Femeile din sindicatele din agricultură şi industria alimentară se arată profund indignate şi îngrijorate de politica socială promovată de stat. „Căderea leului, creşterea nelimitată a preţurilor la servicii şi obiecte de prima necesitate înrăutăţesc şi mai mult situaţia oamenilor simpli”, se spune într-o declaraţie semnată de femeile sindicaliste adresată conduceri ţării, transmite News-Moldova.
„Noua creştere preconizată cu circa 50% a tarifelor la gazele naturale şi energie electrică va pune în genunchi cea mai pare parte a poporului! Cu un salariu de 1500-2000 de lei sau o pensie de aproximativ 1000 de lei este imposibil de supravieţuit !”, susţin sindicalistele.
„Vrem să întrebăm aleşii poporului: unde-s promisiunile făcute în timpul alegerilor de a crea o viaţă decentă în Moldova? Cum vor trăi oamenii cu aşa preţuri? Ce se va întâmpla cu tineretul în această ţară ? Azi avem copii care nu frecventează şcoala. Odată cu majorarea preţurilor, vor fi şi mai mulţi. Oare în această situaţie socială deplorabilă va mai rămâne cineva să trăiască în Moldova?”, scriu sindicalistele în adresarea către guvernanţi.
Acestea cer Guvernului şi Parlamentului să stopeze procesul de majorare a tarifelor la gazele naturale şi energia electrică, să elaboreze măsuri urgente de compensare a costurilor enorme la medicamente, produse alimentare şi servicii comunale pentru persoanele socialmente- vulnerabile.
În caz contrar, Consiliul Organizaţiei de Femei al Federaţiei „Agroindsind” anunţă că „ răbdarea ţăranului şi muncitorului va crăpa şi se va produce o explozie socială”.
Proiectul european Energie şi Biomasă invită raioanele din Republica Moldova să se înscrie în concursul de lansare a Parteneriatelor Public Private (PPP) în livrarea serviciilor bioenergetice.
În baza acestor modele, responsabilitatea gestionării centralelor termice pe bioenergie, asigurarea cu biocombustibil de calitate şi angajarea/plata operatorilor revine agentului economic, autorităţile locale plătind doar costul gigacaloriei produse.
„Proiectul Energie şi Biomasă va acorda autorităţilor locale surse nerambursabile (sub formă de grant) pentru co-finanţarea fiecărui proiect, precum şi va finanţa studiile de fezabilitate ce urmează a fi realizate pentru fiecare raion în parte. În cadrul proiectului, vor fi sprijinite financiar lansarea a 7 modele de PPP în ţară”, anunţă Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă 2.
Pentru participare la concurs, autoritățile locale trebuie să întrunească următoarele condiții:
Să reprezinte Administrația Publică Locală de nivelul II;
Să demonstreze cunoștințe în domeniul constituirii unui PPP prin prezentarea unui plan concret şi fezabil de realizare a acestuia pentru raionul reprezentat.
Termenul limită de depunere a dosarelor de participare la concurs este 27 aprilie 2015. Autoritățile locale interesate urmează să prezinte un dosar ce va conţine:
Dosarul urmează a fi completat electronic în limbile română sau rusă şi expediate prin e-mail la adresa: [email protected] cu titlul „Crearea PPP în domeniul producerii și livrării agentului termic pe bază de biomasă”, sau prin poştă sau prezentate personal în plic sigilat (cu menţiunea „Crearea PPP în domeniul producerii și livrării agentului termic pe bază de biomasă”) la adresa: str. 31 August 1989, nr. 131, Chişinău, Republica Moldova. În atenţia: Registry Office/Procurement.
Preliminar, Proiectul Energie și Biomasă, în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică, va organiza o sesiune de „Întrebări – răspunsuri” pentru a clarifica eventualele neclarităţi sau dificultăți în completarea dosarelor. Sesiunea de informare va avea loc pe 16 aprilie 2015, la sediul Agenției pentru Eficiență Energetică, str. Alecu Russo 1, et. 10, la orele 12.00, în sala de conferințe. Vă rugăm să confirmați prezența Dvs. prin mail: [email protected] sau telefon/fax: 0 22 83 99 83 cu indicarea numelui persoanei care va participa la eveniment.
