O delegaţie moldovenească, condusă de ministrul Vasile Bumacov, se află în China, în provincia Chengdu orașul Shuangdu, pentru a promova potenţialul agricol şi turistic al țării noastre.

Din delegaţie mai fac parte directorul Agenţiei Turismului, Nicolae Platon, şeful Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Dumitru Munteanu, deputat al Parlamentului, Ghenadie Ciobanu, şi conducători ai reprezentanţei moldoveneşti ai companiei Eastern Allfields.

Ministrul Vasile Bumacov, în prezentarea sa a vorbit despre realizările țării în domeniul agriculturii, despre posibilitățile de export, precum și disponibilitatea de asigurare a Republicii Populare Chineze cu producție vinicolă.

Nicolae Platon, directorul general al Agenției Turismului la rândul său a prezentat potențialul turistic al țării și a prezentat spotul video publicitar recent realizat. De asemenea Platon a vorbit despre disponibilitatea țării în vederea primirii și deservirii turiștilor din Republica Populară Chineză.

Pe data de 8 august 2014 delegația Republicii Moldovei va participa la deschiderea oficială a pavilionului permanent a țării în capitala provinciei Sichuan orașul Chengdu, unde va fi prezentat potențialul vinicol și turistic.

Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a invitat experți de la Rosselhoznadzor să efectueze o vizită în autonomie ca să se convingă de calitatea produselor agricole ale acesteia.

Într-o scrisoare adresată șefului autorității ruse, Serghei Dancvert, citată de agenția „INFOTAG”, se spune că „cu participarea serviciilor ecologice și sanitare în Găgăuzia a fost efectuată revizia completă a întreprinderilor agricole, inclusiv a plantațiilor de livrezi și de vii, sub aspectul stării fitosanitare, a determinării volumurilor mărfii de fructe și struguri pentru exportul în Federația Rusă”.

Conform spuselor bașcanului, „conducerea autonomiei garantează calitatea înaltă și îndeplinirea cerințelor fitosanitare pentru produsele exportate, dar și excluderea reexporturilor”.

Din 21 iulie, Rosselhoznadzor a interzis importurile de produse pomi-legumicole din Moldova sub pretextul că ar conține microorganisme dăunătoare. Anterior, autoritățile Federației Ruse au avertizat Moldova că va avea greutăți dacă va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În opinia Moscovei, în aceste condiții vor exista posibilități pentru reexporturi cu produse ieftine din Europa din Moldova.

Formuzal nu este la prima încercare de a distanța autonomia de Moldova. Anterior, bașcanul a convins conducerea Rospotrebnadzor-ului să facă o excepție pentru fabricile de vinuri din autonomie, după septembrie 2013, când Rusia a aplicat embargo la livrările de produse vinicole moldovenești.

Declaraţia a fost făcută de viceministrul parlamentar pentru Afaceri Externe din cadrul Ministerului de Externe al Japoniei, Takao Makino, la întrevederea cu Prim-ministrul Iurie Leancă.

Oficialul nipon a precizat că vizita sa în ţara noastră se înscrie în turul pe care îl întreprinde în ţările GUAM, în scopul identificării sferelor de intensificare a colaborării şi acordării asistenţei, în vederea asigurării stabilităţii şi dezvoltării statelor din regiune, inclusiv a Republicii Moldova.

„Guvernul Japoniei apreciază înalt eforturile Republicii Moldova privind democratizarea societăţii şi este interesat în aprofundarea relaţiilor bilaterale, în special în domeniul economic”, a spus Takao Makino.

Viceministrul nipon a specificat că ţara sa va continua să sprijine Republica Moldova prin acordarea de granturi şi credite preferenţiale, precum şi prin asistenţă tehnică, în realizarea proiectelor ce vizează modernizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea sectoarelor agroalimentar şi energetic, pe care le consideră foarte importante pentru asigurarea stabilităţii în regiune.

Iurie Leancă a exprimat gratitudine pentru asistenţa tehnică şi financiară substanţială a Japoniei, inclusiv pentru asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de circa 93 de milioane de dolari SUA, oferită până acum pentru realizarea proiectelor de dezvoltare. Prim-ministrul a menţionat că Guvernul de la Chişinău pledează pentru extinderea cooperării bilaterale în diverse domenii, prin elaborarea şi realizarea proiectelor şi programelor reciproc avantajoase.

