Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula, susţine că stocurile de mere din ţara noastră se vor epuiza în câteva săptămâni, după care pe piaţa moldovenească vor fi importate mere, transmite News-Moldova.

Ministrul a făcut această declaraţie în Parlament, argumentând necesitatea contractării creditului de la BEI (Banca Europeană de Investiţii) pentru „Livada Moldovei”.

Potrivit lui Sula, stocurile de mere din Moldova se vor epuiza în scurt timp, deoarece capacităţile de stocare în ţara noastră sunt reduse, iar faptul că au fost reluate exporturile în Rusia, precum şi datorită consumului intern, în câteva săptămâni stocurile de mere moldoveneşti vor fi epuizate.

La inițiativa Consiliului Economic al Prim-ministrului, va fi simplificată procedura de restituire a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA). Simplificarea va fi aplicabilă doar agenților economici ce utilizează sistemul informațional de evidență a facturilor electronice (e-Factura) și constă în reducerea termenului în care taxa este restituită (de la 30 zile până la 10 zile) și eliminarea procedurii de efectuare a controlului fiscal cameral. Noile reglementări urmează să fie prezentate Guvernului spre aprobare până în data de 15 mai 2015.

Optimizarea este posibilă datorită aplicării instrumentelor de guvernare electronică atât în cadrul autorităților publice, cât și în cadrul companiilor plătitoare de TVA. Astfel, Inspectoratului Fiscal are posibilitatea să vizualizeze centralizat și în timp real toată informația privind facturile emise și semnate prin intermediul sistemului e-Factura. Accesul Serviciului Fiscal la informația fiscală în format electronic prin intermediul sistemului e-Factura exclude necesitatea efectuării controlului fiscal cameral.

Potrivit Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului, optimizarea procesului de restituire a TVA va reduce povara fiscală de administrare a unei afacerii, și nu în ultimul rînd, agenții economici vor fi stimulați să utilizeze sistemul e-Factura. În rezultat, activitatea fiscală va deveni mai transparentă și vor scădea costurile administrative ale statului pentru procesarea cererilor de restituire a TVA.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrați circa 25 mii de plătitori de TVA, dintre care 4,3 mii utilizează sistemul e-Factura.

Una din cele mai frecvente solicitări din partea mediului de afaceri, venită în adresa Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului ține de restituirea TVA. Opinia agenților economici este că termenii de restituire ar putea fi mai restrânși, iar procedura – mai simplă. La moment, restituirea sumei TVA se efectuează în termen ce nu depăşeşte 30 de zile de la data depunerii cererii. Din acest termen 12 zile sînt destinate pentru efectuarea controlului fiscal cameral şi adoptarea deciziei de restituire a sumei TVA, iar celelalte 18 zile sînt destinate pentru efectuarea restituirii efective a sumei TVA.

Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal, informează portalul moldovacurata.md.

Iurie Brumărel a devenit director al UCIMPRSVV în octombrie 2010. Instituţia se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este creată în scopul implementării şi monitorizării eficiente a Programului de restructurare a sectorului vitivinicol. În prezent, Iurie Brumărel este şi preşedinte al Consiliului de Administrare al Societăţii pe Acţiuni „Tutun – CTC”, fiind remunerat pentru această poziţie. În anul 2011, presa scria că Brumărel în calitatate de reprezentant al statului în această întreprindere, a ridicat o primă de 120.000 de lei. Decizia de a acorda asemenea prime şefilor de la „Tutun-CTC” a fost luată atunci de către Ministerul Agriculturii, care administrează activitatea acestei societăţi pe acţiuni cu capital majoritar de stat. Suma reprezenta 4,5 la sută din profitul pe care l-a înregistrat compania în anul 2010.

Nu se știe însă cu ce sumă i-a fost retribuită munca lui Iurie Brumărel în ultimii ani, deoarece de pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) declaraţiile de avere şi de interese ale funcţionarului lipsesc. Jurnaliștii de la Moldova Curata au aflat la CNI că declaraţiile nu au fost depuse, iar Iurie Brumărel a spus că informaţia cerută conţine date cu caracter personal.

Suma veniturilor este o informaţie publică

„Într-adevăr, atât declaraţia de venituri şi proprietate, cât şi cea de interese personale conţin date cu caracter personal, cum ar fi: adresa domiciliului sau a firmelor, numărul de identitate a persoanei, numele şi prenumele şi anul naşterii soţiei, copiilor sau persoanelor aflate la întreţinere, codul cadastral al imobilului deţinut în proprietate, numărul de înmatriculare a autoturismului, semnătura olografă a persoanei şi denumirea instituţiilor bancare sau creditorii şi debitorii unde acesta îşi are plasate active sau are datorii. Restul informaţiei incluse în declaraţii are un caracter public”, spune Lilian Chişca, şef Direcţie, control, venituri şi proprietate de la CNI.

La rândul său, Nicolae Lungu, jurist la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal spune că totuşi legea le permite jurnaliştilor să insiste cu solicitări repetate la o persoană cu funcţie publică, în cazul în care documentul solicitat este de interes public. „Legea privind protecţia datelor lasă o portiţă deschisă, enumerând care sunt condiţiile pentru a avea acces la aceste date. Atunci, în scopul unei investigaţii jurnalistice, datele care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică şi care au stârnit într-adevăr interesul publicului, pot fi solicitate de la deţinătorii de informaţie”, spune Nicoale Lungu.

Menţionăm că Asociaţia Presei Independente a iniţiat procedura de acţionare în judecată a lui Iurie Burumărel, pentru neprezentarea informaţiei solicitate. Brumărel a intrat şi în vizorul CNI pentru nedepunerea declaraţiilor de avere şi de interese pentru anii 2012 şi 2013, fapt pentru care riscă o amendă de pâna la trei mii de lei.