Statele Unite ale Americii (SUA) au devenit anul trecut cea mai mare piață din lume pentru vin, devansând pentru prima dată Franța, în condițiile în care consumul de vin a scăzut pe piața franceză, dar a crescut în SUA, a anunțat marți Organizația Internațională a Vinului (OIV), transmite Reuters, citat de Agerpres.

Potrivit OIV, în 2013 consumatorii americani au cumpărat 29,1 milioane hectolitri de vin, în creștere cu 0,5% comparativ cu 2012, în timp ce în Franța consumul de vin a scăzut cu aproape 7% până la 28,1 milioane hectolitri.

În schimb, în ceea ce privește consumul de vin per capita, americanii sunt în continuare în urma francezilor care consumă, în medie, 1,2 sticle pe săptămână, de aproape șase ori mai mult decât consumă în medie un american. Cu toate acestea declinul înregistrat în ultimii ani în Europa este unul semnificativ.

‘În țări precum Franța, Italia și Spania oamenii obișnuiau să bea mult vin însă obiceiurile de consum se schimbă’, a declarat directorul general al OIV, Jean-Marie Aurand. ‘Bem mai puțin vin în termeni de volum dar de o calitate mai bună. În plus, există și concurența venită din partea altor băuturi cum este berea’, a adăugat Jean-Marie Aurand. Potrivit acestuia, în perioada 2002-2011, consumul de vin per capita în Franța, al treilea producător mondial după Italia și Spania, a scăzut cu peste 20% până la 46,4 litri pe an. În schimb, în aceiași perioadă în SUA consumul per capita a crescut cu aproape 17% până la 9,1 litri pe an.

De asemenea, OIV estimează că anul trecut consumul mondial de vin a scăzut cu un procent până la 239 milioane de hectolitri, după patru ani de relativă stabilitate, în condițiile în care pe piața din China consumul de vin a scăzut cu 3,8% până la 16,8 milioane hectolitri. ‘Mult așteptata revenire care va marca sfârșitul crizei financiare începută în 2008 încă nu a avut loc’, a spus Jean-Marie Aurand.

În ceea ce privește producția mondială de vin, OIV estimează că în 2013 aceasta a crescut cu 9,4% până la 279 milioane hectolitri grație unor producții record în Spania, Chile, Africa de Sud și Noua Zeelandă.

Comerțul internațional cu vin a scăzut cu 2,2% în termeni de volum până la 98 milioane hectolitri dar creșterea prețului mediu de a condus la o creștere de 1,5% în termeni de valoare a vânzărilor de vin până la 25,7 miliarde de euro (35,4 miliarde de dolari).

Pentru 2014, OIV a avertizat că este posibilă o scădere semnificativă a producției devin în emisfera sudică din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Estimările inițiale arată spre o scădere de 20% a producției în Argentina precum și o scădere de 10 până la 20% în Chile, după o producție record în 2013. În total, OIV estimează că producția de vin a principalilor producători din emisfera sudică, printre care se numără și Africa de Sud, Brazilia, Noua Zeelandă și Uruguay, ar putea scădea până la 49 — 53 milioane hectolitri, cu 10% mai puțin decât în 2013.

Bugetul național al Ucrainei a suportat pierderi în valoare de mai mult de 1 trilion de hrivne în urma anexării de către Rusia a regiunii Crimeea, a anunțat ministrul ucrainean al Justiției, Pavel Petrenko, notează Interfax-Ucraina.

„Valoarea pagubelor este actualizată în mod constant… acum, după ultimele noastre calcule se cifrează la mai mult de un trilion de hrivne”, a spus Petrenko în cadrul unui briefing de presă.

El a mai subliniat că Ucraina pierde bani în fiecare zi din cauza faptului că „nu are posibilitatea să se folosească de platoul său continental din Marea Neagră.”

„De fapt, Rusia extrage și fură gazele naturale, care în realitate aparțin Ucrainei. Același lucru se întâmplă și cu porturile și infrastructura care au rămas acolo și care pot fi considerate ca pierderi de profit.” – a adăugat ministrul ucrainean.

Preconizata semnare a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, a provocat polemici dure dintre foştii şi actualii funcţionari de rang înalt în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV 7, moderatorul fiind nevoit să intervină de mai multe ori pentru a calma spiritele, transmite IPN.

Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, a declarat că acest acord va promova comerţul şi dezvoltarea producătorului autohton. Potrivit lui Ioniţă, Acordul a fost pregătit în baza unor acorduri interioare,, iar faptul că mărfurile moldoveneşti vor trebui să treacă procedura de acreditare şi conformare va facilita pătrunderea lor şi pe piaţa rusă. Totodată impunerea standardelor de calitate prevăzute de către Uniunea Europeană vor impulsiona producătorii din Republica Moldova să producă doar mărfuri de calitate. „Nu înţeleg cine ar putea să fie deranjat de acest acord, producătorul care va avea posibilitatea să-şi vândă avantajos marfa în Uniunea Europeană sau consumatorul autohton, care va avea acces la mărfuri de o înaltă calitate şi preţuri mai mici”, a conchis Ioniţă.

Pe de altă parte, ex-premierul Dumitru Braghiş a declarat în cadrul emisiunii că vede anumite riscuri în semnarea Acordului de liber schimb, însă speră că situaţia va fi depăşită. „Republica Moldova a mai trecut printr-o astfel de experienţă atunci când a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Şi atunci existau temeri că vom intra într-o capcană a imperisialismului american. Dar au trecut zece ani şi nu a fost aşa ceva”, a spus Braghiş.

Visarion Ceşuev, fost ministru al privatizării şi consilier al ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin, a atacat dur Acordul de liber schimb şi l-a caracterizat drept unul „perfid şi viclean”. Ceşuev susţine că acest acord ar fi o capcană pentru producătorul din Moldova, care nu va fi în stare să exporte în UE din cauza procedurilor prea exigente, iar în consecinţă „vor dispărea până şi conservele noastre”.

Declaraţiile lui Ceşuev au provocat replici dure din partea deputatului Ioniţă şi a invitatului permanent al emisiunii „Politica”, Igor Boţan, care au calificat afirmaţiile lui Ceşuev drept aberaţii.

Oameni de afaceri din Lituania ar putea iniția parteneriate strategice cu producătorii agricoli din Republica Moldova și chiar să facă investiții în agricultura de la noi. Despre aceasta s-a discutat cu ocazia vizitei în țara noastră a unei delegaţii conduse de ministrul lituanian al Agriculturii, Vigilijus Jukna.

Delegația respectivă a făcut o vizită la Domulgeni, Floreşti, unde oaspeţii au luat cunoştinţă de activitatea firmei „Domulterra”, al cărei manager Aliona Mandati a vorbit detaliat despre grijile, problemele dar şi rezultatele performante pe care le înregistrează.

„Rezultatele producătorilor agricoli de la noi, ar fi mai de valoare, dacă în Lituania s-ar găsi investitori, care ar lucra într-un parteneriat cu producătorii moldoveni”, a spus Aliona Mandati.

Se pare că această solicitare i-a interesat pe membrii delegației. Ministrul lituanian a promis că neapărat va discuta la subiect cu oamenii de afaceri din ţara sa, pentru ca colaborarea dintre fermierii celor două țări să crească la un nou nivel.

De asemenea, în cadrul vizitei s-a mai discutat și despre posibilitatea ca comercianţii din Moldova să procure din Lituania cantităţi mai mari de produse lactate, şi carne, care sunt de calitate superioară celor importate în prezent din alte state, iar Lituania, la rândul ei, să importe din Moldova mai multe fructe, legume şi băuturi alcoolice.

Schimbul comercial dintre Moldova şi UE s-a majorat cu o treime după ce cooperarea dintre cele două părţi a devenit mai intensă. De asemenea, prin susţinerea sa financiară, UE a ajutat ca economia Moldovei să crească de 4 ori. Aceste informaţii au fost comunicate de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, într-un discurs susţinut la Chişinău. Oficialul european consideră că odată cu semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE aceste legături vor fi şi mai puternice, transmite IPN.

„Acordul de Asociere va aduce o dinamică pozitivă pentru Moldova. Meritaţi un viitor luminos şi prosper. Poate pentru prima dată vom vedea Moldova ca o ţară înfloritoare. Deja beneficiaţi de călătorii fără vize. Cred că aceasta va aduce şi zboruri mai ieftine”, a subliniat oficialul. Herman Van Rompuy a remarcat că Moldova a înregistrat deja progrese în toate domeniile, dar mai are de muncit la capitolul lupta cu corupţia.