Informații suplimentare pot fi solicitate la telefoanele: 022 83 99 80, 069226595.
Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Aşa a fost catalogată aseară de către experţi, decizia Executivului de a-şi asuma răspunderea pentru bugetul de stat şi politica fiscală pentru anul 2015. Criticile au fost aduse în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune „TV 7”.
”Este o premieră pentru RM. Documentul nici nu a ajuns în Parlament. Nu suntem deja o ţară parlamentară? Este o interpretare abuzivă şi exagerată, neconstituţională. Dacă nu oprim astfel de debandade, atunci intrăm în haos. Totodată, apare o întrebare firească, în aşa caz, la ce ne mai trebuie Parlamentul? Atunci deputaţii să-şi ia primele de Paşte, să închidă birourile şi să nu mai revină în Legislativ”, a spus Ion Dron, preşedintele Asociaţiei Justiţie şi Dreptate.
Şi ceilalţi invitaţi ai emisiunii ”Politica” au criticat gestul cabinetului de miniştri.
Pavel Midrigan, avocat: ”Este o sfidare a spiritului parlamentarismului. Chiril Gaburici vorbeşte cu glasul lui, dar nu cu voinţa lui. Toţi paşii s-au decis de alţii. Suntem într-o stare deplorabilă. Documentul trebuia dezbătut în Parlament. Din câte se vede, prin metode legale din păcate noi nu putem schimba situaţia din ţară. Iar criza se aprofundează”.
”Este o decizie dubioasă din punct de vedere juridic. Dar din aspect politic ei, în opinia lor au procedat corect. Iar nouă ne-a fost demonstrat cine suntem noi şi unde este locul nostru, a conchis Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli ”UniAgroProtect”.
Un alt invitat a presupus că, după astfel de acţiuni, ar putea să ne aşteptăm şi la alegeri anticipate. Anatol Ţăranu, director centrul ”Politicon”: ”Dacă Curtea Constituţională va da undă verde acestui procedeu, atunci legea bugetului va fi aprobată. Dacă nu, atunci va merge în Parlament, acolo vor începe dezbateri şi dacă vor vedea că aceste dezbateri încep să deranjeze foarte mult, iarăşi va fi asumată răspunderea guvernamentală, dar în condiţiile când legea deja a venit în Parlament, au fost respectate toate prevederile legale şi acum putem să invocăm răspunderea guvernamentală legal. Intuiesc că, şi alte proiecte de legi ar putea să treacă printr-o experienţă similară”.
Federația Rusă a fost unul dintre principalii parteneri de export ai Republicii Moldova pe parcursul întregii perioade de tranziție. În 2014 însă, datorită diversificării partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, a sancțiunilor din partea Rusiei, dar și a problemelor economice ale acesteia – Rusia a pierdut poziția de lider ca destinație a exporturilor moldovenești în 2014, în favoarea României, se arată într-un studiu realizat de centrul analitic Expert-Grup.
Ponderea exporturilor către Rusia a constituit 18,1% din exporturile totale moldovenești în 2014. Totodată, exporturile locale (i.e. exporturi totale minus re-exporturi) către Rusia, care sunt mai relevante pentru analiză, au constituit 12% din exporturile totale locale în 2014. Astfel, exporturile locale spre Rusia reprezintă 2,3% din PIB în 2014 – un nivel suficient de înalt pentru a avea impact semnificativ asupra economiei moldovenești – dar incomparabil cu situația de un deceniu în urmă, când ponderea exporturilor locale către Rusia depășea 10% din PIB.
