Sistemele de irigare noi au un impact minim asupra sistemelor ecologice riverane

Agrobiznes
-
0
Sistemele de irigare noi au un impact minim asupra sistemelor ecologice riverane

În procesul de reconstrucție a celor zece sisteme de irigare efectuată cu fondurile Programului Compact, FPM Moldova a ținut cont și de protecția resurselor biologice acvatice, în special al populațiilor  de pești din rîurile Prut și Nistru. În acest scop, au fost proiectate și instalate sisteme de protecție a peștelui, – un fel de filtre conectate la gura țevilor de sorbție, care nu permit pătrunderea  peștilor în țevile de captare a apei. Această măsură permite protejarea a circa 80 la sută din materialul biologic acvatic care în lipsa acestor sisteme ar fi ”înghițiți” de sistemul de captare a apei, anunță Fondul Provocările Mileniului în Moldova.

Există totuși pierderi minore, dar din fericire Moldova dispune de un sistem de management de mediu care nu permite producerea impactelor de mediu ireversibile și a prejudiciilor irecuperabile mediului natural pe durata implementării proiectelor de infrastructură. Astfel, aplicând două din principiile managementului de mediu stabilite de noua Lege a Apelor – ”utilizatorul resurselor plătește” și ”prejudiciul adus mediului natural care nu poate fi evitat, trebuie compensat” – problema dată va putea fi rezolvată.

Rolul de utilizator al resurselor naturale (apa în cazul nostru) și generator de prejudiciu îl vor juca Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare. În sezonul de irigare Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare vor achita plata pentru apa folosită și concomitent vor acoperi si prejudiciul adus populațiilor de pește, or tariful calculat pentru metrul cub de apă folosită pentru irigare încorporează și partea ce ține strict de compensarea prejudiciul adus sistemului ecologic riveran.

”Sumele pe care le vor achita AUAI pentru compensarea pagubelor aduse peștilor diferă de la stație la stație în funcție de cît de variată este diversitatea speciilor de pești ce populează apele din zona de captare. Pentru a stabili aceasta pe durata proiectării s-au făcut cercetări ihtiologice. În cazul nostru, în nemijlocita apropiere a sistemelor de irigare, au fost efectuate cercetări de către Laboratorul de Ihtiologie și Acvacultură al Academiei de Științe. În baza cercetărilor s-au determinat mai mulți parametri ecologici  care au servit la efectuarea calculelor cu scopul de a stabili cuantumul de plată pentru metru cub de apă în sensul acoperirii prejudiciului cauzat ihtiofaunei.”, – afirmă Corneliu Busuioc, director aspecte de mediu și sociale în cadrul Fondului Provocările Mileniului Moldova.

Specialistul mai menționează că o parte din banii pe care îi vor colecta AUAI pentru servicii de livrare a apei, vor fi transferați  pe un cont special gestionat de Serviciul Piscicol de Stat. Legea prevede că acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea lucrărilor de reproducere artificială a puietului de pește și întoarcerea ulterioară a acestuia în bazinele acvatice.

Sumele care urmează a fi achitate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă de Irigare se încadrează în limite cuprinse între 0,02 – 0,077 lei per m3  de apă. Prețul cel mai mare – 0,077 lei va fi achitat de asociațiile situate în zona Prutului de Jos – zona Leova și Chircani-Zîrnești, unde diversitatea speciilor și efectivul numeric al populațiilor de pești este mai mare.

Dar mai există și prejudiciul cauzat ecosistemului rîurilor pe durata fazei de construcție. Acesta este prejudiciul cauzat de excavări și alte lucrări în albia rîului. Doar două sistemele de irigare Blindești (Prut) și Jora de Jos (Nistru), au fost proiectate cu excavări la instalarea sorburilor si din această cauză compania de construcții a compensat daunele aduse populației de pești. Pentru cele două sisteme a fost achitată  suma de 220 mii de lei.

