Republica Moldova și Polonia vor semna un acord privind modernizarea sectorului animalier

0

Acordul privind modernizarea sectorului animalier al Republicii Moldova urmează să fie semnat miercuri, 14 mai 2014, în cadrul vizitei oficiale a Prim-ministrului Iurie Leancă la Varșovia. Șeful Guvernului va fi însoțit de un grup de miniștri pentru a participa la Reuniunea anuală a Bordului de Guvernatori al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Semnarea acordului a fost aprobată astăzi de membrii Cabinetului de miniștri, care s-au reunit în ședința Executivului. Documentul prevede obținerea unui credit de asistență în condiții favorabile.

Acordul va permite restructurarea și modernizarea agriculturii, în special a fermelor specializate în producția de produse agricole tradiționale (lapte, carne), precum și a altor produse agricole competitive. De asemenea, această asistență va permite investiții în tehnologii moderne pentru procesarea produselor agroalimentare.

Acordul va contribui la asigurarea punerii în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Astfel, Guvernul Poloniei va acorda Republicii Moldova un credit în sumă de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% și o perioadă de graţie de cinci ani.

Despre acest acord au anunțat, la sfârșitul lunii martie, Prim-ministrul Iurie Leancă și omologul său polonez, Donald Tusk, care s-a aflat atunci într-o vizită oficială la Chișinău.

Acord de colaborare moldo-lituanian în domeniul agricol

0

Republica Moldova şi Lituania urmează să semneze un Plan de Acţiune comun cu Lituania privind conlucrarea în diverse domenii ale agriculturii din cele două state. Cu această ocazie, ministrul agriculturii lituanian, Vigilijus Jukna, efectuează o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitaţia omologului său de la Chişinău, Vasile Bumacov, transmite IPN.

Potrivit informaţiei difuzate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pe lângă examinarea şi semnarea Planului de acţiuni, oficialul lituanian va avea o întrevedere cu Vasile Bumacov şi cu viceministrul agriculturii, Gheorghe Gaberi.

Ministrul lituanian va mai întreprinde vizite la Institutul de Biotehnologie şi Medicină Veterinară de la Maximovca, la Universitatea Agrară de Stat şi la o întreprindere agricolă din satul Domulgeni, raionul Floreşti.

Gospodar îndrăgostit de pământ și natură

0

În timp ce o mare parte dintre moldoveni pleacă peste hotare ca să câștige bani pentru a-și întreține familiile, unii conaționali de-ai noștri rămân acasă și demonstrează că bani pot fi câștigați și aici.

Altoiește butași de diferite soiuri de viță-de-vie și nuci, crește diferite specii de iepuri, are câțiva stupi de albine și face sute de kilograme de vin anual. Iată acesta este profilul unui gospodar din R. Moldova. De toate aceste reușite se bucură Nicolae Matei, un bărbat din satul Vorniceni, Strășeni, care este îndrăgostit de pământ și de natură și care nu s-a gândit niciodată să plece din țară în căutarea unei vieți mai bune.

Profilul unui gospodar moldovean

L-am găsit pe Nicolae Matei în sera din curtea casei sale, unde împreună cu mai mulți lucrători pregătea, pentru comercializare, butași altoiți de viță-de-vie. Un om simplu și foarte comunicabil, care s-a oferit să ne povestească cum s-a îndrăgostit de această activitate.

Din câte își amintește bărbatul, atunci când a decis că va studia o specialitate legată de agricultură, părinții au încercat să-l oprească și i-ar fi sugerat să-și aleagă o profesie unde l-ar putea vedea în fotoliu, cu cravată la gât și nu cu mâinile murdare și crăpate de la prelucrarea pământului. În pofida neclarităților, pe atunci, tânărul Nicolae Matei a decis că vrea să muncească în acest domeniu și nu a ținut cont de sfatul părinților. Nici după mai bine de 30 de ani, bărbatul nu regretă că s-a orientat către agricultură.

„Din această activitate mi-am asigurat familia cu bani și cu mâncare. Feciorii și-au făcut studiile la universitate. Sunt mulțumit de tot ce-am realizat”, subliniază gospodarul.

Vorniceanul are trei fii și șapte nepoței. Unul dintre feciori lucrează la Ministerul de Interne, iar alți doi sunt cameramani.

Plăcerea de a altoi butași de viță-de-vie

În satul Vorniceni locuiesc circa 5 mii de oameni, iar pe gospodarul Nicolae Matei îl cunoaște fiecare. Sătenii îl descriu ca pe un om gospodar care a muncit toată viața. Primarul localității, Ion Luchian spune că el este unul dintre cei mai buni agricultori din zonă, aceasta pentru că altoiește și crește de mult timp butași de vie și copăcei de nuc.

După cum ne povestește și Nicolae Matei, altoirea butașilor de vie este ocupația sa de bază și o practică mai bine de trei decenii. Această activitate constă în combinarea diferitor sorturi de viță-de-vie pentru a obține un produs mai bun. Astfel, de-a lungul timpului, gospodarul a altoit sorturi destinate pentru producerea vinului, albe sau negre, timpurii sau târzii, cu sau fără semințe, dar și soiuri de colecție. Potrivit agricultorului, producția obținută este realizată în sectorul privat.

