O comisie specială creată de administraţia UTA Găgăuzia a terminat să inspecteze situaţia din livezile regiunii. Informaţia urmează a fi transmisă la Moscova către Serviciul federal de control veterinar şi fitosanitar (Rosselhoznadzor), transmite IPN.
Potrivit paginii electronice oficiale a administraţiei din Găgăuzia, după ce informaţiile vor fi transmise la Moscova urmează ca un grup de experţi ruşi să vină în sudul ţării şi să verifice starea fructelor.
Anterior, într-un interviu, başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a precizat că acum administraţia din regiune acţionează ca şi în cazul embargoului asupra vinului şi încearcă să stabilească relaţii personale cu Rusia pentru a putea exporta fructele pe piaţa rusească.
Rusia a interzis accesul fructelor şi conservelor moldoveneşti pe piaţa sa la mijlocul lunii iulie. Unii analişti au apreciat că aceste acţiuni ar fi şi în defavoarea Kremlinului deoarece nu va mai putea promova politica de separaţie în Moldova. În septembrie 2013, Rusia a instituit embargou asupra vinului moldovenesc, dar ulterior a reluat importul din regiunea transnistreană, controlată de un regim separatist, şi UTA Găgăuzia.
Economia moldovenească prezintă semne de reorientare tot mai pronunţată spre piaţa UE. În primele cinci luni volumul exporturilor spre ţările Uniunii Europene a crescut cu 22,5 la sută, în timp ce livrările spre CSI s-au redus cu 18,8 la sută, apreciază experţii Centrului Analitic Independent „Expert Grup” în noua ediţie a publicaţiei Realitatea Economică, informează Moldpres.
Ca urmare, 53,8 la sută din exporturile Republicii Moldova s-au orientat spre piaţa comunitară şi doar 31,8 la sută spre CSI. Distribuţia pe destinaţii de export a fost în aceeaşi perioadă a anului 2013 „ceva mai echilibrată”, 44,8 la sută din mărfurile moldoveneşti au fost livrate spre UE şi, respectiv, 39,9 spre CSI, mai constată experţii.
Potrivit acestora este sugestiv faptul că 65 la sută din categoriile de produse exportate de către Republica Moldova în lunile ianuarie-mai au fost în creştere, fiind o pondere destul de înaltă dacă luăm în consideraţie faptul că per total creşterea a fost de doar 2 la sută.
Astfel, pierderile cauzate de reducerea cu 35 la sută a exporturilor de băuturi alcoolice şi nealcoolice (urmare a restricţiilor aplicate de Federaţia Rusă), sînt compensate de creşteri substanţiale a exporturilor altor produse la care producătorii autohtoni deţin avantaje comparative.
Experţii sînt de părere că „în viitorul apropiat, politicile economice trebuie să susţină tendinţele de respecializare şi reorientare a economiei moldoveneşti, în paralel cu compensarea, pe termen scurt, a pierderilor exportatorilor spre piaţa rusească”.
În timp ce susţinerea ramurilor industriale care se orientează spre piaţa UE poate fi făcută în baza unor politici pasive (ex: eliminarea barierelor şi constrîngerilor administrative), susţinerea ramurilor care suportă pierderi în rezultatul restricţiilor aplicate de către Federaţia Rusă necesită politici active de intervenţie.
Autorii publicaţiei nu exclud faptul că ar putea exista probleme de calitate a produselor autohtone exportate pe piaţa rusească. Însă, adaugă ei, restricţiile respective sînt de sorginte preponderent politică, de aceea Guvernul trebuie să-şi asume o parte din responsabilităţi şi să identifice măsuri directe sau indirecte de compensare a pierderilor exportatorilor (cel puţin pentru primii doi ani, pînă la explorarea pieţelor alternative de desfacere).