Olandezul care a deschis o fermă de vaci la Edineț: Birocraţia din Moldova atacă mai dur străinii

Agrobiznes
-
3
Olandezul care a deschis o fermă de vaci la Edineț: Birocraţia din Moldova atacă mai dur străinii

Datele Biroului de Migraţie şi Azil arată că în anul precedent au fost eliberate străinilor peste 1800 de permise de muncă. Unul dintre ele a fost cel al lui Tim Boyet, un om de afaceri olandez venit în Moldova acum trei ani şi stabilit tocmai în nordul ţării, în satul Goleni din raionul Edineţ. Tim are în sat o fermă de vaci, pe care o administrează împreună cu alţi doi parteneri de afaceri din Olanda.

Birocraţia atacă mai dur străinii

„Noi avem o fermă în Olanda, şi acolo mulgem vaci şi ţinem tauri, dar piaţa olandeză este saturată şi nu sunt posibilităţi să deschizi o fermă cu 250 de vaci. Legea impune nişte restricţii. Noi am căutat o altă ţară unde să facem afaceri“, explică Tim cum a ajuns în Moldova.

La Goleni, Tim a construit un grajd după normele europene, a adus tehnică şi vaci din Olanda, pe care le tratează personal, pentru că este şi medic veterinar. Zilnic, o văcuţă olandeză produce aproape 25 de litri de lapte. Omul de afaceri recunoaşte că s-a confruntat cu mai multe probleme în acest stat. „Birocraţie există în Moldova, şi în special pentru că eu sunt străin. În Olanda nu este atât de strict ca aici.“

Recenta depreciere a leului a lovit puternic şi afacerea lui Tim, care are tranzacţii frecvente cu Olanda, de unde importă tehnologii şi materiale. „Cursul e o problemă mare. Pur şi simplu, noi cumpărăm multă marfă din afară şi cursul afectează costul unui litru de lapte.“ Olandezul îşi vede viitorul în R. Moldova şi vrea să îşi extindă afacerea, chiar dacă are mai multe provocări în faţă, mai ales financiare.

Dumitru Budianschi, expert în economie, consideră că oamenii de afaceri din UE vin în Moldova din diferite motive. Unul dintre ele este că în ţara noastră oportunităţile sunt mai mari decât în ţările lor. „Suntem prinşi într-un fel de relaţie a investitorului unde, în afară de interes economic, trebuie să mai există ceva, şi acel ceva sunt ori relaţiile personale care se stabilesc pe parcursul anilor între cineva din Moldova şi cineva din afară, ori cineva a venit dintr-o ţară străină, a lucrat aici, a creat condiţii, vede o oportunitate şi invită pe alţii“.

Potrivit expertului, ţara beneficiază nu doar de pe urma banilor aduşi de străini în economia ţării. „Este mult mai important pentru R. Moldova atunci când se aduce experienţă, se aduc noi forme de management, deci ceea ce se numeşte modernizarea managementului în economie. Pentru noi e foarte important să avem cât mai mulţi investitori din ţările dezvoltate, cu cultură modernă de a face afaceri“.

Via ZdG.md

Tehnică, utilaje și echipamente de irigare cu achitare în rate pentru fermierii mici și mijlocii

Agrobiznes
-
0
Tehnică, utilaje și echipamente de irigare cu achitare în rate pentru fermierii mici și mijlocii

Fondul Provocările Mileniului Moldova și Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterea Producției Alimentare (2KR) au lansat astăzi, 31 martie, în cadrul Programului Compact un mecanism de vînzări în rate a echipamentelor pentru agricultura performantă irigată. Bugetul total al noului mecanism alcătuiește 2,2 milioane de dolari SUA, alocați din Programul Compact al Corporației Provocările Mileniului, finanțat de Guvernul SUA, informează FPM Moldova.

Noul mecanism de vînzare în rate a echipamentului agricol va fi monitorizat de Directoratul Liniei de Credit (DLC) al Ministrului Finanțelor. Acesta este destinat producătorilor agricoli mici și medii și grupurilor de producători din toate regiunile Republicii Moldova, care nu au acces la credite bancare sau împrumuturi din cauza gajului insuficient sau lipsa istoriei de creditare.

Mecanismul prevede vînzarea în rate de către 2KR a echipamentelor și utilajelor agricole, valoarea cărora nu va depăși 100 000 dolari SUA per beneficiar. Vînzarea în rate a echipamentului agricol se efectuează cu achitarea unui avans de cca 1/4 din prețul echipamentului și cheltuielile aferente tranzacției, restul sumei fiind achitată pe o perioadă de pînă la 3 ani. Pentru procurarea în rate a echipamentului nu este necesar gaj suplimentar și nu este obligatorie procurarea echipamentului de la anumiți producători.

