministerul Finanţelor explică această modificare prin necesitatea de a reduce cazurile de evaziune fiscală prin folosirea donaţiilor fictive, care se acordă în schimbul plăţilor salariale.

Corupția este cea mai mare provocare pentru domeniul afacerilor din Republica Moldova, arată un nou studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Anume corupția continuă să fie „unul dintre cele mai mari obstacole în dezvoltarea afacerilor”, în special în țările cu economii în tranziție, informează Moldpres cu referire la un comunicat al instituţiei financiare europene.

Afacerile sînt afectate, de asemenea, de instabilitatea politică și lipsa de lucrători calificați. Firmele mari din Republica Moldova se confruntă și cu probleme referitoare la energia electrică, în timp ce companiile mici văd legislația muncii printre cele mai mari obstacole. Studiul precedent a arătat că accesul la terenuri, calificarea forței de muncă și accesul la finanțare au fost cele trei constrîngeri majore.

Studiul privind mediul de afaceri şi performanţa întreprinderilor (BEEPS) 2013/2014 este cel de-al cincilea realizat în comun de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială.

Potrivit studiului prezentat, la 9 aprilie, în cadrul unei mese rotunde la Oficiul de la Chişinău al Băncii Mondiale, „în general, rezultatele arată o îmbunătăţire a sentimentului de afaceri în toate 16 domenii ale climatului de afaceri măsurate de BEEPS”. Domeniile cu cele „mai proaste scoruri” sînt corupţia şi instabilitatea politică.

„Percepţia privind corupţia la scară largă cel mai probabil a fost influenţată de „atacurile raider” din sectorul financiar, încercările de preluări ostile de către investitori netransparenţi, ceea ce ar putea implica acţiuni frauduloase, care afectează cel puţin patru instituţii financiare”, constată autorii studiului.

Conform acestuia, plăţile sau alte beneficii oferite funcţionarilor pentru a obţine anumite avantaje au crescut şi au atins în 2013 rata de 53 procente, faţă de 12 la sută în 2008. De asemenea, şi funcţionarii administraţiilor publice locale solicită mită, plăţile au crescut pînă la o rată de 53 la sută faţă de 16 la sută în 2008.

Sondajul recent a arătat că cea mai mare problemă cu care se confruntă administratorii este concurența neloială din economia informală, acolo unde companiile încearcă să evite plata taxelor sau să achite salariile în plic, să nu declare toate veniturile, mai precizează comunicatul BERD.

Problema dată a fost văzută ca un obstacolul sever în domeniul afacerilor pentru o treime dintre statele unde s-a făcut studiul. Aceasta a fost identificată în economii din cele mai diferite, de la cea a Azerbaidjanului, pînă la cea a Republicii Slovace.

Următoarea problemă din cele enumerate de BERD, este accesul la finanțare. Acesta a fost numit drept cel mai mare obstacol în Armenia, Croația, Federația Rusă și Mongolia. În aproape toate țările mai puține firme au luat credite pe parcursul perioadei de raportare, comparativ cu sondajul precedent din 2008/09. Aproape la jumătate din toate firmele care aveau nevoie de credit, li s-a refuzat finanţarea fie au fost pur și simplu descurajate de a solicita un împrumut.

Protestele asociaţiilor de agricultori „împotriva inactivităţii Guvernului” sunt doar o acţiune politică a unor formaţiuni politice pe fundalul situaţiei economice dificile din ţară, consideră viceministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vlad Loghin.

Solicitat de INFOTAG, el a dezminţit afirmaţiile unor lideri ai asociaţiilor că din partea autorităţilor nu au urmat reacţii după acţiunea de protest din 27 martie.

„Ministerul şi Guvernul nu doar au discutat problemele fermierilor, dar şi au satisfăcut parţial cerinţele lor. Printre punctele principale: achitarea compensaţiilor producătorilor de mere şi struguri, care în toamna anului 2014 au înregistrat pierderi din cauza închiderii pieţei ruseşti. Vorbim despre o sumă de peste 200 mil. de lei, achitarea cărei va începe în mai. De asemenea, suntem practic gata să lansăm creditul de 100 mil. de euro din partea Guvernului Poloniei pentru modernizarea sectorului animalier”, a spus Loghin.

El a recunoscut că nu s-a ajuns la un compromis în privinţa fondului de subvenţionare în agricultură, însă a menţionat că „Guvernul întreprinde măsurile necesare”.

„Fondul de subvenţionate în 2015 va fi de 610 mil. de lei şi este extrem de incorect din partea asociaţiilor agricole să extragă din această sumă 240 mil. de lei în calitate de datorii pentru fondul din 2014. În anul trecut am putut să stopăm acceptarea cererilor imediat ce s-au terminat resursele, însă am continuat să înregistrăm doritorii”, a spus viceministrul.