Federaţia Rusă a interzis, de la 21 iulie, importul de fructe şi conserve din Republica Moldova. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a anunţat că va dubla, de la 1 august, cotele de export fără taxe vamale negociate în Acordul de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător cu Moldova. Contingentele de export fără taxe vamale pentru mere va fi mărită de la 40 de mii la 80 de mii de tone, pentru prune şi struguri – respectiv de la 10 mii la 20 de mii de tone.
Nu sunt ciuperci, în sensul clasic în care acestea sunt cunoscute, cu picior şi pălărie, deşi în lucrările de specialitate aşa sunt prezentate. Nu sunt fructe de pădure, deşi numai acolo cresc. Sunt o minune pe care natura a dăruit-o celor mai rafinate bucătării. Sunt pur şi simplu trufe!
Dorite în mai toate restaurantele Europei occidentale, „vânate” prin toate pădurile, negociate la preţuri exorbitante, trufele sunt şi în R. Moldova. Dar nu se găsesc oricum, ele fiind ascunse în pământ la o adâncime de 15 – 40 cm şi numai în pădurile de foioase, în special de stejar. Trufele sunt, de departe, cea mai profitabilă afacere pe care pădurea o oferă omenirii.
Născute din apă şi fulger
Definită ca o ciupercă de simbioză, trufa este întâlnită în circa 100.000 de specii, fiind produsul unei asocieri simbiotice între o parte vegetală şi o rădăcină. Trufa preferă solurile permeabile, bine aerisite, bogate în calcar, expuse la soare. Ciclul de creştere începe primăvara, în perioada aprilie-mai şi durează nouă luni, până la sfârşitul lui octombrie, iar recoltarea începe, la unele specii vara, iar la altele, toamna din noiembrie până în martie. Trufele sunt ciuperci comestibile cu un gust şi o aromă unică, excepţională, bogate în substanţe nutritive, minerale, vitamine şi cu steroizi care sunt feromoni sexuali.
argumentpress.ro
Despre aceste trufe, se crede că ar fi luat naştere din combinarea apei cu lumina şi căldura din fulger. Dintre speciile de trufe, două deţin supremaţia: trufa albă (Tuber magnatum) şi trufa neagră de iarnă (Tuber melanosporum). Celelalte specii au arome mai puţin intense. Acestea ar include: Tuber brumale, Tuber aestivum, Tuber uncinatum, Tuber esentericum, Tuber macrosporum, Tuber borchii şi Tuber indicum.
Oricum, trebuie reţinut că trufa nu se consumă ca ciupercile obişnuite, ci numai în cantităţi foarte mici, fiind utilizată ca un condiment, nu ca un aliment în sine. În R. Moldova, Ştefan Manic este recunoscut ca un silvicultor pasionat şi ca un specialist în trufe. El a descoperit mai multe zone cu trufe, în regiunea de Centru, cum ar fi pădurea de la Lozova, sau lângă Făleşti, dar şi în sud, lângă Vulcăneşti.
Afacere bazată pe dragostea de pădure
De regulă, un soi superior costă 3.000 de euro kilogramul. Trufele de calitate inferioară pot fi cumpărate „doar” cu 150 de euro pentru kilogram. Considerate drept delicatesa supremă în Occident, consumul şi culesul trufelor în R. Moldova este însă aproape necunoscut. Trebuie să ai un câine special dresat pentru depistarea trufelor şi să poţi recunoaşte habitatul în care trufa creşte. Trufele trebuie căutate în păduri de foioase, în special stejar. Solul trebuie să fie unul calcaros. Dacă avem aceste condiţii şi un câine bun trebuie cutreierată pădurea de sus în jos, trebuie şi puţin noroc şi o să găseşti şi trufele. Culesul de trufe pare simplu şi profitabil, însă este o afacere care necesită timp şi cunoştinţe. Este o muncă pe care trebuie să o faci timp îndelungat. Trebuie să ai un câine specializat, preţul acestuia ridicându-se la câteva mii de euro. Trebuie să ieşi permanent pe teren, să găseşti locurile unde cresc aceste trufe, să găseşti o cantitate suficient de mare de trufe, pentru că o simplă bucată de trufă nu are valoare comercială. Ca să ajungi aici îţi trebuie trei, patru ani. Abia atunci poţi să obţii un venit din care să trăieşti şi să susţii o afacere. În niciun caz nu este o activitate din care te îmbogăţeşti peste noapte.
