Un plan de acțiuni, elaborat de Camera de Comerț și Industrie, pentru susținerea exportului produselor agro-alimentare autohtone a fost aprobat și lansat în prima ședință a Comitetului sectorial pentru agricultură al CCI.

Printre activitățile ce fac parte din plan se numără organizarea și participarea la expoziții și târguri peste hotare, forumuri economice, vizite de studiu, promovarea prin intermediul rețelelor internaționale, instruiri pe teme referitor la comerțul extern.

Comitetul a fost înființat prin decizia Biroului executiv al CCI din luna iunie, în contextul semnării și implementării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană. Comitetul cuprinde la moment 14 companii membre ale CCI care activează în domeniul agro-alimentar, dar este deschis participării tuturor companiilor interesate. Astfel, la ședință au participat cca 40 de agenți economici, reprezentanți ai asociațiilor de business, autorități publice.

Președintele CCI, Valeriu Lazăr, a menționat că, indiferent de domeniu, dependența de o singură piață de export reprezintă un risc pentru companii, de aceea i-a îndemnat pe întreprinzători să nu se limiteze doar la tradiționalele piețe de export, dar nici la cea a Uniunii Europene, ci să caute noi destinații. „În situația în care, pe plan global, se înregistrează o cerere foarte mare pentru produsele agroalimentare, iar Republica Moldova are potențial enorm, este important să valorificăm diverse piețe de desfacere”, a declarat președintele CCI.

Valeriu Lazăr a subliniat importanța Comitetului sectorial pentru agricultură, care își propune să devină o platformă consultativă și de expertiză atât în vederea realizării dialogului public-privat, cât și oferirii soluțiilor practice pentru sector.

”Dorim ca întreprinzătorii să fie nu doar ascultați, ci și auziți. Sugestiile membrilor comitetului vor fi sistematizate și vor fi elaborate și puse în aplicare soluții, inclusiv, după caz, autorităților publice le vor fi înaintate propuneri în vederea îmbunătățirii legislației și dezvoltării mediului de afaceri”, a spus sursa citată.

Ștefan Golubciuc, membru al Consiliului de administrare al SA ”Orhei-Vit”, a apreciat pozitiv crearea comitetului sectorial. ” Deși activitatea companiei noastre a fost mai puțin afectată de interzicerea exporturilor în Federația Rusă, consider că există suficiente probleme și pe piața internă, precum protejarea și promovarea producătorilor autohtoni, prezența mărfurilor moldovenești pe rafturile rețelelor comerciale de la noi din țară etc.

Utilitatea și eficacitatea comitetului sectorial pentru agricultură este una de perspectivă, însă orice început înseamnă deja un pas înainte. Or, trebuie să căutăm și să mergem pe alte căi, decât cele bătătorite până acum”, consideră întreprinzătorul.

Primele 2 barje cu capacitatea a câte 700 de tone au plecat ieri pe râul Prut spre porturile Reni și Constanța, de unde cerealele vor fi transbordate direct pe nave maritime şi transportate mai departe spre destinaţiile finale.

Potrivit ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, lansarea exportului pe cale navală este o alternativă mult mai ieftină pentru agricultori, care în anii precedenți se confruntau cu un deficit de vagoane marfare precum și camioane auto pentru exportul cerealelor pe cale terestră. Ministrul a făcut această declarație cu ocazia unei vizite de lucru la Câşliţa Prut, unde a fost instalat un utilaj specializat pentru efectuată operațiunii de încărcare cu cereale a barjelor.

„Producătorii agricoli au apreciat beneficiile modalităţii de transportare de alternativă, deschisă odată cu redarea navigabilităţii râului Prut. La momentul actual, Portul Fluvial Ungheni a recepționat deja solicitări pentru transportarea a cca 200 de mii tone de cereale. Planificăm să exportăm pe râu în acest an cel puţin 300 de mii de tone”, a declarat Vasile Botnari.