Părţile au făcut un schimb de opinii privind evoluţia situaţiei regionale şi s-au pronunţat pentru intensificarea relaţiilor bilaterale, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.

Prim-ministrul Iurie Leancă a discutat astăzi cu fermierii şi producătorii de conserve din nordul țării despre soluţiile Guvernului la problemele pe care aceştia le întâmpină, după introducerea restricţiilor comerciale față de produsele moldovenești de către Federația Rusă.

Printre măsurile la care s-a referit premierul se numără: compensarea parțială a pierderilor, susţinere în ce priveşte reeşalonarea datoriilor agricultorilor către bănci, reducerea presiunii din partea furnizorilor de gaz și electricitate asupra fermierilor şi procesatorilor, identificarea unor noi pieţe de desfacere şi altele.

„O parte din banii oferiţi în calitate de compensaţie vor fi oferiți de partenerii externi, altă parte vor veni din bugetul de stat. S-a discutat cu băncile comerciale privind reeșalonarea creditelor pentru companiile care cultivă, prelucrează și conservă mere și prune. Din septembrie, în grădinițe, școli și unitățile militare vor fi oferite mere”, a spus Prim-ministrul, subliniind precum că aceste compensații vor fi achitate cât de curând posibil.

Totodată, Iurie Leancă a vorbit despre măsurile de identificarea noilor piețe de desfacere, întreprinse de Guvern.

„Se negociază încheierea unor contracte directe pentru livrarea fructelor în rețele comerciale mari din România, țară care și-a anunțat intenția de a procura 14 mii tone de mere moldovenești. Astăzi, un lot de 600 tone de prune a fost vândut în România cu trei lei kilogramul. Cereri reale pentru conservele și sucurile moldovenești au fost identificate pe piețele din Orientul Apropiat și America de Nord. Totodată, în septembrie, la Chișinău, este aşteptat Președintele Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko, cu care va fi discutată simplificarea procesului de export al fructelor și legumelor moldovenești pe piața belarusă,” a mai comunicat Premierul.

Iurie Leancă a făcut un apel la solidaritate şi înţelegere din partea fermierilor şi i-a îndemnat să nu se lase manipulaţi.

„Îmi doresc foarte mult ca în ţară să domine o atmosferă normală, calmă. Mă deranjează enorm când văd cum aşa-zişii politicieni, despre care nimeni nu a auzit în ultimii 4-5 ani, brusc au prins valul şi fac politică într-un mod absolut iresponsabil, încercând să-i implice pe oameni în jocurile lor şi să se folosească de interesele lor de dragul unor dividente politice. Prin urmare, vă rog să lăsaţi politicul la o parte”, a mai adăugat Iurie Leancă.

Șeful Cabinetului de miniștri a menționat că restricțiile impuse de Federația Rusă față de produsele moldovenești nu au nicio argumentare juridică sau economică.

Moldova cel mai mult dintre ţările din Europa va avea de suferit din cauza încetinirii economiei ruseşti provocată de sancţiuni şi escaladarea conflictului din regiune. Astfel demonstrează datele studiului „Relaţiile ruseşti ale Europei”, elaborat de FMI.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, în document se vorbeşte că pentru majoritatea ţărilor Europei Rusia nu este principala piaţă de export, de aceea reducerea ritmurilor de creştere în Rusia, posibil, nu le va cauza mari daune.

„Însă în multe ţări, ce au relaţii strânse cu Rusia, cum ar fi Belarus, Ucraina, Moldova şi ţările baltice, al căror export în Rusia depăşeşte 5% din PIB, efectul poate fi unul considerabil”, avertizează experţii.

Un al factor important este dependenţa la 100% a Moldovei de gazele ruseşti.

„În cazul majorării prețurilor sau întreruperi aprovizionării cu gaze naturale rusești, țările europene au diferite posibilităţi de a găsi furnizori alternativi sau alte surse de energie. În unele țări, în special cele în care infrastructura de energie este mai puțin flexibilă și rezervele de gaz – relativ scăzute, această tranziție ar putea necesita mai mult timp și poate duce la consecințe mai ample. De exemplu, conducta prin Ucraina are cea mai mare capacitate și transportă aproape jumătate din importul de gaze naturale din Rusia în Europa, astfel încât orice întrerupere a fluxului prin conductă ar putea afecta în mod semnificativ infrastructura energetică a țărilor care depinde în mare măsură de ea”, se vorbeşte în studiu.

