Despre situația în sectorul cărnii de pasăre citiți un interviu realizat de INFOTAG cu preşedintele Asociaţiei Avicultorilor din Republica Moldova, Nicolae Covaş.

„I”: Spuneţi vă rog, livrează în prezent producătorii moldoveni carne de pasăre în Rusia?

N.C.: Nu.

„I”: Dar în ţările din Uniunea Europenă?

N.C.: Deocamdată nu. Dar pentru 2014 UE a stabilit o cotă pentru Moldova la livrarea cărnii de pasăre de 500 tone.

„I”: Câtă carne de pasăre avicultorii produc anual?

N.C.: Ramura are capacităţi de producere a cărnii de 50-60 mii tone, dar sunt folosite doar la jumătate. Totodată, a cincea parte din producţie, de regulă, rămâne nerealizată în frigidere, ceea ce reduce semnificativ circulaţia banilor şi majorează costul cărnii de pasăre.

„I”: Ce cantitate de carne de pasăre se importă în Moldova?

N.C.: Aproximativ 12-14 mii tone, adică peste 20 de ori mai mult decât cota stabilită pentru livrările de carne de pasăre din Moldova în UE.

„I”: Producătorii moldoveni vor putea asimila în 2014 cota de 500 tone?

N.C.: Nu. Experţii UE nu dau o concluzie pozitivă.

„I”: Ciudat. Crescătorii moldoveni de păsări, ascultând recomandările insistente ale experţilor din UE au desfăşurat o modernizare amplă a producţiei, au instalat utilaj nou, produs în ţările din Europa de vest, astfel, au redus la minim implicarea factorului uman la procesul de producere. Ce noi neajunsuri în producere au depistat experţii Uniunii Europene?

N.C.: Potrivit lor, abatoarele moldoveneşti nu corespund standardelor UE. Trebuie construite clădiri nou, procurat şi instalat utilaj modern.

„I”: Ce se întreprinde pentru rezolvarea acestei probleme?

N.C.: Guvernul RM a semnat o înţelegere cu Guvernul Poloniei de acordare ţării noastre a unui credit de 100 mil. de euro pentru modernizarea abatoarelor, incubatoarelor şi fabricilor de nutreţuri combinate.

„I”: Avicolele cumpără nutreţuri combinate de la producătorii moldoveni?

N.C.: Da. Dar mai puţin de jumătate din volumul necesar. Peste 50% din nutreţuri se cumpără din Ucraina.

„I”: Reiese că avicultorii din RM susţin nu producătorii autohtoni, ci pe cei străini?

N.C.: În business nu există loc pentru pseudo patriotism! Nutreţurile, fabricate în Ucraina, la capitolul calitate depăşesc cele autohtone. Componenţa lor nutritivă permite creşterea unui pui broiler cu o greutate de 2,5-2,7 kg în decurs de 35-40 de zile. Fiind hrănite cu nutreţurile moldoveneşti puii ajung la o astfel de greutate în decurs de 55-60 de zile. Iar preţul nutreţurilor moldoveneşti este acelaşi ca al produselor de import.

Vreau să adaug că fabricile de nutreţuri combinate din Ucraina dispun de transport specializat pentru transportarea produselor şi nu suportă pierderi pe drum, în pofida faptului că uneori distanţa ajunge la 1000 km. Iar producătorii noştri livrează producţia în saci necalitativi, ceea ce înrăutăţeşte calitatea nutreţurilor. Uneori avicultorii sunt nevoiţi să arunce la gunoi până la 10%.

„I”: Dacă nutreţurile ucrainene sunt mai calitative decât cele autohtone, de ce nu toţi avicultorii moldoveni le cumpără?

N.C.: Fabricile de nutreţuri combinate din Ucraina comercializează producţia doar în loturi mari, pe condiţii de pre-plătire. Mulţi avicultori moldoveni nu dispun de resurse financiare suficiente pentru procurarea unui lot mare de nutreţuri.

„I”: Incubatoarele locale produc material biologic – pui de o zi pentru necesitățile avicultorilor?

N.C.: Astfel de producții există, dar în legătură cu lipsa de ouă pentru incubatoare avicultorii sunt nevoiți să achiziționeze anual din Ucraina, Polonia, Ungaria, Germania între 20 mil. și 30 mil. de pui de diferite tipuri.

„I”.: Credeţi că Acordul de Asociere R.Moldova – Uniunea Europeană le va crea dificultăți avicultorilor locali în comercializarea produselor în interiorul țării?

N.C.: Membrii asociației sunt alarmați de faptul că din 1 ianuarie 2015 importatorii de carne de pasăre din țările UE, dar și din Brazilia, Argentina și SUA nu vor achita taxa specială (100 euro pentru o tonă de carne – „I”), taxa vamală și TVA. Astăzi, prețul cărnii, având în vedere plățile sus-menționate la bugetul de stat al Republicii Moldova și prețul indicativ, constituie 28–30 lei. (Un kilogram de produs similar de la producătorii locali – 31–33 lei – „I”). După scutirea importatorilor de impozite și taxe, prețul angro al produselor de import va oscila în limita de 20–22 lei pentru un kilogram.

