Autorităţile ruse au anunţat marţi că în următoarele câteva zile Belarus va putea să reia exporturile de carne în Federaţia Rusă, informează RIA Novosti.
Sursa a menţionat că autorităţile din cele două state au convenit asupra tuturor aspectelor privind comercializarea în Rusia a cărnii produse în Belarus.
Totodată, s-a convenit şi asupra majorării volumului de carne ce va putea fi important în FR din Belarus.
Leul moldovenesc ar putea să se deprecieze în anul 2015 cu circa 30 la sută, în condiţiile în care volumul exporturilor şi transferurilor de valută este în scădere, iar anumite tranzacţii în sistemul bancar au dus la agravarea situaţiei pe piaţă, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, informează Moldpres. Oficiali ai Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) declară că „nu există premise pentru o depreciere a leului”, similare celei de la mijlocul lunii februarie cînd cursul a urcat la peste 20 de lei pentru un dolar.
Autorul studiului „Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc”, Alexandru Fala, apreciază că „cel mai probabil, ajustarea economiei la noul influx de valută va dura 1-2 trimestre, iar în 2015 deprecierea nominală a leului faţă de dolar ar putea să constituie 30% în raport cu anul 2014”.
Scăderea exportului și a veniturilor din transferuri, precum și evoluția anemică a investiţiilor străine directe vor determina micșorarea ofertei de valută și vor cauza ieftinirea leului față de alte valute, constată economistul. El explică ieftinirea monedei naţionale şi prin „comportamentul populației”, care s-a transformat într-un veritabil jucător pe piață.
Exporturile spre ţările CSI au scăzut cu 32,9 la sută în 2014 comparativ cu anul precedent, iar transferurile din Rusia s-au redus pe fondul căderii rublei faţă de dolar cu 40 la sută în 2014. Totodată „pentru a se proteja” de reducerea puterii de cumpărare a economiilor, ce ar putea fi provocată de deprecierea leului, persoanele au început să vîndă lei moldovenești și să procure valută, care, ulterior, era plasată în depozite bancare sau era depusă „la ciorap”.
Potrivit studiului, slăbirea leului, care a început în ultimul trimestru din 2014 și continuă pînă în prezent, indică o economie care a intrat într-o fază de comprimare, iar slăbirea sectorului bancar, cauzată de explozia tranzacțiilor dubioase din ultimii ani, vor influența degradarea indicatorilor socio-economici ai Republicii Moldova pe parcursul anului 2015.
În aceste condiții, este posibil ca Republica Moldova să înregistreze în 2015 un declin economic de 1-2 la sută, iar cel mai probabil, ritmul de creștere a inflației va depăși limita maximă de 6,5 la sută impusă de BNM și ar putea depăși nivelul de 7 la sută, este de părere Alexandru Fala.
Pentru a ameliora situația economică și a stabiliza cursul leului moldovenesc, Expert-Grup recomandă factorilor de decizie să negocieze și să semneze urgent un nou acord cu FMI, iar BNM să relaxeze treptat politica monetară, pentru a nu amenința și mai tare perspectivele de creștere economică, care și așa sînt pesimiste.
Pe de altă parte, prim-viceguvernatorul BNM, Marin Moloşag, a declarat în cadrul prezentării studiului că nu există premise pentru o depreciere a leului, similară celei de la mijlocul lunii februarie, cînd cursul a trecut peste nivelul de 20 lei pentru un dolar. „La această etapă politica monetară relaxată ar fi una contraproductivă pentru că ar crea şi mai multe riscuri care sînt legate de o inflaţie mai mare şi de depreciere mai pronunţată”, a mai menţionat prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale.
BNM a decis, la 17 februarie, să majoreze rata de bază de la 8,5 la 13,5 la sută, majorarea a fost apreciată de oficialii băncii centrale drept „o înăsprire semnificativă a politicii monetare”.
Comisia interministerială de evaluare și selecție a dosarelor pentru Programul de granturi Managementul durabil al terenurilor al proiectului Băncii Mondiale AGRICULTURA COMPETITIVĂ ÎN MOLDOVA (MAC-P) a aprobat spre finanțare 58 de aplicări ale fermierilor din toată țara. Suma totală ce urmează a fi debursată de către Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură este de 8,9 mln. lei.