Această inițiativă susţine investiţiile private ale fermierilor în echipamente și utilaje noi (sau componente ale acestora), care vor contribui la sporirea performanţei afacerilor agricole și anume: echipamente pentru irigare, sisteme de irigare cu aspersoare de presiune mică, maşini de irigare liniare sau circulare, sisteme de irigare prin picurare, staţii de pompare, seturi de ţevi cu accesorii pentru transportarea locală a apei pentru irigare, echipamente de aplicare a fertilizanților și produselor fitosanitare prin irigare, componente pentru bazinele de acumulare a apei etc.

Totodată, în situațiile în care producătorii agricoli deja dispun de un sistem de irigare funcțional, aceștia pot procura echipamente și utilaje noi, precum maşini agricole pentru creşterea și recoltarea fructelor și legumelor, freze pentru prelucrarea solului, semănători de precizie (pneumatice și mecanice, mașini pentru plantarea răsadului, instalarea mini-tunelelor, stropitori, freze, tocătoarele de masa vegetala, cositoare, maşini de taiere pe contur, secătoare, sisteme de protecție antigrindină, platforme pentru recoltare, sere şi tunele, echipamente pentru utilarea serelor şi tunelelor, stații meteo de teren și alte utilaje moderne pentru sectorul agricol de valoare înaltă.

Valentina Badrajan, directorul executiv al FPM Moldova, a precizat că noul mecanism le oferă posibilitate fermierilor să beneficieze de irigare și să treacă la cultivarea produselor agricole de valoare înaltă. Acest mecanism este complementar la Programul de credite Compact pentru investiții în infrastructura post-recoltare prin intermediul căruia au fost deja acordate împrumuturi în valoare de peste 9,3 milioane dolari SUA, a menționat directorul FPM Moldova.

Jeffrey Goveia, director adjunct al Corporației Provocările Mileniului în Republica Moldova, și-a exprimat speranța că noul mecanism de susținere a fermierilor va spori investițiile în sectorul agricol și va stimula aplicarea tehnologiilor moderne agricole bazate pe irigare.

Valeriu Bulgari, directorul Programului 2KR, a declarat că mecanismul de finanțare lansat astăzi va putea aduce beneficii pentru circa 500 de producători agricoli din toată țara. Deja peste 100 de potențiali beneficiari  și-au exprimat interesul pentru a procura echipament agricol necesar pentru agricultura performantă.

Potrivit prevederilor Programului Compact, oricare echipamente, utilaje și alte bunuri procurate în rate sunt scutite de taxa pe valoare adăugată (TVA) şi taxe vamale. Pentru a beneficia de oportunitatea oferită, solicitanții trebuie să fie înregistrați în conformitate cu prevederile legislației naționale, să se conformeze unor criterii de eligibilitate, inclusiv privind respectarea condițiilor de mediu.

Finala concursului „Polobocul de aur”: Au fost selectate cele mai bune 9 vinuri de casă

Agrobiznes
-
0
Finala concursului „Polobocul de aur”: Au fost selectate cele mai bune 9 vinuri de casă

Cele mai bune 9 vinuri de casă au fost selectate din peste 100 de mostre ce au ajuns în etapa finală a concursului vinului de casă „Polobocul de aur”, organizat de Camera de Comerț și Industrie pentru al 12-lea an consecutiv. Învingătorii vor fi anunțați și premiați cu un butoi de 120 de litri în cadrul Festivalului „Polobocul de aur”, organizat în premieră de CCI la 25 aprilie în Valea Răciulei, raionul Călărași.

Astfel, vor fi premiate câte două vinuri (vin alb și, respectiv, vin roșu) la patru categorii: vin din soiuri tehnice; vin tânăr din soiuri hibride; vin de casă păstrat mai mult de un an; vin de desert. De asemenea, va fi acordat și un premiu special.