Loghin a menţionat că are întrebări faţă de unul din iniţiatorii protestelor, şeful Federaţiei de Fermieri, Valeriu Cosarciuc, care în anii 2009-2010 a deţinut funcţia de ministru al Agriculturii.

„De ce el, aflat în funcţie, nu a întreprins măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei din ramură? Nu pot spune că nu a făcut nimic, dar în perioada mandatului său Moldova la sigur nu a fost ca Elveţia”, a ironizat viceministrul.

Pe 27 martie, la iniţiativa Federaţiei Fermierilor, Uniunii UniAgroProtect şi Asociaţiei „Moldova-Fruct”, au avut loc acţiuni de protest ale fermierilor, care au scos pe acostament tehnica agricolă. Manifestanţii solicitau ca TVA să nu fie majorat de la 8% la 20% pentru unele categorii de produse agricole, să compenseze pierderile fermierilor, care din cauza embargoului din 2014 au fost nevoiţi să expedieze producţia pentru procesare, majorarea fondului de subvenţionare până la 1,2 mlrd. de lei şi reducerea preţurilor la motorină pentru desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară. De asemenea, fermierii cer micşorarea dobânzii la creditul polonez de la 3% la 1%.

IDIS ”Viitorul” a prezentat joi, 9 aprilie, un Policy Brief cu genericul ”Diplomația economică: reintegrarea verigii lipsă în politica externă a Moldovei”. Lucrarea a fost scrisă de expertul IDIS, Valentin Lozovanu și argumentează necesitatea diplomației economice și modul în care aceasta poate contribui la dezvoltarea economică a țării.

”Concepția privind politica externă a R. Moldova, aprobată încă în anul 1995, este,  din anumite puncte de vedere, depășită de evoluțiile politice și economice din lumea contemporană. Concepția respectivă, în opinia noastră, ar trebui reactualizată, îmbunătățită și prin prisma conceptului de diplomație economică. Implementarea eficientă a conceptului de diplomație economică, așa cum demonstrează experiența altor state mici, precum Slovenia, Lituania, Cehia etc., ar aduce rezultate semnificative privind stimularea exportului și atragerea investițiilor”, a precizat Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS ”Viitorul”.

Potrivit autorului, în R. Moldova nu se discută despre diplomația economică. Actele normative sunt vagi și slab implementate. Una din cauze ar fi lipsa bugetului și a resurselor umane pregătite în acest domeniu. La fel, una din lacune este lipsa diviziunii clare a responsabilităților între ministerul Economiei și cel al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

”În timp ce majoritatea statelor își reformează serviciul diplomatic punându-l în serviciul propriilor economii, Republica Moldova nu are o politică externă care să se axeze pe o promovare activă a intereselor economice în afară. Atât concepția de politică externă a Moldovei, cât și Strategia de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor, dar și alte documente normative care reglementează activitatea instituțiilor pe dimensiunea externă, nu propun decât o abordare limitată a instrumentului de diplomație economică”, a explicat expertul IDIS, Valentin Lozovanu.

Într-o mare măsură, activitățile caracteristice diplomației economice sunt asigurate de către sectorul privat în mod individual. Această situație se datorează lipsei de atenție pentru această sferă de activitate din partea statului (mai ales pentru sprijinul IMM-urilor care nu au resursele companiilor mari), structurii economiei care încă nu e suficient de competitivă și diversificată, lipsei de personal calificat  în cadrul misiunilor diplomatice, se mai arată în lucrare.

Astfel, rețelele de reprezentare diplomatică ale țării nu sunt utilizate în deplină capacitate, persistă deficiențe de coordonare între instituții, dar și de cooperare cu sectorul privat, societatea civilă, diaspora, spațiul academic etc., fapt ce cauzează o utilizare limitată a instrumentelor diplomației economice.

Mai multe concluzii și recomandări pot fi găsite în varianta integrală a lucrării.

Agenda Naţională de Business, prin reprezentanţii săi – asociaţiile de afaceri, îşi exprimă profunda indignare în legătură cu modul de elaborare şi adoptare a unor legi fundamentale pentru societate şi comunitatea de afaceri, aşa ca cele referitoare la bugetul de stat, politica bugetar-fiscală pentru anul 2015 şi altele conexe. În fiecare an, conţinutul acestor legi fundamentale şi procesul ce însoţeşte elaborarea şi adoptarea acestora au fost obiectul criticii din partea societăţii civile, din cauza nerespectării de către autorităţi a mai multor norme legale, se arată într-o declarație a instituției.

Vă prezentăm mai jos textul declarației.