Ministrul a adăugat că prin deschiderea acestor noi căi de export, producătorii și exportatorii de cereale din Republica Moldova au obținut o modalitate de transport sigură și avantajoasă economic, care deschide noi oportunități de diversificare a pieței de desfacere. „Cerealele vor fi transbordate din barje direct pe nave maritime. Din septembrie, această operaţiune va putea fi efectuată la mila 71 pe Dunăre, la o distanță de doar 15 km de la Câșlița-Prut. Aceasta va permite exportul grânelor în mai multe țări pe cale maritimă”, a precizat Vasile Botnari.

Deschiderea exportului de cereale pe cale navală a devenit posibilă odată cu redarea navigabilităţii râului Prut, începând cu anul 2013. Potrivit estimărilor, transportarea cerealelor pe cale navală este de aproximativ 4-5 ori mai ieftină decât pe cea terestră.

Comisia Europeană a alocat 125 de milioane de euro sprijinirii producătorilor de legume şi fructe din Uniunea Europeană afectaţi de decizia Moscovei de a interzice importurile de produse agro-alimentare din UE.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Comisia Europeană şi citat de Mediafax, vor fi activate măsuri de sprijin în ceea ce priveşte anumite fructe şi legume perisabile pentru 12 categorii de legume şi fructe: roşii, morcovi, varză albă, ardei, conopidă, castraveţi, inclusiv cornişon, ciuperci, mere, pere, fructe roşii (căpşuni, zmeură, fragi etc.), struguri de masă şi kiwi.

Rusia este principala piaţă de export pentru mai multe tipuri de fructe şi legume, iar interdicţia de import impusă de Moscova ţărilor UE a venit în plin sezon de recoltare, luându-i prin surprindere pe fermieri, care nu au nici opţiuni de stocare şi nici pieţe alternative disponibile imediat, şi-a explicat CE decizia.

Măsurile excepţionale vizate de Comisie includ retrageri de pe piaţă, inclusiv pentru distribuirea gratis a produselor în cauză, compensaţii pentru nerecoltare şi recoltarea înainte de coacere, iar asistenţa financiară va acoperi toţi producătorii, indiferent dacă fac parte din organizaţii sau nu.

„Pornind de la situaţia de pe piaţă ca urmare a embargoului rusesc asupra importurilor de produse agricole din UE, cu intrare în vigoare de astăzi, voi lansa măsurile de urgenţă din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) care vor reduce pe ansamblu oferta de anumite produse din legume şi fructe pe piaţa europeană, dacă şi când presiunile asupra preţurilor vor deveni prea mari, în următoarele luni. Toţi fermierii care produc aceste legume şi fructe – indiferent dacă fac parte din organizaţii de producători sau nu – vor fi eligibili pentru a beneficia de aceste măsuri de sprijinire a pieţei în cazul în care le consideră potrivite. O acţiune cât mai rapidă va oferi un sprijin eficient pentru preţul plătit producătorilor de pe piaţa internă şi va ajuta piaţa să se adapteze şi să fie rentabilă”, a anunţat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.

Măsurile vor intra în vigoare de luni şi se vor aplica iniţial până la sfârşitul lunii noiembrie, având un buget prevăzut de până la 125 de milioane de euro.

Potrivit Mediafax, măsurile vor avea un efect retroactiv începând cu data de 18 august 2014, respectiv „orice cantităţi retrase începând cu această dată (sau care fac obiectul recoltării înainte de coacere, sau altor măsuri) vor fi deja acoperite de aceste măsuri suplimentare, cu condiţia efectuării controalelor necesare”.

Rusia a interzis, pe 7 august, importurile de produse alimentare din Statele Unite şi de fructe şi legume din Uniunea Europeană, ca represiune pentru sancţiunile ce i-au fost impuse de comunitatea internaţională pentru alimentarea conflictului din estul Ucrainei.

Despre politica fiscală, impozite și TVA – un interviu cu șeful adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Iurie Lichii.