timpolis.ro
Exemplul francez: se sădeşte pădurea pentru generaţia următoare
Există, desigur, şi varianta de a cultiva trufele. Însă aici investiţia în timp şi cea financiară sunt mult mai mari. Da, trufele se pot cultiva! Pentru cultură, însă, trebuie să plantezi o pădure care să îndeplinească condiţiile de creştere a trufelor. Ele nu pot fi sădite, pur şi simplu. În Franţa se cultivă stejarul şi se infectează cu micoriza, adică partea vegetativă a trufei (rădăcinile) şi atunci când stejarii ajung la maturitate se colectează. Asta durează 50 ani în medie. Asta înseamnă o afacere pentru nepoţi, asta înseamnă viziune în gestionarea pădurii.
În R. Moldova, e mai greu, pentru că viziunea actualilor responsabili de destinele pădurii nu trece mai departe de gardul unor vile şi de interesul de moment. Iată însă că stejarul, arborele naţional al Moldovei, poate fi subiect nu doar al reconstruirii Fondului Forestier Naţional, ci şi al unei forme neconvenţionale de agricultură din care toate părţile au de câştigat: şi cultivatorii de trufe, şi mediul cu aerul curăţat, şi solurile din vecinătate protejate de eroziune.
Material editat în cadrul buletinului informativ electronic “Soluții Inteligente pentru Performanță”, distribuit de Mișcarea Ecologistă din Moldova.
Salcia suedeză își face loc printre culturile de cartofi şi sfeclă din România. Nu e comestibilă şi nici nu are vreun rol decorativ. Dar e foarte bună de pus pe foc, spun cei care au făcut deja testul. Acestei specii de salcie îi priesc zonele mai reci, cu sol umed.
Creşte uimitor de repede, trei centimetri pe zi, fără să ceară îngrijiri speciale. Iar din lemnul său se obţine mult râvnita biomasă, un combustibil de mare viitor.
O afacere cu viitor
Salciile sunt renumite pentru viteza de creştere şi de asimilare a carbonului, dacă li se asigură din belşug necesarul de apă. Din cauza asta sunt atât de răspândite în lunca Dunării, în Deltă şi, în general, pe malurile mai tuturor apelor.
Salcia energeti că se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri în pantă, pe lângă apă, în zone mlăştinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraţie de 15 – 20 de litri de apă pe zi. Acest avantaj îi conferă calitatea de plantă care poate să facă utilizabile mii de hectare de terenuri care, altfel, sunt în paragină.
În plus, salcia energetică are capacitatea de a prelua anual 20 – 30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaţie costisitoare), fiind curăţate de salcie.
În Suedia, folosirea salciei energetic ca sursă alternativă de energie are o tradiţie de 30 de ani şi există peste 50 de mii de hectare cultivate cu acest arbore.
Productivitatea culturii de salcie suedeză este într-adevăr impresionantă, de 30 – 40 de tone/hectar pe an în medie. Mai mult, ea este foarte rentabilă chiar şi pe suprafeţe mici, pentru consumul propriu şi pentru independenţă energetică.
Practic, lemnul de salcie se mărunţeşte, apoi rumeguşul se transformă în peleţi, care se folosesc pentru încălzirea sobelor.
Cererea va fi sigur în creştere, având în vedere cum urcă preţul combustibililor convenţionali. Fiind o alternativă energetică ecologică şi eficientă economic, plantaţia de salcie suedeză are un viitor interesant.