De altfel, constatăm că expunerea economiei moldovenești către Rusia a scăzut în ultimii ani, iar industriile mai vulnerabile nu sunt din cele mai productive sau cu pondere semnificativă în PIB. Totuși, sancțiunile Rusiei au vizat de cele mai multe ori anume agricultura și industria alimentară – sectoare vulnerabile din punct de vedere social, prin prisma ponderii considerabile din exporturi și a numărului mare de persoane angajate. Este important să menționăm că exporturile agricole spre Rusia reprezintă doar 3,7% din totalul producției agricole, însă expunerea acestui sector derivă din numărul mare al populației ocupate, care devine vulnerabilă la orice șocuri, dar și din expunerea indirectă prin exporturile din industria alimentară și a băuturilor.
În același timp, Federația Rusă este și un partener de import major pentru Republica Moldova, cu 13,5% din volumul total de importuri. Această pondere înaltă se datorează în primul rând dependenței puternice de gazul rusesc, care reprezintă 65% din importurile din Federația Rusă.
Chiar dacă instituirea ZLSAC dintre Moldova și UE a dus la creșterea ponderii exporturilor pe piața comunitară pentru unele categorii de produse, volumul exportat către aceasta dar și către alte țări nu a reușit să acopere pierderile de pe piața rusă, din cauza dificultăților economice ale celorlalți parteneri comerciali, dar și din cauza competitivității joase a produselor moldovenești.
Așadar, pentru a normaliza și depolitiza relațiile comerciale cu Rusia, Expert-Grup recomandă autorităților Republicii Moldova să continue să depună eforturi pentru a normaliza și depolitiza relațiile comerciale cu Rusia, în condițiile în care Rusia are și ea nevoie de apropierea cu UE în domeniul comercial, iar piața moldovenească poate servi ca punte pentru această apropiere.
În același timp, Moldova trebuie să valorifice avantajele pe care le oferă Acordul de Asociere și ZLSAC cu UE, prin aderarea la programul COSME, care oferă suport pentru antreprenorii din Moldova de a accesa piața comunitară, prin extinderea aplicabilității ZLSAC asupra produselor de origine animalieră, dar și prin îmbunătățirea sistemului de calitate pentru creșterea competitivității produselor pe piețele externe de desfacere.
În plus, Moldova trebui să valorifice și alte piețe de desfacere, pe lângă cea rusească și comunitară, prin extinderea relațiilor comerciale cu țări ca Ucraina, Belarus, Kazahstan sau Turcia, dar și prin asigurarea unui sistem viabil de standardizare și evaluare conform cu cerințele UE, care va crește cererea pentru produsele moldovenești și din partea altor state care au încredere în standardele europene.
Cabinetul de miniştri a votat, în cadrul şedinţei de astăzi, o serie de decizii privind angajarea răspunderii politice asupra proiectelor de legi ce vizează politica bugetară, fiscală şi vamală, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2015.
Prim-ministrul a argumentat deciziile respective prin faptul că s-a tergiversat elaborarea acestor proiecte, iar țara are nevoie de acţiuni ferme pentru asigurarea stabilităţii. „Înțelegem că din poziția unui guvern minoritar nu ne putem aștepta la o aprobare în regim de urgență în Parlament. Nu avem timp, acest proces ar putea dura săptămâni sau chiar luni. În mod normal, aceste documente trebuiau aprobate cu mai bine de jumătate de an în urmă”, a precizat Chiril Gaburici.
Potrivit Premierului, această responsabilitate, pe care și-a asumat-o astăzi Cabinetul de miniștri, a fost dictată şi de necesitatea de a continua negocierile cu partenerii externi. „Guvernul, vine cu o serie de simplificări și îmbunătățiri pentru cetățeni și mediul de afaceri. Această angajare de răspundere este o necesitate stringentă pentru țară și mizăm pe înțelegerea deputaților din Parlament”, a declarat Prim-ministrul.