Având în vedere faptul că pentru mulți cetățeni ai RM prețul produselor la cumpărare reprezintă factorul principal, avicultorii locali pot fi în pierdere, indiferent de calitatea produselor pe care le fabrică.

„I”: De ce prețul unui kilogram de carne de pasăre, adus, de exemplu, din Brazilia sau Polonia, este mai mic decât al producătorului local?

N.C.: Țin să subliniez din start că avicultorii moldoveni, chiar dacă prețurile la produsele lor sunt aparent semnificative, au profituri infime. Cel mult 1-2 lei la un kilogram de carne. Cât privește procesul de formare a prețurilor pe piața de carne mondială, în Brazilia, în legătură cu condițiile de climă, producătorii agricoli culeg câteva recolte de cereale pe an și nu cheltuiesc bani pe încălzirea crescătoriilor de păsări în perioada rece a anului, în timp ce în R.Moldova acestea reprezintă o parte considerabilă din cheltuieli. În SUA și în țările Europei de Vest fermierii primesc subvenții de la stat, care în final le ieftinesc semnificativ nutrețurile. Iar la noi sprijinul de la sat este minim. În plus, volumele de producție ale fabricilor avicole moldovenești, comparativ cu producătorii de peste hotare, nu sunt atât de mari, astfel și cota cheltuielilor administrative în prețul de cost este considerabilă. Plus la aceasta, nici capacitățile de producție nu sunt solicitate pe deplin, deși costul echipamentului nou este nesemnificativ.

„I”.: Câte întreprinderi de producere a cărnii funcționează în Moldova?

Anul acesta, pe întreg teritoriul ţării apicultorii au reuşit să adune 1700-2000 de tone de miere, comparativ cu 3000 de tone anul trecut. Preşedintele Asociaţiei apicultorilor „Apis Mellifera”, Andei Zagareanu, a declarat pentru IPN că preţurile deja sunt în creştere.

Condiţiile climaterice au influenţat producerea polenului. Perioada mai secetoasă a afectat în special centrul ţării, unde plantele au fost foarte sărace în polen, aceasta fiind şi cauza pentru care s-a colectat mai puţină miere.

Preţul la miere pe piaţa locală s-a ridicat. Un kilogram de miere de salcâm, cea mai solicitată de consumatori, costă acum 70 de lei sau chiar mai mult.

Cea mai mare parte a mierii moldoveneşti este exportată, peste 70% din cantitatea colectată. Andrei Zagareanu spune că aproape toată producţia exportată ajunge pe pieţele ţărilor din Uniunea Europeană.

Preşedintele „Apis Mellifera” a menţionat că albinele vor mai culege polen până la sfârşitul lunii curente, deoarece ploile din ultima perioadă au înviorat plantele care aveau flori şi aceasta oferă siguranţă că albinele îşi pot face rezerve miere pentru iarnă.

Asociaţiile de producători agricoli din Republica Moldova susţin că petroliştii ar trebui să micşoreze preţurile la carburanţi cu 6,5% în condiţiile în care preţurile de import la produsele petroliere sunt în scădere în ultimele luni. Anunţul a fost făcut astăzi în cadrul unei conferinţe de presă de preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli, Alexandru Slusari, informează Moldpres.

Potrivit lui Slusari, importatorii produselor petroliere menţin preţul înalt la carburanţi nejustificat.

„Preţul ţiţeiului la bursa internaţională în ultimele patru luni s-a micşorat cu aproximativ patru procente. Totodată, în perioada vizată, cursul valutar al leului s-a apreciat cu 2,5% faţă de euro. În aceste condiţii, preţul la motorină ar trebui să coste 16,5 lei per litru şi nu 17, 40 lei”, a explicat Slusari.

Directorul adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor „Agroinform”, Iurie Hurmuzachi, a menţionat că „în situaţia dificilă în care se află agricultorii, preţul la carburanţi nu face decât să majoreze pierderile suportate de aceştia în anul curent”.

Totodată, reprezentanţii producătorilor agricoli solicită autorităţilor modificarea legii privind piaţa produselor petroliere, astfel încât să fie aplicată o nouă metodologie de calculare a adaosului comercial pentru motorina importată şi în baza căreia fermierii să obţină dreptul de a importa direct motorina în scopuri agricole.

Moldova planifică în anul curent să exporte circa 70% din recolta de struguri de masă.

Viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi a spus corespondentului „INFOTAG” că recolta aşteptată va depăși 100 mii tone, însă, volumul exporturilor va depinde de calitatea strugurilor”.