Oficialul a spus că după semnarea Acordului de Asociere cu UE în Moldova vor veni mai multe investiţii, vor fi create locuri de muncă. „Produsele moldoveneşti deja sunt recunoscute pe pieţele europene. Vinul moldovenesc pur şi simplu face minuni”, a accentuat preşedintele Consiliului European.

Herman Van Rompuy a adăugat că este important să se menţină sentimentul că ţara merge pe calea corectă şi să se combată dezinformările privind parcursul european. Oficialul a subliniat că odată cu asocierea la UE Moldova nu va pierde deloc din suveranitatea sa şi toate deciziile vor fi consensuale.

Acordul de Asociere dintre Moldova şi UE va fi semnat la 27 iunie curent la Bruxelles.

Astăzi, 13 mai 2014, a fost contrasemnată Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală a Republicii Moldova pentru anii 2014-2020. Asta va permite ca țara noastră să beneficieze de fonduri în valoare de 68 de milioane de euro în cadrul programului european ENPARD.

Din cauza intereselor de gestionare a acestei mari sume de bani, între Ministerul Agriculturii și Ministerul Economiei au izbucnit neînțelegeri. Cei doi miniștri s-au acuzat reciproc în presă de interese ascunse și ambiții economice.

Într-un final s-a ajuns la consens. Cu această ocazie Ministerul Agriculturii a remis un mesaj în adresa producătorilor agricoli. Reproducem mai jos integral textul mesajului:

˝Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) aduce mulţumiri tuturor celor care şi-au pus umărul la realizarea acestui obiectiv, în special, producătorilor agricoli şi reprezentanţilor acestora.

Contribuţia Dumneavoastră, stimaţi agricultori, a fost critică în acest proces, cea mai motivantă şi, desigur, cea mai valoroasă! Suntem recunoscători, de asemenea, reprezentanţilor instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor din sectorul agricol şi rural, precum şi comunităţii donatorilor.

În pofida unor speculaţii de ultimă oră, vreau să Vă asigur că priorităţile şi obiectivele promovate în această Strategie au o singură finalitate – dezvoltarea unui business agricol modern şi, astfel, ridicarea nivelului de viaţă în regiunile rurale ale Republicii Moldova. Strategia corespunde rigorilor europene şi va atrage fonduri importante pentru ajustarea realităţilor specifice Republicii Moldova la aceste rigori.

Felicitări şi într-un ceas bun!˝

Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr a convocat astăzi o ședință cu participarea ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov și a altor membri ai Guvernului pentru a definitiva textul Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală. În cadrul ședinței s-au identificat formulările acceptate de reprezentanții tuturor instituțiilor care au competențe în dezvoltarea mediului rural.

„Dezvoltarea rurală se bazează pe trei piloni – dezvoltarea sectorului agro-alimentar, a infrastructurii locale și a afacerilor non-agricole – și în esență înseamnă dezvoltarea satelor noastre, adică aproape a întregii țări, fiind necesare politici orizontale, cu implicarea, practic, a tuturor instituțiilor statului. Deaceea este importantă o foarte bună coordonare, dar și responsabilități foarte precise pentru aceste instituții. Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va coordona activitățile legate de dezvoltarea mediului rural și va gestiona fondurile destinate dezvoltării agriculturii și infrastructurii aferente acesteia. Însă toate celelalte autorități publice centrale își vor păstra responsabilitățile, inclusiv în partea ce ține de dezvoltarea mediului rural și își vor coordona activitățile cu MAIA”, a declarat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr.

Astfel, din textul documentului au fost excluse prevederile potrivit cărora Agenția de intervenții și plăți în agricultură (AIPA) urma să autorizeze toate plățile și să gestioneze toate fondurile pentru dezvoltarea mediului rural, formulare din care reieșea că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urma să preia competențele Ministerului Economiei, ale Ministerului Educației, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății etc.

După introducerea modificărilor, Strategia de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural a fost semnată de către toți miniștrii vizați și de către viceprim-ministrul Valeriu Lazăr. Printre semnatari sunt ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Marcel Răducan, ministrul Educației, Maia Sandu, și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Valentina Buliga.