Anul curent, Guvernul și-a asumat răspunderea pentru politica bugetar-fiscală și proiectul Bugetului pentru 2015 cu încălcarea principiului transparenței procesului decizional, fără a fi supus consultărilor publice cu părțile interesate, inclusiv mediul de afaceri. Procedura de asumare a răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu dă posibilitate societății civile să participe la consultări și nici deputaților nu le este permis să înainteze amendamente. O astfel de practică pentru proiecte de o importanță deosebită, cum este politica bugetar-fiscală și bugetul pentru 2015, cu substituirea procedurilor parlamentare și încălcarea procedurilor de transparență decizională, nu poate fi acceptată într-un stat cu principii democratice.

Ca şi în anii precedenţi, bugetul pentru anul 2015 nu este unul conceptual, lipseşte analiza amplă a impactului deciziilor și a sumelor alocate dezvoltării anumitor sectoare, grupuri sociale, economiei în ansamblu (analiza impactului de reglementare). Bugetul arată mai degrabă a deviz de cheltuieli și venituri (buget fără politică bugetară).

Mediul de afaceri din Moldova are nevoie de un set de politici bugetar-fiscale orientat spre dezvoltare și nu spre acoperirea anumitor goluri din buget și divizarea intereselor (banilor) între anumite grupuri de influenţă.

Politica fiscală, de asemenea, reprezintă o “cârpire” a Codului Fiscal, cu scopul de a obţine mărirea imediată a bazei impozabile. Ca atare, această politică nu urmăreşte să stimuleze dezvoltarea afacerilor, a economiei în ansamblu, ci are ca scop imediat majorarea încasărilor la buget, fără a ţine cont de impactul său asupra veniturilor companiilor. Acest fapt va duce inevitabil la compromiterea calităţii mediului de afaceri, descreșterea economiei şi la degradarea instituțiilor publice.

Politica fiscală asumată astăzi de Guvern, este bazată doar pe o singură funcţie fiscală, cea de colectare a banilor în buget şi, în mod special, pe sporirea acestor colectări, pentru a acoperi găurile din buget. În acelaşi timp, se face abstracţie de alte funcţii ale politicii fiscale, aşa ca cea de reglementare, care ar susţine dezvoltarea anumitor sectoare, regiuni ale ţării, de funcţia  socială, etc. Ca rezultat, avem un Cod fiscal fără politici fiscale echilibrate (norme fiscale fără politică fiscală). În rezultatul politicilor propuse, implementate începând cu mijlocul anului, a lipsei echilibrării și orientării acestora spre dezvoltare, businessului îi va fi mult mai greu să-și adapteze planurile și procesele instant, cu repercusiuni iarăşi negative asupra climatului general de afaceri.

ANB consideră politica fiscală pentru anul curent ca fiind una dezechilibrată şi dăunătoare  dezvoltării culturii antreprenoriale și societăţii în ansamblu, aşa cum aceasta limitează dreptul firesc al întreprinzătorilor de a deduce anumite cheltuieli, care contribuie direct la obţinerea veniturilor (cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţia automobilelor, deşeuri şi reziduuri, TVA la acestea, etc.). Pe de altă parte, o astfel de politică aduce prejudicii dezvoltării sectorului asociativ, deoarece limitează posibilităţile companiilor de a efectua donaţii și plăţi cu caracter filantropic societăţilor necomerciale.

Reprezentanţii mediului de afaceri, prin intermediul ANB, aşteaptă de la noul Guvern o politică bugetar-fiscală echilibrată, adoptată în conformitate cu normele legale ale ţării, dar nu continuarea practicilor anterioare ale guvernelor de ignorare a priorităţilor de dezvoltare şi a manifestării lipsei de respect faţă de norme şi legi (ignorarea legilor, a diviziunii funcţiilor în stat, a regulilor şi procedurilor de elaborare şi adoptare a actelor de stat, inclusiv ignorarea consultărilor cu societatea civilă în acest proces).

Guvernul actual a demonstrat că nu este dispus să pună preţ pe părerile şi propunerile venite din partea reprezentanţilor businessului şi a societăţii civile şi, în cel mai bun caz, consideră suficient să-i asculte, ignorând în acelaşi timp poziţiile acestora. Prin aceasta, reprezentanții mediului de afaceri consideră că se continuă practica anilor precedenți de transformare a procesului de participare publică la elaborarea  politicilor într-o simplă formalitate.

Solicităm, în acest context, să fie respectată legislația în vigoare și revenirea procesului de elaborare și de adoptare a legilor referitoare la politica bugetar-fiscală în cadrul public, alinierea la principiul democrației și vectorul european asumat de către R. Moldova.

Agenda Naţională de Business din Moldova (ANB) este o platformă a peste 30 de asociaţii de business şi Camere de Comerț. ANB a fost lansată în noiembrie 2008 de IDIS „Viitorul”, cu suportul Center for International Private Enterprise (CIPE).