Învingătorii au fost determinați vineri, 27 martie, în cadrul etapei a II-a concursului de către un juriu profesionist, constând din vinificatori cu renume, tehnologi și reprezentanți ai instituțiilor de supraveghere a calității produselor alcoolice. Printre aceștia se numără Anatol Balanuța, șeful Catedrei Enologie a Universității Tehnice din Moldova, directorul general al Combinatului Mileștii Mici, Gheorghe Castraveț, directorul pentru calitate al ÎM Zernoff, Alexandra Perova, reprezentanți ai Centrului Naţional de Verificare a Calităţii Produselor Vinicole, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, Agenției Protecția Consumatorilor, etc.

Vicepreședintele CCI, Vladimir Didilică, a declarat în cadrul degustării că decizia de a organiza Festivalul „Polobocul de aur” a venit natural, având ca obiectiv extinderea concursului cu același nume, aflat la a 12-ea ediție. „Ne-am propus, prin acest eveniment, să promovăm cultura consumului vinului de casă, dar și tradițiile conexe – gastronomice, meșteșugărești, etc., iar prin acestea – și turismul intern. În același timp, CCI va oferi întregul sprijin necesar pentru instituționalizarea producătorilor de vin artizanal, care vor dori să-și înregistreze o întreprindere și să iasă pe piață”, a spus Vladimir Didilica.

„Polobocul de aur” reprezintă un prilej de a promova produsul specific pentru Republica Moldova, care e și o mândrie națională și o împlinire a micului producător. Participarea la acest concurs oferă oportunitatea de a afla lucruri noi și de a te face cunoscut pe piață”, a declarat membrul juriului Boris Zamaru, specialist principal în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice.

Amintim că învingătorii concursului „Polobocul de aur” vor fi anunțați în cadrul Festivalului vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare cu același nume, care se va desfășura, în premieră, pe 25 aprilie anul curent în Valea Răciulei, raionul Călărași.

Festivalul „Polobocul de aur” va începe la orele 10.00 cu un program susținut de colective artistice din raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni și pregătirea de bucate tradiționale de la baștina și cu participarea personalităților notorii din viața publică. Vizitatorii Festivalului vor putea cumpăra produse ale meșterilor populari, participa la ateliere de artizanat, vor avea parte de concursuri specifice meșteșugărești și concursuri gastronomice și, nu în ultimul rând, vor putea degusta vinuri de casă de la câteva zeci de producători.

Totodată, vor fi organizate master class-uri în producerea vinului de casă, organizarea unei pensiuni agroturistice și păstrarea autenticității tradițiilor, iar operatorii turistici vor oferi tururi de scurtă durată la atracțiile turistice din regiune, inclusiv cele patru mănăstiri aflate la doar câțiva kilometri distanță de Valea Răciulei.

Printre partenerii Festivalului sunt mai multe instituții publice relevante, cum ar fi Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Consiliile raionale Ungheni, Călărași și Nisporeni Oficiul Național al Viei și Vinului, Asociația Micilor Producători de Vinuri, Agenția Turismului, dar și proiecte.

Experți: Situaţia în Republica Moldova este destul de gravă

Agrobiznes
-
0
Experți: Situaţia în Republica Moldova este destul de gravă

Republica Moldova se află într-o situaţie destul de gravă, instituţiile statului nu funcţionează, iar riscul de a pierde susţinerea partenerilor europeni este tot mai aproape. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune „TV 7”, transmite IPN.

Analistul politic Vitalie Andrievschi a prezentat drept exemplu situaţia de la Banca de Economii. „Toţi spun ca s-a furat miliardul, dar nu pot găsi vinovatul. Este foarte dificil să obţii un credit de la o bancă. Solicitarea trebuie să fie acceptată mai întâi de expertul în creditare, apoi urmează comitetul de creditare. Dacă instituţiile statului ar funcţiona aşa cum trebuie, ar începe cu interogarea acestor responsabili până se va ajunge la peştii mai mari. Faptul denotă că instituţiile statului nu funcţionează, în general nu funcţionează statul ca sistem”, a opinat Andrievschi.