Întrebare (Î): În legătură cu interdicția importurilor de legume și fructe pe teritoriul Rusiei, producătorii agricoli moldoveni sunt nevoiți să comercializeze produsele la fabricile de conserve la un preț mai mic decât sinecostul. Aceasta în condițiile în care Codul Fiscal (CF) stipulează că în cazul în care mărfurile sunt comercializate la un preț sub costurile de producție, livrarea produselor este impozabilă cu Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Și producătorii agricoli cad sub incidența acestei reguli?

Răspuns (R): Nu. Alineatul (4) al articolului 97 din CF stabilește că această prevedere nu se extinde la livrările de produse agricole.

(Î): Primăvara producătorii agricoli, procurând carburanţi, chimicale și alte mărfuri și servicii, au plătit inclusiv TVA în mărime de 20%. Comercializarea produselor la un preț mai mic decât sinecostul, în legătură cu embargoul, va face ca sumele de TVA achitate să le depășească pe cele încasate. Producătorilor agricoli li se va achita de la bugetul de stat soldul debitor?

(R): Nu. Codul Fiscal nu prevede restituire în astfel de cazuri. Acumularea masei trecute în cont a TVA are loc la producătorii agricoli și la livrările de produse pe teritoriul țării, datorită diferenței între cotele TVA. TVA trecută în cont se formează în principal la achizițiile impozitate la cota de 20%, în timp ce la vânzări se aplică cota de 8%. Lichidarea acestei depășiri a TVA trecute în cont, chiar și datorită creșterii vânzărilor de produse agricole, este imposibilă.

(Î): TVA achitată de producătorii agricoli odată cu procurarea materialelor și a serviciilor a fost inclusă de beneficiari în calculele lor privind taxa pe valoarea adăugată, care urmează să fie plătită la bugetul de stat. Mai mult, ei au achitat-o deja și pe aceasta. Practica internațională arată că în situația dată, soldul debitor la TVA se achită din fondurile bugetului de stat. Ea nu admite doar încasarea de TVA la bugetul de stat, dacă aceasta nu le-a fost restituită agenților economici, adică atragerea nejustificată a mijloacelor circulante de la agenții economici. De ce în Moldova nu este așa?

(R): Legislația fiscală moldovenească prevede restituirea TVA doar în cazuri separate, nu pe baza faptului existenței depășirii taxei trecute în cont, cum are loc în legislația altor țări. Între situațiile prevăzute de legislație, care generează dreptul contribuabilului la restituirea TVA, situația la care vă referiți nu există.

(Î): Dacă nu ar fi fost aplicată interdicția la importurile de legume și fructe în Rusia, statul le-ar fi restituit TVA producătorilor agricoli din Moldova?

(R): În cazul efectuării exporturilor de mărfuri, și respectiv, impunerii acestora cu cota zero de TVA, plătitorul obține dreptul la restituirea TVA conform normelor articolului 101 din Codul Fiscal. Totodată, Codul Fiscal nu conține restricții pentru acest drept nici la tipurile de mărfuri, nici la țările de destinație a exporturilor.

Interviu realizat de reporterul Agenției INFOTAG, Vladimir Sidorenco.

În perioada 7-10 august 2014, o delegaţie a Republicii Moldova în frunte cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vasile Bumacov, directorul general al agenţiei turismului, Nicolae Platon, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Ghenadie Ciobanu, a efectuat o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitaţia guvernului mun. Chengdu, capitala Provinciei Sichuan. Agenţia IPN propune o retrospectivă a evenimentelor în viziunea unuia dintre organizatorii lor – directorul Întreprinderii Mixte Moldo-Chineze „Eastern Allfriends” SRL, Mihail Podgurschi.

Potrivit acestuia, unul din criteriile după care poate fi apreciată importanţa vizitei şi a rezultatelor acesteia pentru producătorii moldoveni ţine de statutul special al părţii-gazdă – mun.Chengdu care are 16 mln locuitori, iar districtul autonom Shuangliu din cadrul mun.Chengdu are 1,35 mln locuitori. Anume mun.Chengdu dispune astăzi de interesul, voinţa şi infrastructura necesară care ar permite dezvoltarea reală şi în ritmuri mari a relaţiilor economice moldo-chineze.