Conform informației oferite de coordonatorul programului de granturi post-investițional, Olga Sainciuc la cea de a doua tură al programului, desfășurată în iulie-decembrie 2014, au participat 81 de dosare. În rezultat, au fost selectați 58 de beneficiari finali ai programului care au procurat 84 de utilaje, dintre care pentru prelucrarea/ fertilizarea solului – 35 semănătoare, cultivatoare, combinatoare multifuncționale, scarificatoare, pentru gestionarea resturilor vegetale – 32 tocătoare, cositoare și freze și pentru protecția plantelor – 17 stropitoare, mașină de erbicidat. În lista celor mai întrebuințate utilaje sunt: tocătoare/cositoare -27, stropitori – 17 și semănători 14.
Datorită participării la Program, fermierii selectați își vor putea returna până la 50% din costul utilajului procurat, dar nu mai mult de 20 mii dolari.
La capitolul acoperire geografică, solicitanții de granturi provin din diferite raioane de pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, dar preponderent din nordul țării – Fălești, Edineț, Glodeni, Râșcani, Sângerei, etc.
”Tehnica procurată de către fermieri vine să răspundă cerințelor programului de granturi de majorare a productivității solurilor printr-un management durabil al terenurilor. Conform evaluării noastre datorită acesteia peste 37, 7 ha de pământ agricol va fi prelucrat cu un echipament agricol performant, prietenos mediului”, a specificat Olga Sainciuc.
În anul 2014, au fost desfășurate 2 apeluri de granturi al programului post-investițional ”Managementul Durabil al Terenurilor” al proiectului Agricultura Competitivă în Moldova la care au participat 121 de dosare, dintre care au fost selectate spre finanțare 91 de dosare. Valoarea totală a granturilor aprobate este de circa 14 mln. lei, care reprezintă 50% din valoarea investiției efectuate de către fermieri în tehnologii de management durabil al terenurilor.
Nota informativă a partenerilor de dezvoltare, înmânată Guvernului, este un semnal că aceştia sunt îngrijoraţi de faptul că situaţia în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, iar la Chişinău nu există suficientă voinţă politică pentru a continua parcursul european şi a pune în aplicare Acordul de Asociere. De această părere este Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), transmite IPN.
Într-un interviu pentru publicaţia „Dialoguri de politică externă”, fiind întrebat dacă fără acest document nu se putea avansa, Victor Chirilă a spus că se putea, dar situaţia într-adevăr s-a deteriorat şi UE a decis să facă propria sa radiografie a situaţiei din ţară şi să vină cu nişte recomandări clar formulate, care pun accentul pe progrese concrete. „UE observă prea multe discuţii în jurul reformelor şi mai puţine rezultate concrete. Un caz aparte este reforma justiţiei, documentul, de exemplu, face referire la legile chemate să prevină corupţia în sistemul judecătoresc, legi aprobate în 2013, dar care până în prezent nu au adus rezultate concrete”, a exemplificat directorul APE.
Victor Chirilă presupune că documentul în cauză este într-o anumită măsură o avertizare dată autorităţilor de la Chişinău cu privire la mersul reformelor şi cu privire la disponibilitatea UE de a se angaja să susţină Republica Moldova şi actuala guvernare pe calea reformelor, dar cu condiţia că acest guvern şi această alianţă va pune în practică recomandările pe care UE le-a formulat prin intermediul ambasadorilor săi la Chişinău.
„Eu am mari dubii că această foaie de parcurs va fi îndeplinită întocmai de Republica Moldova. Pe de o parte, nu există voinţă politică la Chişinău, voinţă politică reală, nu există nici solidaritatea necesară în rândul Alianţei pentru o Moldovă Europeană, nu există o înţelegere clară a situaţiei în care ne aflăm, şi mă refer la Guvernul Republicii Moldova şi la prim-ministrul Gaburici personal – cel puţin aceasta este percepţia societăţii în acest moment. În plus, am impresia că în acest moment clasa politică europeană este preocupată în primul rând de propria supravieţuire – ultimele alegeri parlamentare au arătat că de fapt susţinerea pentru aceste partide este în scădere”, a opinat Victor Chirilă.