Un alt analist politic, Nicolae Chirtoacă, a făcut referinţă la Raportul de Progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, 2014, prezentat de către şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. „Raportul lui Tapiola este foarte dur. Partenerii din UE au ridicat tonul şi au perfectă dreptate. Guvernarea de la Chişinău nu a făcut nimic ce ţine de implementarea Acordului de asociere cu UE. Situaţia este foarte gravă, riscăm să rămânem fără susţinerea Europei”, a declarat expertul.

Preşedintele Asociaţiei obşteşti „Institutul de Politici şi Reforme Europene”, Vlad Kulminschi, a declarat că UE nu va mai acorda sprijin financiar pentru Republica Moldova. „Partenerii europeni au rămas dezamăgiţi de modul cum a fost investit Guvernul de la Chişinău. Acum UE a lăsat deschisă doar o mica uşiţă pentru noi. Contextul geopolitic şi anume războiul din Ucraina ar putea să determine UE să mai finanţeze anumite domenii de la noi”, a spus Kulminschi.

Puieții de pomi fructiferi sunt tot mai puțin solicitați

Agrobiznes
-
0
Puieții de pomi fructiferi sunt tot mai puțin solicitați

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=QMTN4aKkykY”]

Zonele Economice Libere din țară atrag tot mai multe investiții

Agrobiznes
-
0
Zonele Economice Libere din țară atrag tot mai multe investiții

Investiţiile în Zonele Economice Libere (ZEL) sunt într-o dinamică ascendentă, volumul total al mărfurilor produse şi al serviciilor prestate în zonele libere constituind, în 2014, circa 3,8 mild. lei. Acestea sunt constatările relevate în raportul de activitate al ZEL-urilor pentru anul 2014, publicat de Ministerul Economiei.

Potrivit raportului, volumul investiţiilor în ZEL-uri, în 2014, a crescut cu 7 % sau cu 14,1 mln. dolari SUA faţă de anul precedent. Totodată, în ZEL-uri a crescut ponderea activităţii industriale, devenind genul de activitate prioritar. În anul 2014 volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zonele libere a constituit circa 3,8 mild. lei, având o pondere a producţiei industriale de 95,7% (în anul 2013 – 89,0%). 79,1% din volumul mărfurilor produse şi al serviciilor prestate în ZEL-uri, în anul 2014, au fost exportate, ceea ce a constituit 9,2% din volumul exportului Republicii Moldova în anul 2014.

Totodată, în ultimii 4 ani, în zonele libere au fost atrase investiții în valoare de circa 83 milioane de dolari SUA. Astfel, volumul vânzărilor nete al producţiei industriale s-a majorat cu 27,7%, faţă de anul precedent, cea mai mare parte a producţiei industriale fabricate (81,1%) fiind exportată.

Conform situaţiei din 1 ianuarie 2015 în cele şapte zone economice libere erau înregistraţi 161 de rezidenţi. Volumul total al salariilor achitate de către rezidenţi a constituit 364,3 mil. lei. Astfel, atestăm o creștere de 13,1% în comparație cu aceeași perioadă al anului 2013. Salariul mediu al unui angajat s-a majorat în anul 2014 cu 10,7 % și a constituit 4,9 mii de lei. Volumul impozitelor calculate a constituit 180,4 mil lei. Din volumul total de impozite şi alte plăţi obligatorii calculate, cea mai mare cotă revine rezidenţilor ZEL „Bălți” (44,8%), ZEL „Ungheni-Business” (26,9%) și ZAL „Expo-Business-Chișinău” (20,6%).

De asemenea, pe parcursul anului 2014 au fost obţinute rezultate semnificative şi de Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Raportul arată o tendinţă pozitivă în terminalul de mărfuri al Portului internaţional, care în 2014 a transportat peste 729,1 de mii de tone de mărfuri diverse.

Compensații de 12 milioane de USD pentru pomicultori şi viticultori

Agrobiznes
-
0
Compensații de 12 milioane de USD pentru pomicultori şi viticultori

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a ajuns la un acord cu Banca Mondială, care va acorda $12 mil. pentru sprijinirea agricultorilor, ce au suferit din cauza interdicţiei de a importa mărfuri în Rusia în toamna anului 2014.

Viceministrul Agriculturii, Vlad Loghin, a relatat „INFOTAG”, că compensaţii vor primi pomicultorii şi viticultorii.