Autorii documentului menţionează că Republica Moldova ar putea suferi și din cauza reducerii investițiilor străine directe (ISD) în Rusia în astfel de sectoare cum ar fi cel bancar, energetic, metalurgic.

Moldova este sensibilă şi în alte domenii ale relaţiilor cu Rusia, în particular, din cauza reducerii remitenţelor în RM.

Fondul de subvenţionare în agricultură numără acum 564,7 milioane de lei. Acesta urmează a fi majorat cu încă 5 milioane de euro – bani promişi de Comisia Europeană. Informaţia a fost comunicată de ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialul a remarcat că în condiţiile embargourilor la vin, fructe şi conserve, impuse de Rusia, suma de subvenţionare este mică şi se caută noi resurse, transmite IPN.

Vasile Bumacov a subliniat că prin proteste nu se va rezolva nimic, făcând referire la acţiunile unor producători agricoli din nordul ţării care cer revenirea pe piaţa rusească. Mai mult chiar, oficialul zice că unii politicieni se folosesc de situaţia tensionată, pe care tot ei ar fi provocat-o prin demersuri către Moscova, ca să manipuleze cetăţenii.

„Noi cunoaştem foarte bine situaţia creată. Prin proteste nu se rezolvă nimic. Lucrăm şi căutăm soluţii. Avem întrevederi cu producătorii şi procesatorii să vedem ce propuneri au şi ei. Ducem negocieri cu băncile comerciale ca să fie reeşalonate datoriile pe care le au producătorii agricoli. Totodată, sunt gata oricând să mă întâlnesc cu colegii din Rusia pentru a discuta”, a comunicat ministrul.

Fiind întrebat despre efectele ultimului embargou impus de Moscova – asupra fructelor şi conservelor din Moldova – Vasile Bumacov a remarcat că, dacă s-ar pierde toată producţia, agricultorii ar înregistra un minus de 150 de milioane de dolari. „Însă nu se vor pierde fructele. Guvernul va procura o parte din mere pentru a le oferi la grădiniţe, şcoli şi în armată. De asemenea, colegii din România au anunţat că vor procura o anumit cantitate de mere din Moldova cu acelaşi scop. Mai avem şi piaţa Ucrainei, Belarus, UE”, a subliniat oficialul.

Ministrul a comunicat şi despre vizita sa recentă în SUA împreună cu un grup de vinificatori din Moldova. Vizita a fost integral pregătită şi achitată de către SUA. Vasile Bumacov a spus că experţii americani au rămas impresionaţi de vinurile din soiurile autohtone. În SUA s-a semnat un acord important în acest sens. Acum Moldova are nevoie de o companie care să asigure un flux constant de vinuri bune moldoveneşti pe piaţa SUA. Tot în SUA ministrul a reuşit să comunice cu reprezentanţii Băncii Mondiale care au promis să susţină domeniul agricol din Moldova în situaţia complicată creată.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov a participat la conferinţa de presă prilejuită de încheierea secerişului. În informaţia prezentată jurnaliştilor, ministrul a menţionat că în vara curentă agricultorii au recoltat peste 1,1 milioane tone de grâu. În 2014 au fost semănate 456 de mii de hectare de spicoase. 315,5 mii de hectare, sau aproape 70% au fost semănate cu grâu de toamnă, alte 60 de mii de hectare – cu orz de toamnă, 30 de mii de hectare – cu rapiţă, iar 35 de mii de hectare – cu orz de primăvară. Roada medie este de aproximativ 3,5 tone de grâu la hectar.

Din cele peste 1,1 milioane tone de grâu, 65% este grâu alimentar. Vasile Bumacov spune că aceasta înseamnă că piaţa locală de 350 de mii de tone va fi asigurată şi încă 300 mii de tone vor fi exportate. 400 mii de tone este grâu furajer necesar pentru sectorul zootehnic.

Ministrul agriculturii a adăugat că în anul curent este o recoltă foarte bună la porumb. Se aşteaptă să fie recoltate peste 1,4 milioane tone de boabe. De asemenea, se anticipează o roadă bună de floarea soarelui, la nivel de jumătate de milion de tone. La fel, potrivit ministrului, este bună şi roada de sfeclă de zahăr şi se preconizează să se recolteze un milion de tone de rădăcini dulci.