Criza financiară generată de dispariţia unui miliard de euro din Republica Moldova a accentuat această criză a clasei politice. De aceea directorul APE nu crede că partidele pro-europene aflate la guvernare sunt interesate acum de reforme profunde. „De fapt, putem spune chiar că ele se tem de aceste reforme profunde, pentru că acestea ar putea să le şubrezească şi mai mult autoritatea în Republica Moldova, pentru că presupun anumite sacrificii. Or, actuala clasă politică nu este gata să facă sacrificiile pe care i le cere societatea şi pe care le necesită reformele convenite cu UE”, a subliniat expertul în politică externă.
Victor Chirilă a accentuat că acest document ar trebui să fie programul de activitate al actualului guvern, dar şi al viitoarelor, pentru că pune accentul pe reforme reale care ar trebui să convingă şi societatea, dar şi partenerii europeni, că în Republica Moldova au loc schimbări calitative, care pot fi simţite şi pe intern, şi de partenerii care s-au angajat să susţină financiar, politic, tehnic aceste reforme. „Într-o anumită măsură cred că este nu doar o foaie de parcurs pentru actuala guvernare, dar este de asemenea o avertizare, dacă vreţi un ultimatum, dat actualei clase politice de la Chişinău cu privire la necesitatea impulsionării reformelor. În caz contrar, relaţia noastră cu UE ar putea să scadă din intensitate, să fie subminată, să cădem într-un con de umbră la Bruxelles pentru mulţi-mulţi ani înainte”, a adăugat directorul APE.
La începutul lunii curente, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au transmis prim-ministrului Chiril Gaburici un document de informare ce cuprinde 29 de note de politici cu privire la aspectele legate de dezvoltarea ţării, inclusiv în sectorul energetic, justiţie şi reforma poliţiei, domeniul economic şi sectorul bancar, dar şi societatea civilă. Partenerii şi-au exprimat speranţa că Guvernul va implementa cât mai rapid reformele pornite pentru a avansa pe calea apropierii de Uniunea Europeană.
Doi tineri din raioanele Glodeni şi Cahul au muncit aproape doi ani în Rusia, însă au hotărât să revină acasă, în Moldova, şi să-şi inițieze propriile afaceri. Zis şi făcut! – unul şi-a deschis o plăcintărie, altul o lemnărie. Fiind la început de cale, tinerii au fost susținuți cu granturi mici, provenite din fonduri europene.
Andrei Mutiuc din oraşul Glodeni, acum în vârstă de 29 de ani, mărturiseşte că ideea de a-şi crea propria afacere în domeniul patiseriei o avea demult, fiind născut într-o familie de bucătari renumiți în zonă. A lucrat aproape doi ani în Federația Rusă, dar s-a reîntors la baştină pentru a-şi întemeia o familie. Cum dragostea trece şi prin stomac el, împreună cu soția sa, Mariana, a hotărât să câştige banii proprii.
„Trebuia să ne întreținem cumva. În plus, nu puteam să las nevalorificate studiile în domeniul culinar, pe care le-am obținut în oraşul Bălți, mai ales că provin şi dintr-o familie de bucătari. Trăiam la părinții mei. Am început să facem plăcinte şi să le vindem la piața din oraş. Țin minte şi acum că aveam o boxă, ca o căldare, pe care o umpleam cu plăcinte dimineața şi… hai la piață! Mă ajuta şi mama să le învârt, cuptorul din bucătărie era mai mereu pornit, zilnic acolo se coceau zeci de plăcinte…”, îşi aminteşte Andrei de începuturile afacerii sale, în anii 2009-2010.
În cuptorul nou se coc 60 de plăcinte odată…
Pe atunci tânărul nu ştia deloc cum să gestioneze o afacere, care sunt paşii necesari pentru a te extinde… „Am pornit fără cunoştințe în domeniul businessului. O verişoară însă mi-a spus că la Bălți există cursuri unde înveți cum să conduci o afacere. Le-am urmat şi am aflat multe lucruri foarte utile”, povesteşte Andrei.