„Vizita a început pe 7 august cu forumul Moldova-China, moderat de către dl. Li Yangjun, viceprefectul districtului autonom Shuangliu, la care părţile au făcut prezentări despre sectorul agricol, domeniul turistic, cultura și tradiţiile din Republica Moldova și Provincia Sichuan, Republica Populară Chineză”, spune Mihail Podgurschi. Tot în cadrul forumului, oficialii chinezi au prezentat avantajele Căii Ferate Expres Chengdu-Europa, care leagă capitala Provinciei Sichuan cu orașul Lodz, Polonia”,.

„Pentru moment, transportul de mărfuri pe această cale parcurge distanţa de 9826 km în 12 zile, faţă de 22 zile, cât durează transportarea lor prin intermediul căilor ferate din Rusia, sau 45 zile cât durează în mediu transportul maritim. Dl Ministru Vasile Bumacov a apreciat înalt beneficiile susmenţionate și în special pentru vinurile moldovenești, care la exportul în China, vor traversa regiuni apropiate ca şi climă cu ţara noastră (Polonia, Belarusi, Kazahstan ) și calitatea lor nu va fi afectată de oscilaţii majore ale temperaturii mediului”, precizează directorul Întreprinderii Mixte Moldo-Chineze „Eastern Allfriends”.

Forumul Moldova-China a culminat cu oficializarea intenţiilor bilaterale de înfrăţire între districtul autonom Shuangliu, Chengdu, Republica Populară Chineză și orașul Orhei, Republica Moldova.

Ziua de 8 august 2014 a pornit cu deschiderea oficială a Pavilionului permanent al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză. „Pe lângă oficialii din Republica Moldova, la eveniment au participat oficiali chinezi în frunte cu dl Fu Yonglin, viceprimar al municipiului Chengdu. Pavilionul cu o suprafaţă totală de 550 m.p., inaugurat prin investiţia privată a companiei chineze „Beijing Eastern Allfriends International Trade”Ltd, prezintă pentru început producţia a 4 companii vinicole moldoveneşti: Mileștii Mici, Shateau Vartely, Vindecum și Suvorov-Vin; precum şi a Fabricii de conserve din Călărași și a producătorului de uleiuri naturale „Doctor Oil”. Prezenţa la manifestare a 48 de organe mass-media vorbește suficient de elocvent despre interesul chinezilor faţă de cultura, tradiţiile și produsele moldovenești. Delegaţia oficială din Republica Moldova a acordat mai multe interviuri presei chineze, inclusiv televiziunii centrale a Provinciei Sichuan, care au fost difuzate timp de o săptămână, zilnic, la ora 18.00. Provincia Sichuan are 87 mln de locuitori şi o suprafaţă de 485 000 km.p.”, precizează Mihail Podgurschi.

„Tot în cadrul evenimentului, viceprimarl municipiului Chengdu, dl Fu Yonglin, a acceptat invitaţia ministrul agriculturii și industriei alimentare, dlui Vasile Bumacov, de a vizita Republica Moldova. Vizita de răspuns urmează a fi efectuată în perioada 4-5 octombrie 2014, când în ţară se va desfășura Festivalul Vinului”, spune sursa Agenţiei IPN.

În seara aceleiași zile, compania „Eastern Allfriends Beijing International Trade” Ltd a organizat pentru oficiali și invitaţii evenimentului o prezentare cu degustare a vinurilor și conservelor moldovenești.