România, alături de toate ţările Uniunii Europene, s-a angajat ca până în 2020 să folosească în proporţie de 20% energie regenerabilă. În acest context, biomasa, alături de centralele eoliene, de hidrocentrale şi de panourile solare, poate fi o soluţie.
kwg.ro
Investiţie rezonabilă, profit rapid, dar şi mici probleme
Investiţia la hectar nu depăşeşte 2.000 de euro, pentru un teren care a fost lucrat în prealabil. Odată sădiţi, butaşii de salcie produc toată viaţa. Iar în doi ani cultivatorii pot să obţină un profit de 2.800 de euro pe hectar.
Costurile sunt mici, munca puţină, iar riscurile zero. Planta e rezistentă şi nu le dă emoţii agricultorilor. Deocamdată, doar Rebina Agrar SRL din România comercializează material săditor autorizat. O plantaţie mare de salcie energetică poate fi văzută la Miercurea Ciuc, la ieşirea spre Odorhei.
Din acest an au început să mai apară şi alte plantaţii, dar care sunt însă, deocamdată, mai mici, de 1,5 – 2 ha.
În acelaşi timp, în cazul unui teren lăsat în pârloagă, costurile de înfiinţare a plantaţiei de salcie energetică cresc şi pot ajunge la 7.000 – 8.000 de euro la hectar, deoarece includ toate costurile de pregătire a terenului cu prestări de servicii.
Este cazul plantaţiei pe care omul de afaceri Culiţă Tărâţă, fondatorul „TCE 3 Brazi” SRL, intenţionează să o înfiinţeze pe circa 10% din suprafața pe care o administrează în Insula Mare a Brăilei, una dintre cele mai productive zone agricole ale țării. „Circa 10% din suprafața din insulă nu produce nimic.
Ba se inundă când vine Dunărea mare, ba apar sărături când e secetă. Mă gândesc să folosesc mai bine această suprafață și să creez perdele forestiere pentru protejarea celorlalte suprafețe de cultură”, a declarat recent Culiță Tărâță.
intechopen.com
Soiuri de salcie energetică comercializate
Tora – este o salcie siberiană provenind din incrucişarea speciilor SW şi Şarpe. Specia are ramuri lungi şi un trunchi mai redus faţă de alte specii. Tulpina are culoare maro închis şi este lucioasă.
Tora este adeseori curbată, moştenind această particularitate de la specia Şarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, în funcţie de vreme şi de tratamentul cu chimicale.
Are o performanţă ridicată de producţie, fapt ce îl transformă într-o specie preferată. Tora rezistă ruginii frunzei şi dăunătorilor. Această specie nu este agreată de animalele sălbatice, fiind evitată de iepuri, căprioare şi cerbi.
Tordis – provine din încrucişarea speciilor Tora şi Ulv. Se dezvoltă excepţional chiar din primul an (ajungând la înălţimi de peste 4 m) în zonele din sudul Suediei şi în Polonia. Şi specia Toris rezistă la rugina frunzei.
Sven – provine din încrucişarea lui Jorun şi Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate în sus), trunchi drept cu ramuri mai rare, la fel ca şi Tora. Specia are o performanţă ridicată de producţie, la fel ca Tora, rezistă la rugina frunzei, însă dăunătoarele preferă lăstarii acestei plante.
Inger – provine din încrucişarea unei specii ruse (din zona Novoszibirszk) cu specia Jorr. Se dezvoltă mai bine
pe sol uscat decât celelalte specii. La recoltare este mai uscat decât Tora şi creşte mai des, datorită numărului mai mare de lăstari secundari. Aceşti lăstari secundari (lăstari sileptici) nu sunt prea rezistenţi şi cad la pregătirea materiei de înmulţire. Şi Inger rezistă la rugina frunzei şi la dăunători.
Jorr – este o specie olandeză, care rezistă bine la rugina frunzei. Specia se caracterizează prin creştere rapidă în perioada plantării. Planta cu o tulpină de culoare verde închis şi stufoasă este o specie „gri”, dar sigură. Este caracterizat de o producţie medie şi o rezistenţă medie la rugina frunzei. Jorr este utilizată cu succes la epurarea apei reziduale, dezvoltându-se optim şi în astfel de medii.