Instruirea despre care vorbeşte Andrei a fost organizată în anul 2011 de către Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Moldova şi Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). După absolvirea cursurilor, Andrei a elaborat un proiect pentru dezvoltarea afacerii sale şi, deoarece a fost unul reuşit, tânărul a câştigat un grant în formă de echipament: un cuptor performant, un cântar şi un aparat de casă în valoare totală de două mii de euro. „Erau utilajele de care aveam nevoie urgentă. Cu micile role, pe care le aveam, nu reuşeam să facem față comenzilor. Iar în acest cuptor performant se coc 60 de plăcinte odată…”, spune tânărul, arătând spre plăcintele care se rumeneau.
Astăzi Andrei Mutiuc nu mai coace plăcintele în bucătăria mamei, ci închiriază în acest scop un local din centrul oraşului Glodeni. Plăcintăria lui Andrei Mutiuc este situată lângă piață. Este o locație strategică, fiindcă aici sunt clienți în permanență.
Făină, drojdie, sare, zahăr, apă şi foarte multă dragoste
„Aici mănânc dimineața, dar şi la amiază. Eu vând mere la piață, vin în fiecare zi de la Donduşeni şi nu reuşesc să-mi iau mâncare de acasă”, ne mărturiseşte Lidia Ghetisina, o vânzătoare de fructe pe care am găsit-o la plăcintăria lui Andrei.
Lora Mutiuc, mama lui Andrei, a rămas mâna dreaptă a fiului său, doar că acum o face în calitate de angajată a plăcintăriei. Ea spune că, pentru a avea clienți fideli, plăcintele trebuie făcute cu dăruire. „Nu ascund rețeta: făină, drojdie, sare, zahăr, apă şi foarte multă dragoste pentru ceea ce faci. „Nu trebuie să vii la serviciu doar ca să-ți treacă ziua, ci să îți faci munca în aşa fel, încât să fie clientul mulțumit”, spune femeia, care nici nu-şi ridica ochii de la bucata de aluat pe care o frământă…
Alături de ea, la plăcintărie mai muncesc soția lui Andrei şi încă o tânără. Astfel, în patru, ei reuşesc să satisfacă toate cerințele cumpărătorilor, al căror număr creşte simțitor din luna mai şi până toamna târziu. Iar peste câțiva ani Andrei îşi vede afacerea mai mare – în locul acestei mici plăcintării, vrea să facă o cantină publică.
Finanțările UE, salvatoare pentru tinerele afaceri moldoveneşti
Şi tânărul din sudul Moldovei a beneficiat de cursurile organizate de ODIMM şi OIM. Ca şi Andrei de la Glodeni, Mihai a primit un grant de circa 32 de mii de lei, bani cu care şi-a procurat utilaj performant, necesar pentru prelucrarea lemnului.
Această inițiativă de stimulare antreprenorială a tinerilor a avut două componente – seminare gratuite de două săptămâni şi granturi mici. Granturile – sub formă de echipament în valoare de până la 2000 de euro – au fost acordate în bază de concurs, în anii 2012-2013. Activitățile sunt parte a proiectului „Susținerea implementării componentei de migrație şi dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova”, finanțat de Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat (IEVP).
ODIMM este singura instituție publică non-profit, dedicată lansării şi dezvoltării afacerilor, având ca scop: crearea oportunităților de afaceri pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, formarea şi amplificarea culturii şi abilităților antreprenoriale, facilitarea accesului IMM la resurse financiare şi informaționale, susținerea dezvoltării infrastructurii de suport în afaceri şi stimularea dialogului public-privat.
Sculpturile în lemn de la Pelinei
Şi Mihail Acriş din Pelinei, raionul Cahul, are planuri mari – vrea să transforme mica lemnărie pe care o deține în prezent într-un atelier de amploare. Tânărul mai visează să-şi expună lucrările la târgurile meşterilor populari din țară, unde se vând obiecte de artizanat. Căci din mâinile lui Mihail se nasc adevărate opere de artă…
Mihail spune că în Republica Moldova sculptura în lemn este o afacere profitabilă, tânărul având comenzi precum stâlpi pentru scări, balustrade sau mese. Pe pereții din mica sa lemnărie sunt atârnate rame pentru oglinzi şi pentru portrete, precum şi diverse suveniruri din lemn. „Sunt zile când lucrez ore în şir la sculptarea unei flori sau a unei frunze, domeniul floral fiind preferatul meu”, mărturiseşte Mihail.