Solicitat de jurnalişti, ministrul s-a referit la recenta vizită în Statele Unite ale Americii, unde a avut întrevederi cu responsabilii de la Banca Mondială şi de la USAID abordând problema asistenţei agricultorilor care au pierderi de pe urma embargoului rusesc şi a participat la activităţile de promovare a vinurilor moldoveneşti pe piaţa SUA.

Conferinţa de presă a avut loc la Româneşti, ziariştii având posibilitatea să viziteze podgoriile şi să se documenteze asupra activităţii acestei renumite întreprinderi vinicole. Informaţia şi explicaţiile de rigoare au fost oferite de către Viceministrul Agriculturii Gheorghe Gaberi şi directorul întreprinderii Constantin Sârghi.

Prim-ministrul Iurie Leancă a discutat cu fermierii şi procesatorii despre metodele de compensare a pierderilor pe care aceştia le suferă din cauza restricţiilor impuse de Federaţia Rusă.

„Vom oferi, din surse proprii sau de la organizaţii financiare internaţionale, compensaţii pentru fermieri şi procesatori, astfel încât aceştia să-şi poată dezvolta afacerile mai departe, iar angajaţii să primească salariile. Situaţia este complicată, dar nu trebuie să disperăm. Nu vom permite ca industria procesatoare, extrem de importantă pentru Republica Moldova, să falimenteze”, a menţionat Prim-ministrul.

Totodată, Iurie Leancă a declarat că Guvernul va purta discuţii cu furnizorii de energie electrică şi gaz, precum şi cu reprezentanţii sectorului bancar, pentru a-i determina să diminueze presiunea asupra fermierilor şi procesatorilor.

La rândul lor, procesatorii au spus că vor face tot ce le stă în puteri pentru a prelucra o cantitate cât se poate de mare de mere şi prune.

Premierul a menţionat că Guvernul Republicii Moldova va continua să identifice noi pieţe de desfacere pentru fructele şi conservele moldoveneşti.

Vinificatorii moldoveni susțin că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu acționează suficient de activ pentru ca produsele vinicole să revină pe piața Rusiei. Astfel de opinii au fost enunțate marți, la o „masă rotundă”, organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului.

Potrivit agenției „INFOTAG”, directorul companiei „Sălcuţa”, Eugen Pâslaru, a declarat că dacă Guvernul nu va întreprinde măsuri în acest sens, țara riscă o catastrofă. „În istoria noastră bogată au existat multe lucruri bune, dar există și pagini negre. Nu am dori ca și autoritățile în exercițiu să ajungă în aceste pagini, dar premisele există deja. Am trimis propuneri Guvernului în repetate rânduri, dar nicio decizie nu a fost luată și lucrul cel mai ofensator este că autoritățile nu văd în noi parteneri egali”, a constatat el.

Directorul a amintit că la constituirea oficiului a fost prevăzută alimentarea pe principii de paritate a Fondului Viei și Vinului, dar în anul 2013 vinificatorii moldoveni l-au completat cu 13 mil. lei, pe când guvernul nu a oferit niciun leu. „În anul 2014, situația se repetă. Vinificatorii au alimentat fondul cu 9 mil. lei, guvernul – cu nimic. Cum putem spune că am fi parteneri?”, s-a revoltat Pâslaru.

Directorul companiei „Doina-Vin”, Feodosie Borș, a apreciat că embargoul repetat din partea Rusiei face ca nevoia de reorientare a produselor vinicole moldovenești spre alte piețe să fie una evidentă. „În afară de companiile transnistrene și cele găgăuze, alte produse din Moldova nu vor apărea pe rafturile din Rusia. Eventual, trebuie să ne adresăm instanțelor de judecată internaționale. Aceasta, evident, va dura un timp anumit, dar acest pas este extrem de necesar în situația creată”, a afirmat el.

Vinificatorii au atras atenție la faptul că întrunirea nu a avut ca finalitate aprobarea vreunor decizii privind metodele de depășire a crizei. Unii au fost de părere că această discuție a dovedit o dată în plus nevoia unui dialog la nivel guvernamental, pentru că vinificatorii au ajuns în situația în care „li se cere rambursarea creditelor și achitarea impozitelor, în timp ce încasările financiare lipsesc”.