Chiril Gaburici a mai spus că majorările de salarii și pensii planificate sunt acoperite total de buget. Totodată, sunt prevăzute îmbunătățiri la administrarea și reducerea cotelor TVA, este majorată scutirea personală de la impozitele pe venit pentru angajați. Mai mult, polița de asigurare medicală pentru anul 2015 rămâne la costul de anul trecut – 4056 de lei.
Guvernul va prezenta deciziile asumate astăzi în plenul Parlamentului Republicii Moldova.
Antreprenori din 20 localităţi au primit granturi pentru dezvoltarea afacerilor în mediul rural în cadrul ceremoniei de înmânare a cecurilor de grant care a avut loc în comuna Cărpineni (Hînceşti), unde micii antreprenori au venit cu bunurile pe care le produc în cadrul afacerilor şi le-au expus la târgul-expoziţie „Afacere frumoasă la tine acasă”.
„E greu să fii antreprenor în R. Moldova, mai ales în mediul rural, deoarece aici condiţiile de dezvoltare a afacerilor sunt mai dure, iar mediul antreprenorial este unul mai puţin atractiv. În pofida acestui fapt, ne-am bucurat să constatăm împreună cu partenerii de la Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată că anume tinerii cu vârsta cuprinsă între 24 şi 35 de ani îşi doresc afaceri la ei acasă şi au convins că sunt antreprenori mici cu planuri sigure. Primarii, de asemenea, trebuie să înţeleagă că micul business este motorul economiei locale şi să ofere sprijinul necesar pentru susţinerea acestui catalizator important”, a declarat Sergiu Ceauş, secretar general adjunct Cancelaria de Stat a Guvernului R. Moldova.
La componenta economică a Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată au participat peste 230 antreprenori din R. Moldova, beneficiind de instruiri în domeniul businessului. Mai mult de 80 dintre aceştia au depus dosare la concursul business planurilor pentru a beneficia de granturi pentru dezvoltarea afacerilor. Au fost selectaţi 21 antreprenori care şi-au ridicat cecurile de grant de finanţare nerambursabilă în sumă de 5 000 dolari. Pe lângă aceasta, Programul va oferi micilor antreprenori asistenţă timp de şase luni pentru a demara cu succes implementarea planului de afaceri.
„Deşi sunteţi numiţi micul business, cred că reprezentaţi o mare forţă, capabilă să crească Moldova. Or, un mediu economic bine dezvoltat la nivelul fiecărei localităţi asigură servicii accesibile şi de calitate, locuri de muncă. Am fost plăcut surprinşi de numărul mare de doritori de a beneficia de instruirile oferite în cadrul acestui Program. Aceasta înseamnă că antreprenorii din Moldova înţeleg că cunoştinţele sunt cel mai important capital. PNUD Moldova este gata în continuare să ofere sprijinul necesar pentru businessul local din R. Moldova”, a declarat Narine SAHAKYAN, Reprezentant Permanent adjunct, PNUD Moldova.
Beneficiarii de granturi, deţin sau urmează să iniţieze afaceri în domeniul apiculturii, zootehniei, de prelucrare a produselor alimentare, horticulturii, florăritului, meşteşugăritului, confecţiilor etc. Aceştia vor crea, în total, 75 locuri noi de muncă.
Diana Lecari, deţinătoarea unei afaceri în domeniul apiculturii a declarat că grantul primit va fi investit în procurarea de noi stupi cu familii de albine. „Am şase copii şi planificăm să dezvoltăm această afacere. Aceasta va fi o bună oportunitate de a munci acasă în cadrul unei afaceri frumoase”, a declarat antreprenoarea din Larga (Briceni).
Evenimentul a avut loc în cadrul componentei economice a Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova şi UN Women) şi îşi propune dezvoltarea mediului economic local în 20 de localităţi-ţintă. Acesta este parte a prevederilor Strategiei Naționale de Descentralizare a Republicii Moldova, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova în aprilie 2012.
Proiectul este realizat cu susţinerea financiară a Guvernului Danemarcei.