Arta de a însufleți lemnul a moştenit-o de la tatăl său, de mic copil fiind pasionat de sculptura în lemn. Pentru că nu avea ustensile necesare ce i-ar uşura munca, a lucrat şi el vreo doi ani în Federația Rusă. Într-un final, a decis să renunțe la munca în construcții, pe care o efectua acolo, şi să se dedice sculpturii în lemn.
„Bani pentru afacerea ta”
Acesta este titlul unei publicaţii, dedicată moldovenilor de acasă, dar și celor din străinătate, care se gândesc să-și lanseze o afacere în Moldova, însă nu știu cum să obţină fonduri pentru a-și materializa ideea. Autorii le vin în ajutor cu informaţie relevantă despre cele trei sectoare-cheie pentru care se acordă sprijin important – Agricultură, Eficienţa energetică și Afacerile tinerilor -, despre sumele nerambursabile ce pot fi accesate și despre pașii pe care trebuie să-i facă pentru a obţine banii necesari ca să iniţieze o afacere ori să dezvolte un business existent.
Broșura a fost elaborată în 2014, în cadrul campaniei de informare a Guvernului privind integrarea europeană cu genericul „Europa pentru fiecare” și poate fi găsită pe pagina electronică www.gov.md/europa ori în instituţiile publice din ţară. Scopul campaniei a fost de a informa cetăţenii Republicii Moldova despre procesul de integrare europeană a ţării noastre, inclusiv valorificarea asistenţei externe, perspectivele comerţului liber cu UE, proiectele de modernizare a infrastructurii.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
Titlul de ”Cel mai activ tînăr antreprenor al anului 2013 din raionul Rîșcani” l-a obținut Prisăcari Sergiu, locuitor al satului Corlăteni, raionul Rîșcani.
De mic copil a muncit umăr lîngă umăr alături de tatăl său, care este un mare îndrăgostit de creșterea legumelor. Sergiu a îndrăgit domeniul de activitate, fiind pasionat de sădirea semințelor, creșterea răsadului și urmărirea procesului de creștere a legumelor.
Studiile economice, vizita mai multor afaceri din Olanda, dar și susținerea tatălui său au jucat un rol important în alegerea ideii de afacere. Astfel, pașii pe care i-a urmat pentru crearea propriei afaceri s-au bazat la început pe arenda terenului agricol pe care vor fi amplasate serele și căutarea resurselor financiare necesare pentru procurarea lor.
Ca și alți beneficiari care au apelat la Proiectul IFAD V, Sergiu a avut parte de un suport complex de servicii: cursuri precreditare în inițierea și dezvoltarea afacerilor în agricultură și suport la elaborarea planului de afacere.
Tînărul antreprenor a accesat două credite din cadrul Proiectului IFAD V: un credit în valoare de 300 000 de lei din cadrul componentei de finanțare a Tinerilor Antreprenori și altul în valoare de 63 000 de dolari din cadrul componentei de finanțare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Pentru agricultori este foarte greu, dar sunt nevoiți să-și dezvolte afacerile cu ajutorul creditelor investiționale. Resursele creditare au fost utilizate pentru construcția metalică de rezistență a serelor pe o suprafață de 6000 m.p., peliculă, profil pentru fixarea peliculei, clame, sistem de irigare prin picurare, rețeaua de aprovizionare cu apă și membrană pentru costrucția bazinului de acumulare a apei, cu o capacitate de 300 m.c.
Lansarea afacerii a avut loc în primăvara anului 2013. După demararea activității operaționale, ”lucrurile au început să se miște mai rapid, afacerea devenea din ce în ce mai rentabilă”, afirmă Sergiu. O parte considerabilă din venituri este reinvestită în dezvoltarea afacerii ”de la debutul afacerii pînă la moment volumul total al investițiilor s-a ridicat aproximativ la 1,5 milioane de lei, dintre care doar sistemul de încălzire al serelor costă 1 milion de lei”.