„BM va acorda un credit cu dobândă de 0,6% anual, iar statul va acorda resurse cu titlu de compensaţii nerambursabile pentru micile întreprinderi, terenurile căror nu depăşesc 15 ha. De sprijin financiar vor putea beneficia majoritatea fermierilor noştri”, a spus el.

Potrivit viceministrului, negocierile practic s-au încheiat şi în curând Ministerul şi Guvernul vor anunţa lansarea programului.

Sursa precizează că după embargoul impus de Rusia în iulie 2014 la fructele moldoveneşti, precum şi legume şi produse conservate în septembrie, Guvernul a decis să compenseze fermierilor pierderilor din cauza imposibilităţii de a vinde recolta pe piaţa rusească. Pentru acest scop a fost aprobată procedura de obţinere a compensaţiilor, conform căror din buget se alocă suplimentar 138 mil. lei. Apoi au fost adăugate 16 mil. de lei, destinate compensaţiilor pentru prune. Statul achită pentru fiecare kilogram de mere 1,5 lei, iar de prune – 1,2 lei. Costul producerii merelor, cu condiţia respectării tuturor regulilor agrotehnice, este de circa 2,5-3,5 lei. Fără stropire costul este de 2 lei.

Suma indicată nu este suficientă pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de agricultori, şi statul a iniţiat negocieri cu BM pentru achitarea compensaţiilor producătorilor de soiuri târzii de struguri şi mere.

Reprezentanţii fermierilor au făcut publică „harta protestelor” de vineri, 27 martie

Agrobiznes
-
0
Reprezentanţii fermierilor au făcut publică „harta protestelor” de vineri, 27 martie

La protestul de vineri organizat de asociaţiile de fermieri a fost scoasă tehnica agricolă pe 34 de trasee naţionale. Aceste manifestări se desfăşoară în majoritatea regiunilor ţării, transmite News-Moldova.

Membrii Asociaţiei „UniAgroProtect” au scos tehnica agricolă pe 17 trasee. Este vorba despre traseele Bălţi-Edineţ (la ieşirea din Edineţ), Chişinău-Edineţ (în preajma satului Răuţel),  Orhei-Soroca (lângă satul Stoicani), Soroca-Drochia (între localităţile Otaci şi Rubelniţa), Bălţ-Floreşti (drumul spre satul Sevirova), Orhei-Floreşti (lângă localităţile Căpreşti, Domulgeni şi Jundeşti), Floreşti-Soroca (lângă satul Cerepcău), Chişinău-Căuşeni (la ieşirea din Grigorievca), Căuşeni-Palanca (lângă satele Ermoclia, Olăneşti şi pe drumul spre Ştefan Vodă), Hânceşti-Leuşeni (lângă satul Bujor), Hânceşti-Leova (lângă Sărata Nouă), Chişinău-Anenii Noi (lângă satul Ţânţăreni) şi Chişinău-Dubăsari (lângă satul Zăicani).

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a fermierilor au scos tehnica agricolă pe 10 porţiuni de drumuri naţionale: Chişinău-Orhei (lângă satul Ivancea), Orhei-Bălţi (lângă satul Sărătenii Vechi), Orhei-Rezina (lângă satul Ţareuca), Rezina-Şoldăneşti (intrarea în Şoldăneşti), Călăraşi-Străşeni (intrarea în Străşeni), Cahul-Vulcăneşti (lângă satul Alexanderfeld), Cahul-Giurgiuleşti (între satele Văleni şi Slobozia Mare), Cahul-Cantemir (între satele Zărneşti şi Cucoara), Cahul-Taraclia (lângă satul Moscovei), precum şi Chişinău-Cimişlia (lângă satul Horeşti).

Cei de la Asociaţia „Agroinform” au scos tehnica pe şapte trasee: Bălţi-Edineţ, (intersecţia Râşcani/Drochia), Bălţi-Făleşti (lângă satul Egorovca), Orhei-Bălţi (lângă satul Brăviceni), Hânceşti-Cimişlia (ieşirea din Hânceşti), Cantemir-Cahul (ieşirea din Cantemir), precum şi în centrul oraşelor Nisporeni şi Ungheni.

1...1.7491.7501.751...1.979Pagina 1.750 din 1.979