Unul dintre cele mai căutate produse din lume, miezul de nucă, în Moldova crește până şi pe marginea drumului. Este un produs, al cărui deficit anual pe piaţa mondială se estimează la 100 de mii de tone. Până în prezent nicio ţară nu a reuşit să acopere acest gol. Condiţiile climaterice din Republica Moldova sunt perfecte pentru cultivarea nucului şi, dacă acum trei ani ţara noastră se situa pe locul opt în lume printre exportatorii de miez de nucă, în curând, cu insistenţa fermierilor moldoveni şi cu ajutorul politicilor statului, putem fi printre primii.
Nucile de la Soroca, apreciate din Spania până în Irak
Victor Guțu este directorul Asociației AMG Kernel din Soroca, întrunind 270 de membri. Fermierul deține opt mii de hectare de teren pe care cultivă cereale, fructe şi legume, dar şi o frumoasă livadă de nuci care se întinde pe 750 de hectare.
Anul trecut livezile au dat prima roadă. Miezul a fost exportat în Spania şi Irak. Kilogramul de nucă în coajă a fost vândut cu doi-trei euro, iar miezul – de la cinci la zece euro. Antreprenorul afirmă că nu are probleme atunci când ajunge să-și vândă produsul, dimpotrivă, pe moment numărul solicitărilor depășește de câteva ori capacitățile sale de producție. „Sperăm că în cinci ani, când vom obține mai multă roadă de pe această plantație, vom putea exporta şi mai mult”, spune agricultorul.
„Am început să strângem roada peste cinci ani după ce am sădit prima livadă, deşi, de regulă, soiurile obişnuite de nuci rodesc în cel de-al șaptelea an. În 2013 am recoltat 700 de kilograme de nuci de pe hectar. Terenul este acoperit cu iarbă. Astfel, se păstrează mai bine calitatea miezului. Adesea, în perioada de recoltare a nucilor, plouă şi, dacă acestea cad pe pământul umed, are de suferit calitatea lor. Recoltarea se desfăşoară mecanizat”, povesteşte Victor Guțu.
Din miezul de nucă se extrage un ulei fin cu întrebuinţări multiple. FOTO: arhiva personală
Nucul moldovenesc ce rodeşte ca un smochin
Când și-a pornit afacerea cu nuci, agricultorul a studiat experiența internațională, în special, cea franceză şi italiană. Inițial i-a fost dificil să hotărască ce fel de soiuri de nuci să planteze. Într-un final, a înțeles că trebuie să cultive şi să promoveze soiurile autohtone, deoarece ele sunt apreciate mai ales de către străini. Astfel, el a optat pentru soiurile rezistente la capriciile vremii din Moldova, dar și care sunt dulci la gust: Cazacu, Costiujeni, Kogâlniceanu, Corjeuți, Schinoasa şi Călăraşi.
Totuși, cel mai mare potențial îl are soiul Kogâlniceanu, care rodeşte precum un smochin, cu până la şapte nuci în „ciorchine”. În comparație, un soi obişnuit are cel mult trei nuci în „ciorchine”. Acesta rezistă la îngheț şi are o productivitate medie de la două la patru tone. „Miezul de nucă de la noi este mai dulce, are o calitate gustativă mai bună şi un aspect mai frumos”, spune Victor Guțu.
Arborele care aduce profit de la rădăcină, până la coajă
Tot ce creşte pe copacul de nuc aduce profit: frunzele, coaja, crengile şi mai ales lemnul, care este foarte prețios. Coaja de nucă este utilizată la brichete, dar şi la producerea materialelor abrazive, necesare la şlefuirea motoarelor. Lemnul de nuc e folosit în industria mobilei, cea a avioanelor şi a automobilelor. Prețul lemnului de nuc poate ajunge până la 1500 de euro metrul cub. Pe termen lung, numai lemnul de nuc poate aduce venituri de aproximativ 450 de mii de euro per hectar.