Suprafața totală a serelor din gestiunea întreprinderii constituie 6000 m.p., dintre care 4000 m.p. sunt dotate cu încălzire. În sere sunt crescute două cicluri de producție legumicolă, fiind cultivate în preponderență roșiile, castraveții și ardeii dulci.
Venitul anual pe care l-a înregistrat întreprinderea în anul 2013 a constituit circa 1,2 milioane de lei. Producția legumicolă crescută în sere este realizată atît la supermarketurile: ”Linella”, ”Fourchette”, ”Green Hils” din orașele Bălți și Rîșcani, cît și pe piețele locale. Un avantaj concurențial al afacerii este amplasarea serelor la traseul M14, care face legătura între orașele Bălți și Rîșcani, contribuind la realizarea unei părți de producție agricolă direct de la sere. Datorită pasiunii și a seriozității în munca depusă pentru a asigura calitatea producției, tînărul antreprenor și-a creat un nume pe piața locală, bucurîndu-se de solicitările și mulțumirile cumpărătorilor. Rezultatele obținute îi dau forțe și încredere să meargă mai departe în domeniul dat în care se simte deja un expert. Printre beneficiile aduse localității se pot menționa, în prezent, crearea a șapte locuri permanente de muncă și circa 12 locuri pentru muncitorii sezonieri, dar și îmbunătățirea infrastructurii locale prin întreținerea drumurilor din localitate. Muncitorii îi sunt recunăscători pentru salariile motivante și condițiile favorabile de muncă.
Tînărul antreprenor manifestă un interes deosebit și față de creșterea florilor de cameră ce dau un aspect inconfundabil în decorarea serelor sale. Pe lîngă creșterea legumelor în seră, Segiu intenționează să-și diversifice afacerea în viitorul apropiat, prin creșterea florilor de cameră și a copacilor decorativi.
Sergiu Prisăcari se poate considera un tînăr împlinit la cei 27 de ani, avînd o activitate pe plac și o stabilitate financiară. Totuși, el planifică să extindă suprafețele cultivate, să obțină un randament maxim, cît și să deschidă un magazin agricol în preajma serelor.
”Sunt posibilități mari și bune pentru crearea unui business în țara noastră, dacă ai inițiativă, încredere în sine, susținere din partea familiei, și seriozitate în ceea ce faci. Toate aceste calități oferă opurtunități foarte mari pentru reușita în afaceri” sunt cuvintele lui Sergiu pe care dorește să le spună tinerilor care sunt dornici să-și creeze o afacere.
În cadrul ședinței de ieri a Guvernului, premierul Chiril Gaburici a atenționat asupra faptului că mai mulți investitori străini și oameni de afaceri din RM se plâng de faptul că sunt atrași în diferite dispute în instanțele de judecată, fapt care le periclitează activitatea, transmite Infotag.
„Este vorba de jucători importanți de pe piață, care au adus investiții în țară. În opinia lor, aceste dispune trezesc semne de întrebare. Ei spun că nu au încredere în sistemul nostru judecătoresc și califică aceste dispute drept abuzuri vădite, care îi deranjează. Investitorii afirmă că își vor încheia activitatea în Moldova în cazul în care abuzurile nu vor înceta. Evident, acest fapt afectează imaginea noastră și devine o barieră pentru alți doritori de investi în economia RM. Investitorii cer o justiție corectă, transparentă și echidistantă”, a spus Premierul adresându-se ministrului Justiției Vladimir Grosu cu solicitarea de a vedea ce se poate face pentru acești agenți economici.
Viceministrul a menționat că toate problemele invocate au legături directe cu reforma justiției.
„Acești investitori și agenți economici s-au adresat și Ministerului Justiției. Urmează să discutăm detaliat aspectele care-i deranjează cel mai mult. Noi suntem în proces de elaborare a proiectelor de lege privind medierea și arbitrajul. În rezultatul adoptării acestora vom încerca să rezolvăm disputele prin intermediului medierii și arbitrajului, iar prin aceasta să fortificăm actul de justiției”, a spus ministrul.