„În 2013, producția de struguri de masă a fost aproape la fel, dar din cauza ploilor boabele au crăpat și au devenit improprii pentru depozitare in frigidere. Pierderile ajuns la aproximativ 50% din recoltă”, a spus el.

Potrivit lui, „principalii consumatori de struguri, ca și mai înainte, sunt țările CSI”.

„Struguri albi sunt exportaţi în Ucraina, Belarus. Ei sunt clienții noștri fideli. Consumatorii din Rusia preferă strugurii negri. Este bine că interdicţia la piața rusă nu a atins strugurii și au loc livrări”, a spus Gaberi.

El crede că la soiurile târzii de struguri vor fi solicitaţi şi în UE.

„În ultimii ani, țările UE preferă să crească, în general soiuri albe, și din acest considerent soiurile negre acolo sunt un deficit. „Moldova” noastră se bucură de o cerere mare în UE, și, de asemenea, se păstrează bine în frigidere”, a declarat viceministrul.

După recenta vizită în SUA, întreprinsă de către un grup de vinificatori în frunte cu Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, la Chişinău, din iniţiativa Ambasadorului SUA în Moldova, William Moser, a fost convocată o masă rotundă având tema deplasării vinificatorilor peste ocean, informează MAIA.

Vasile Bumacov a ţinut să mulţumească Ambasadei SUA pentru buna organizare a deplasării, iar gazdelor pentru ospitalitatea şi bunăvoinţa, cu care a fost tratată delegaţia în America. Referindu-se la rezultatele vizitei, ministrul a menţionat importanţa ei pentru ramura vinicolă din ţara noastră, care, în urma relaţiilor stabilite, va avea posibilitatea să exporte mai multă producţie în această ţară. Doar, a precizat Ministrul Agriculturii, vinurile expediate în SUA, trebuie să corespundă tuturor parametrilor ai calităţii.

Calitatea vinurilor produse şi sortimentul variat sunt factorii principali pentru ca vinificatorii din Republica Moldova să aibă succes pe piaţa americană. Declaraţia aparţine ambasadorul SUA la Chişinău, William Moser, prezent la masa rotundă.
Potrivit lui Moser, cel mai mult americanii sunt interesaţi de vinurile care se găsesc doar în Moldova, produse din soiuri native. „Pe piaţa internaţională e nevoie să vii cu ceva diferit, specific pentru ţara din care faci parte. Moldova are două astfel de soiuri: Fetească şi Rara Neagră”, a menţionat ambasadorul.

Reprezentanţii companiilor vinicole au declarat că s-au întors doar cu impresii pozitive în urma vizitei în SUA. „Unii experţi au apreciat vinurile noastre chiar şi cu 50 de dolari pentru o sticlă în magazin”, a afirmat unul dintre vinificatori.

SUA este cel mai mare importator de vinuri din lume, cu un consum anual de 3,4 miliarde de litri. În 2013 vânzările de vinuri moldoveneşti pe piaţa Statelor Unite au fost de circa 660 de mii de litri.

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat proiectul Hotărârii Guvernului care prevede punerea în aplicare a declarării electronice la import.

Potrivit acestor completări, Serviciul Vamal va putea lansa procedura de declarare electronică pentru operațiunile de import, începând cu luna septembrie – inițial în două posturi vamale-pilot: Sculeni și Tudora, iar de la anul în toate posturile vamale.

Mai mult, proiectul de hotărâre vine în susținerea eforturilor Serviciului Vamal de realizare a conceptului de vamă electronică și trecere la vămuire – 100 de procente fără acte vamale pe suport de hârtie.

Totodată, agenții economici, care vor opta pentru importul electronic vor reduce din timp și costurile aferente vămuirii, iar marfa va putea fi pusă în liberă circulație direct de la postul vamal de frontieră.

În aceste condiții, costurile vămuirii se reduc prin eliminarea mai multor etape aplicabile în cazul declarării pe suport de hartie: tranzitarea mărfurilor de la punctul de frontiera până la terminalul vamal /postul vamal intern; completarea declarației de tranzit cu garantarea obligației vamale; costuri de staționare în zona de control vamal, costul sigiliului vamal, costul aferent multiplicării actelor și serviciile brokerului vamal. Astfel, cheltuielile se vor reduce mai mult de jumătate.

Odată cu aplicarea importului electronic, agentul economic va interacționa cu vama exclusiv prin intermediul sistemului informațional și va remite nu doar declarație vamală, dar și toate documentele necesare vămuirii doar în format electronic. În acest sens, contactul direct cu colaboratorul vamal practic se exclude, ceea ce este un factor important pentru minimizarea riscurilor de corupție.

Dacă să evaluăm impactul declarării electronice, la ziua de azi, ponderea exportului electronic din totalul exportului a atins 25 %, ceea ce reprezintă o tendința clară că importul electronic devine un serviciu public solicitat și valorificat de comunitatea de afaceri.