Material editat în cadrul buletinului informativ electronic „Soluții Inteligente pentru Performanță”, distribuit de Mișcarea Ecologistă din Moldova.
În cadrul misiunii de afaceri a vinificatorilor moldoveni în SUA a fost realizată prezentarea vinurilor noastre la New York, informează Ministerul Agriculturii.
Prezentarea a avut loc pe data de 31 iulie, în unul din cele mai cunoscute centre de degustare din New York, și anume Astor Wine Center.
Vinificatorii moldoveni au impresionat pe importatorii și distribuitorii din New York cu vinurile noastre de calitate. La eveniment au fost prezenți mai mult de 150 de persoane, importatori, distribuitori de vin și reprezentații mass media. Evenimentul propriu-zis a început cu o prezentare generală a țării noastre și a vinurilor moldovenești, realizată de Christy Canterbury, master of wine.
Toți participanții la eveniment au fost impresionați de calitățile vinului moldovenesc, ca fiind drept unice și, în rezultat, companiile noastre se așteaptă la încheierea unor noi contracte de livrare a vinului pe piața SUA.
Vasile Bumacov, ministrul agriculturii şi industriei alimentare al Republicii Moldova este convins că din anul 2015 fondul de subvenţionare a agriculturii ţării se va dubla de la 500 de mii de lei până la 1 miliard de lei, transmite IPN.
În cadrul emisiunii „Fără mituri” de la „Panorama” Bumacov a dat asigurări că „datorită UE subvenţiile în suma de 1 miliard de lei vor fi acordate începând cu anul viitor”.
„Este de două ori mai mult faţă de ceea ce am plătit producătorilor agricoli până în prezent. Uniunea Europeană ne va da anual printr-un singur program de finanţare 17 miliarde de euro”, a precizat ministrul.
Bumacov este convins că fermierii moldoveni vor putea concura cu producătorii europeni, deoarece după semnarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană ei dispun de „patru componente: finanţare, experienţă, piaţă de desfacere şi reguli de joc echitabile”.
Piaţa internă a Republicii Moldova trebuie protejată de diverse importuri, în special, a produselor agroalimentare, iar producătorii locali trebuie promovaţi şi în interiorul ţării, nu doar în afară. De această părere este expertul economic Viorel Chiviriga, care a declarat pentru IPN că autorităţile de la Chişinău ar putea analiza posibilităţile de a impune taxe vamale similare în raport cu produsele din Federaţia Rusă.
Expertul spune că ar susţine orice iniţiativă de protecţie a pieţii interne, dar toate măsurile trebuie să se încadreze în regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. „Sunt mai multe pârghii de a face ordine pe piaţa internă. E absurd, deoarece suntem producători agroalimentari, iar pe rafturile magazinelor găsim produse din Federaţia Rusă, dar şi din alte state, aici mă refer la lactate, la conserve din fructe, la sucuri. Trebuie să evaluăm rigorile sanitare, să vedem dacă toate produsele importate se încadrează”, a opinat Viorel Chivriga.
Limitarea importurilor de produse agroalimentare se poate face şi în cadrul unor campanii la nivel naţional, care pot fi generate chiar de persoane particulare , preluate şi promovate de mulţime, spune expertul. Producătorii moldoveni trebuie promovaţi chiar şi în ţară, deoarece e absurd să fie promovaţi în afară, iar în ţară ei să rămână necunoscuţi. „Aceasta se referă şi la vinificatori, şi la industria de prelucrare, dar şi la industria mobilei şi industria chimică”, a adăugat Viorel Chivriga.
Cât ţine de acţiunile Federaţiei Ruse, nu trebuie să se creeze panică, deoarece situaţia nu este chiar atât de disperată cum pare. „Cea mai mare tensiune va fi timp de o lună şi jumătate cât avem roadă uşor alterabilă, dar vom face faţă, vom pune la păstrare restul roadei, fie aceasta va fi procesată, fie consumată pe interior. Aceste acţiuni servesc drept o lecţie pentru producătorii locali”, a mai spus expertul.