Din miezul de nucă se extrage un ulei fin cu întrebuințări multiple: alimentare, fabricarea cernelii tipografice, a lacurilor şi vopselelor, în pictură. Uleiul de nucă e apreciat de medici şi nutriționişti, fiind o sursă extrem de bogată în antioxidanți şi acid elagic, care împiedică multiplicarea şi dezvoltarea celulelor canceroase. Din nucile verzi, recoltate înainte de întărirea endocarpului, se prepară dulceață sau lichior. „Cei care vor să cultive nuci trebuie să ştie că merită s-o facă. Evident, există şi dificultăți. La noi lumea crede că, dacă azi a investit un leu, mâine acesta trebuie să-i şi aducă profit… Nucul e o investiție de lungă durată. Dar prima roadă îți acoperă toate cheltuielile, începând cu procurarea puietului”, spune Victor Guțu.
Prima roadă îţi acoperă toate cheltuielile, începând cu procurarea puietului”, spune Victor Guţu. FOTO: arhiva personală
Puieții de nuci din Moldova, plantați şi în Caucaz
Asociația AMG Kernel deține şi o pepinieră – una dintre cele mai mari din Europa, cu un potențial de 300 de mii de altoiuri anual. În prezent, în pepinieră cresc 150 de mii de puieți de nuc, cu care poți planta 1500 de hectare de livadă. Sunt soiuri autohtone care cuceresc lumea. Puieții sunt exportați în România, Ucraina şi chiar în Georgia caucaziană. Anul trecut 56 de mii de puieți au mers în Ucraina, 20 de mii în Georgia şi 15 mii – în România, prețul oscilând între şase-nouă euro bucata.
Cultivarea nucilor, în ascensiune
Republica Moldova exportă anual 11-13 mii de tone de nuci, ceea ce constituie două la sută din volumul exporturilor. În anul 2012, conform datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, nucile reprezentau doar patru la sută din totalul exporturilor de produse horticole, însă contribuția lor financiară era de 44 la sută din exporturi. Aproape totul se vinde în Uniunea Europeană. Potrivit Centrului de Comerț Internațional de la Geneva, țara noastră este unul dintre cei mai mari exportatori de nuci în Europa, după Statele Unite ale Americii, Mexic şi China.
Acum câțiva ani, Moldova oscila între locurile şase şi opt în lume la exportul de miez de nucă, dar ritmurile actuale de creștere ne pot apropia, în următorii zece ani, de locul trei-patru. În prezent, în Moldova sunt plantate circa 14 mii de hectare de nuc. Guvernul a luat mai multe măsuri pentru stimularea agricultorilor din domeniul nucifer. Astfel, fermierii care cultivă nuci beneficiază de subvenții. Iar în februarie 2014 Executivul a decis eliminarea taxei de 1,5% la exportul nucilor, care constituia o barieră în calea exporturilor şi condiționa costul exporturilor.
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
Fermierii au anunţat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că vor organiza din nou proteste în toată ţara miercuri, 15 aprilie în legătura cu „lipsa acțiunilor întreprinse de autorități pentru soluţionarea problemelor din agricultură”, informează Moldpres.
Producătorii agricoli se declară dezamăgiți de faptul că în urma protestelor pe care le-au organizat pe 27 martie, nu a fost îndeplinită niciuna dintre cerințele lor anterioare.
În particular, agricultorii au solicitat guvernului să nu majoreze TVA la producţia agricolă de la 8 la 20%, iar fondul de subvenționare în agricultură să fie de cel puţin 1,2 miliarde de lei.
“După proteste, ne-am trezit cu bugetul aprobat cu aceeași sumă de 600 de milioane de lei pentru subvenții în agricultură, iar producătorii de carne – cu TVA de 20% atît la animalele vii, cît și la carnea proaspătă“, a declarat preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.
Potrivit lui Slusari, la 15 aprilie curent, fermierii vor bloca drumurile naționale timp de o oră.
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, nu a putut fi contactat astăzi pentru a comenta declarațiile agricultorilor din cauza că se află într-o deplasare peste hotare.