Ziua a treia a vizitei a fost marcată de mai multe convorbiri informale între oficiali vis-a-vis de perspectivele de aprofundare a relaţiilor moldo-chineze, sporirea exportului de produse agricole de calitate în China, schimbul reciproc de colective culturale profesioniste, efectuarea tururilor informative cu creșterea numărului de turiști, dornici să viziteze atât Moldova, cât și China și eventuala posibilitate de efectuare a zborurilor charter cu suportul Guvernului mun. Chengdu, aeroportul municipal fiind al 4-lea ca mărime în China etc. A urmat familiarizarea delegaţiei moldave cu mai multe obiective de atracţie culturală, istorică și turistică din mun. Chengdu și districtul autonom Shuangliu.

Duminică, 10 august, delegaţia a revenit la Beijing, unde, în cadrul China National Convention Center, a participat la lucrările forumului „Invest in Moldova”, organizat de către compania „Eastern Allfriends Beijing International Trade” Ltd. „Urmare a descrierii de către dl ministru Vasile Bumacov și dl director general Nicolae Platon a climatului investiţional, oportunităţilor pentru business și producţie în Republica Moldova, mai mulţi potenţiali investitori chinezi s-au arătat interesaţi de iniţierea afacerilor în ţara noastră. În special, a fost manifestat interes sporit pentru domeniile vitivinicol, prelucrării de produse agricole și cel hotelier”, a spus pentru IPN directorul Întreprinderii Mixte Moldo-Chineze „Eastern Allfriends” SRL, Mihail Podgurschi.

Primul iarmaroc cu genericul „Fructele noastre sunt cele mai gustoase” a fost organizat în satul Puhăceni, raionul Anenii Noi. Prim-ministrul Iurie Leancă a trecut pe la fiecare tarabă și a făcut mai multe cumpărături.

„Am luat mere, struguri, două borcane cu miere pentru a le duce la un azil de batrâni din localitate, unde sunt circa 25 de vârstnici. Pentru mine am luat usturoi proaspăt şi ardei iute”, a precizat șeful Executivului, care a mai cumpărat prune şi piersici pentru o bătrână venită la piaţă.

Premierul a discutat cu vânzătorii despre posibilitățile de comercializare a produselor.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, și ambasadorul Turciei în Republica Moldova.

„Trebuie să dezvoltăm infrastructura vânzării, sunt sate în care tradițional s-au dezvoltat piețe. Va fi un proiect de 120 mil. euro, bani de la Banca Europeană de Investiții, ca să putem amenaja piețe centrale și locale. La acest iarmaroc am cumpărat pentru mine mere, prune, struguri, ardei iuți și usturoi”, a menționat Vasile Bumacov.

La 12 august, Guvernul a lansat mai multe acțiuni de solidarizare națională în sprijinul producătorilor autohtoni de fructe și legume, afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă. Printre acestea se numără și cea cu genericul „Fructele noastre sunt cele mai gustoase”, care prevede organizarea, începând 16 august și până la finalul perioadei de recoltare, a unor iarmaroace agricole în toate raioanele. De asemenea, în această săptămână, Guvernul a anunțat un set de măsuri în sprijinul agricultorilor. În context, a fost aprobat plafonul compensațiilor la fructe, dar s-au făcut și completări la Codul Fiscal, în susținerea agricultorilor.

Celelalte șase dintre cele opt măsuri ale Guvernului sunt:

1. Dialogul cu partenerii externi – Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Guvernul Poloniei – pentru a orienta programele de sprijinire a agriculturii ale acestora spre investiții în infrastructura de depozitare a fructelor şi legumelor.
2. Modificarea, de către Banca Națională a Moldovei, a Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor, prin care băncilor comerciale să le fie oferită posibilitatea de restructurare a creditelor acordate fermierilor şi de reducere a presiunilor financiare.
3. Valorificarea oportunităţilor Zonei de Liber Schimb cu UE – până la 80 de mii de tone de mere și prune pot fi exportate fără taxe.
4. Noi oportunităţi de piaţă în câteva ţări din Orientul Mijlociu, inclusiv pentru producţia de struguri.
5. Raţionalizarea şi ieftinirea procedurilor de certificare de către ANSA a producţiei vegetale pentru export.
6. Elaborarea unui mecanism de acordare a compensaţiilor pentru producătorii de struguri.