Viorel Chivirga a adăugat că şi chiar dacă se introduc taxe vamale de către Rusia, oricum va continua exportul. „Aceste taxe vor afecta un pic competitivitatea produselor din Moldova. Trebuie să se analizeze care produse nu se încadrează în normele sanitare şi să le stopăm accesul pe piaţa noastră. Trebuie să se analizeze raporturile de comerţ cu Rusia, dacă acordurile au fost încălcate de o parte şi dacă normele internaţionale permit, atunci să se includă taxe şi pentru produsele similare din Rusia”, a încheiat expertul.
La mijlocul lunii iulie curent Federaţia Rusă a interzis importul de fructe şi conserve moldoveneşti. De la 1 septembrie intră în vigoare taxele vamale pentru restul produselor din Moldova. Potrivit unor estimări, dacă în Republica Moldova s-ar limita accesul alcoolului şi lactatelor din Federaţia Rusă s-ar elibera o piaţă de circa 60 de milioane de dolari pentru produsele autohtone.
Doar 20% dintre fructele din Republica Moldova pot fi exportate pe piaţa UE. Doar acest procentaj corespunde calităţii şi standardelor europene. În rest, pentru cele 80% producătorii agricoli trebuie să investească în tehnologii pentru a le putea vinde în UE. De această părere este rectorul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, Gheorghe Cimpoeş, transmite IPN.
Rectorul a menţionat că cerinţele pieţei sunt foarte mari şi producătorii moldoveni nu le pot îndeplini, este nevoie de multe investiţii, pentru că tehnologiile sunt foarte costisitoare. El a precizat că standardele UE sunt demult cunoscute în Republica Moldova, dar puţină lume a făcut efort de a le implementa, pentru că în Federaţia Rusă se putea exporta mai lejer.
Potrivit lui Gheorghe Cimpoeş, este nevoie de tehnologii pentru protejarea fructelor de îngheţul târziu de primăvară, pentru protejarea de grindină şi pentru protejarea de ploaie. În acelaşi timp, pentru ca fructele să fie mai coapte, agricultorii trebuie să aibă grijă ca razele solare să ajunge pe toate fructele. Pentru aceasta, în livezile moderne se aşterne o peliculă între rânduri, care reflectă în coroană razele solare. Alte tehnologii ţin de irigare, inclusiv irigare deasupra coroanei cu cantităţi mici de apă de mai multe ori pe zi. Fructele devin mari, colorate pe o suprafaţă mai mare şi mai intens,
Referindu-se la calitatea fructelor, rectorul a oferit un exemplu. Merele de calitate superioară trebuie să prezinte forma, calibrul şi coloraţia caracteristice soiului respectiv, să aibă pedunculul intact şi pulpa perfect sănătoasă. Aceste mere nu trebuie să prezinte defecte. Ele trebuie să aibă 3/4 din suprafaţa totală de culoare roşie pentru soiurile de culoare roşie. Acestea trebuie să fie minimum 60 de milimetri după diametru sau masa de minimum 90 de grame.
„Deci, pentru a asigura calitatea necesară, trebuie de respectat strict tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor respective. Pentru a asigura calitatea produselor pomiviticole, toate verigele agrotehnice trebuie îndeplinite întocmai şi la timp. Dar aceasta nu este o supra-cerinţă, pentru că aşa lucrează toată lumea civilizată”, a subliniat rectorul.
UE a dublat cotele la export la unele fructe din 1 august, după ce Moldova nu mai poate exporta fructe în Federaţia Rusă din luna iulie, din cauza interdicţiei impuse de autorităţile ruseşti.