Premierul a mai solicitat ca în contextul eforturilor de simplificare a afacerilor să fie exclusă obligativitatea utilizării ștampilei.
Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanţat de către Guvernul SUA, va organiza o vizită de studiu sub genericul “Tehnologii avansate de producere a cireșelor”, pentru producătorii de cireșe și consultanții în domeniu.
Vizita va avea loc în Turcia în ultima săptămână a lunii mai 2015 și are drept scop oferirea de susținere producătorilor de material săditor pomicol din Republica Moldova.
În cadrul acestei vizite de studiu vor fi abordate o serie de subiecte de interes vital pentru producătorii de cireșe autohtoni, principalele fiind schemele de plantare și tipuri de coroană, sisteme de cultură; particularități și procedee de tăiere; caracteristica soiurilor si portaltoaielor; managementul solului și fertilizarea plantațiilor; protecția integrată a plantelor; irigarea și conservarea apei; practicile de recoltare și post recoltare; practicile de ambalare și tipurile de ambalaj.
Participanții la această vizită vor fi selectați în baza unui concurs de formulare. Ei vor acoperi din cont propriu cheltuielile pentru cazarea la hotel, hrana pe durata vizitei (7 zile inclusiv zilele de călătorie) și costurile pentru perfectarea vizei.
ACED va fi responsabil de organizarea vizitei de studiu și procurarea biletelor de avion, dar va oferi și suport informațional la solicitarea de viză. Formularul și condițiile de participare le puteți descărca mai jos.
Data limită este 10 aprilie 2015.
Pe parcursul a trei zile, 15-17 martie 2015, la Dusseldorf, Germania, va participa un număr record de companii vinicole moldovenești – 29. Producătorii își vor expune băuturile la un stand comun cu o suprafață de 150 m², sub egida brandului vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”, organizat și finanțat de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului strategic de dezvoltare, proiectul USAID CEED II și suportul programului CBI.
Dumitru Munteanu, director al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului: „Dacă anul trecut au participat 13 companii vinicole din partea Republicii Moldova, în acest an numărul lor s-a dublat. În premieră, vor participa câteva companii membre ale Asociației Micilor Producători de Vin din Moldova, dar și cinci companii producătoare de brandy și divin. Ne bucură faptul că avem un stand reprezentativ pentru industria noastră la această expoziție specializată, unde companiile moldovenești vor oferi o varietate foarte largă de vinuri, peste 250 de tipuri.”
Expoziția ProWein va reuni anul acesta peste 5000 de expozanți din 50 de țări, care vor încerca să atragă la standurile lor experți în vinificație, distribuitori și importatori de vinuri, specialiști și sommelieri internaționali. Această expoziție este o platformă eficientă pentru a stabili relații noi de parteneriat și de afaceri, dar și pentru a găsi oportunități de creștere a exporturilor.
„Pentru a atrage vizitatorii la standul național și a-i convinge de înalta calitate a vinurile moldovenești, vor fi organizate 5 masterclass-uri susținute de Master of Wine Christy Canterbury. În plus, participarea la ProWein a fost precedată de acțiuni de comunicare și PR internațional, realizate de o agenție specializată”, a declarat Diana Lazăr, vice-directorul Proiectului USAID CEED II, membru al comitetului organizatoric. Vinurile din din soiuri autohtone, Feteasca Albă, Feteasca Neagră și Rara Neagră, dar și vinurile de cupaj notorii și cele din regiunile geografice protejate vor fi puse în valoare și prin materialele promoționale ale vinificatorilor.
„Wine of Moldova” – un brand internaţional și un simbol al calității
Promovarea brandului național vinicol „Vinul Moldovei” la expoziţia ProWein urmărește poziționarea Republicii Moldova ca un producător de vinuri de calitate în Uniunea Europeană și creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată înaltă pe noi piețe. Acțiunea corespunde Cadrului de Marketing și Promovare Wine of Moldova – un document de politici implementat de ONVV, conform mandatului sectorului vitivinicol.
Despre Oficiul Național al Viei și Vinului
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creată în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Activitățile ONVV se finanțează, pe principii paritare, din contribuțiile sectorului privat vitivinicol și din alocațiile bugetului public.