Rusia încearcă să acţioneze psihologic asupra Moldovei în toată perioada de până la alegeri. Totuşi, aplicarea taxelor vamale asupra produselor din Moldova încurcă într-un fel planurile Rusiei. Dacă introduce taxe la importul produselor din Republica Moldova, aceste taxe se vor aplica tuturor, inclusiv exportatorilor din Găgăuzia şi celor din regiunea transnistreană. Din acest motiv Federaţia Rusă nu va putea să promoveze mai departe politica fragmentată în Republica Moldova. De această părere este expertul economic, Viorel Gârbu, care a adăugat că din punctul acesta de vedere, mai degrabă, Federaţia Rusă încearcă să-i streseze pe moldoveni cât de mult poate până la alegeri, pentru a crea anumite tensiuni psihologice, transmite IPN.
Expertul a spus într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că şi chiar dacă Rusia ar renunţa la embargourile pe care le-a operat deja, agenţii economici vor fi nevoiţi să achite taxe, iar aceste taxe sunt în cazul Rusiei, potrivit OMC, de 10%. În cazul UE, acest procent este sub 3%. Dar pentru categorii de bunuri diferite, taxele sunt diferite: de exemplu în cazul băuturilor alcoolice, aceste taxe sunt de 30%, iar în cazul legumelor aceste taxe ajung la 8-9%, iar la produsele din carne se ridică la 16%. Deci, acestea sunt costuri pe care vor trebui să le suporte agenţii economici din Republica Moldova, fiindcă nu vor putea, în linii mari, să majoreze preţurile; deci vor trebui să reducă marja de profit din operaţiunile de export în Federaţia Rusă.
Viorel Gârbu spune că autorităţile trebuiau să se gândească mai devreme, fiindcă mesaje verbale s-au făcut foarte multe, atât la nivelul premierului, cât şi la nivelul altor demnitari ruşi care spuneau că Moldova o să suporte consecinţe. „În prezent autorităţile nu au foarte multe la îndemână. Suntem în an electoral, iar mijloacele financiare sunt îndreptate pentru măriri de salarii şi pensii, precum tradiţional se întâmplă în Republica Moldova. Agenţii economici din sectorul agricol care sunt afectaţi de măsurile punitive ale Federaţiei Ruse au nevoie de mijloace financiare pentru că trebuie ceva să facă ca să-şi îmbunătăţească situaţia financiară. Guvernul trebuie să vină cu subvenţii, trebuie să stimuleze consumul intern. Pentru a stimula consumul intern a fost aplicată acea măsură – 20 milioane de lei pentru a oferi posibilitatea procurării merelor moldoveneşti pentru armată şi şcoli. Dar nu este suficient”, a subliniat expertul.
Potrivit calculelor expertului, pierderile Agenţilor economici se vor cifra la 200 de milioane de dolari. Viorel Gârbu a adăugat că Guvernul poate să vină cu măsuri de stimulare a exporturilor. De exemplu, Moldova are o reţea destul de dezvoltată de ambasade peste hotare, prin intermediul acestor ambasade pot fi promovate relaţiile comerciale ale Republicii Moldova în statele UE şi Guvernul ar trebui să profite de acest instrument pe care îl are la îndemână. O altă măsură ar fi că poate ar trebui ca Guvernul să răspundă cu aceeaşi monedă şi să impună anumite măsuri reciproce, să găsească anumite probleme la produsele importate din Federaţia Rusă care nu sunt de cea mai înaltă calitate. „Dacă Guvernul restricţionează accesul pe piaţa Republicii Moldova a băuturilor alcoolice şi lactate din Federaţia Rusă, eliberăm pe piaţă un spaţiu de 60 de milioane de dolari. Acest spaţiu ar putea fi valorificat de agenţii economici din Republica Moldova şi ar fi un ajutor indirect pentru agenţii economici afectaţi de embargoul rus”, a încheiat expertul.
La mijlocul lunii iulie, Federaţia Rusă a interzis importul pe piaţa sa a fructelor şi conservelor din Moldova, vinurile fiind interzise deja de un an. Recent, Guvernul rus a semnat o hotărâre privind impunerea taxelor vamale asupra produselor moldoveneşti care mai pot fi exportate pe piaţa sa.