„Vin oameni din sat și solicită câte 2-3 butași ca să-i sădească pe lângă casă. Atunci când cresc, aceștia înfrumusețează curtea. Prețurile variază între 15 lei pentru majoritatea sorturilor și 25 de lei pentru cele de colecție”, subliniază agricultorul.

Altoiește și crește copăcei de nuc

Acum cinci ani, agricultorul a început să altoiască și să crească copăcei de nuc. Bărbatul a înțeles că solicitările față de această producție vor crește și după cum recunoaște el acum, nu a dat greș.

„Anual avem foarte multe comenzi, de aceea altoim și creștem între 6 și 7 mii de copăcei. Când aceștia ajung la un metru înălțime, îi vindem cu 100 de lei bucata. Un nuc altoit crește mai repede ca unul obișnuit și de regulă rodește după doar patru ani de când a fost sădit”, mai explică Matei.

Pentru prelucrarea pământului, gospodarul are și propriul său tractor pe care l-a cumpărat cu ajutorul subvențiilor.

„Albinele și iepurii sunt hobby-urile soției, iar vinul este plăcerea mea”

În grădina din fața casei lui Nicolae Matei am găsit și câțiva stupi de albine, de la care spune bărbatul, extrage peste 100 de kg de miere anual. „De albine mai mult are grijă soția mea. Chiar dacă nu avem mulți stupi, oricum producția pe care o obținem ne ajunge și nu suntem nevoiți să cumpărăm miere de la piață. De aceea, le recomand tuturor să-și deschidă o mică afacere”, subliniază încrezut vorniceanul.
Am observat că în curtea sa, omul are și mulți iepuri, iar în coteț crește și zeci de păsări.

Potrivit lui, soția sa iubește iepurii pentru că sunt liniștiți. Ei cresc mai multe specii, iar carnea nu o comercializează, ci o lasă pentru consum copiilor și rudelor. Datorită păsărilor pe care le crește în gospodărie, Nicolae Matei spune că nu are nevoie să-și cumpere carne de la piață.

Ca orice gospodar, omul ne-a prezentat și beciul unde păstrează cele 1.500 de litri de vin, zeci de conserve, multe legume și fructe. Din entuziasmul cu care ne-a vorbit, am înțeles că-i place foarte mult să producă vin curat, cu care ulterior îi servește pe cei apropiați.

Anual, Nicolae Matei altoiește între 30 și 40 de mii de butași de viță-de-vie, dar pe piață ajung doar 10-15 mii, aceasta pentru că mulți nu sunt compatibili și se usucă. Aproape jumătate din banii câștigați sunt reinvestiți.

Sursa: Timpul.md

Un fermier din Criuleni luptă pentru păstrarea tradiției legumiculturii pure moldovenești

0

În timp ce agricultorii preferă semințele aduse din străinătate, Sergiu Urâtu oferă o gamă variată de semințe produse în R. Moldova și spune că acestea au mai multe avantaje.

Majoritatea legumicultorilor moldoveni dau sute de euro pe un kilogram de semințe aduse din Olanda sau Germania, pentru ca mai apoi să vândă la tarabe legume pe care le prezintă drept moldovenești. Sergiu Urâtu din Criuleni consideră că gustul inconfundabil al soiurilor de legume de la noi mai poate fi savurat doar dacă vor fi utilizate semințe autohtone.

Gustul legumelor din copilărie

Cu o experiență în agricultură de peste 25 de ani, fermierul spune că semințele crescute la noi sunt la fel de calitative ca și cele din afară. „Eu nu pot uita aroma legumelor zemoase din copilărie, iar ea practic a dispărut de pe mesele moldovenilor. Marea durere este că degrabă urmașii nu vor ști cum sunt roșiile sau ardeii noștri ale căror calități gustative au stârnit mereu admirația și aprecierea tuturor. Ce avem acum? Legume moldovenești crescute din hibrizi de import. Nu am nimic împotriva semințelor de import, dar cred că trebuie să valorificăm în primul rând bogăția pe care ne-a dat-o Dumnezeu”, crede Sergiu Urâtu.

Tehnologii avansate, preluate din afară

Muncește anual pentru a prelucra 150 de hectare, situate pe malul Nistrului, cultivate cu legume, care asigură rotația culturilor, dintre care 30 de hectare sunt destinate obținerii semințelor. Agricultorul de la Criuleni spune că, pentru a lupta împotriva dispariției tradiției legumiculturii pure moldovenești, colaborează cu oamenii de știință din domeniu. Semințe de ceapă de la Tiraspol „Holtedon”, de tomate „Jubiliar”, „Mihaela” sau „Tomiș”, dar și de ardei, castraveți, morcovi sau fasole sunt mândria agricultorului. „Sunt semințe crescute după tehnologia olandeză, care oferă scheme pentru a obține o calitate și o productivitate mai înaltă într-o perioadă scurtă de timp. De exemplu, pentru a obține semințe de ceapă, în mod tradițional trec trei ani, iar după aceste tehnologii perioada se reduce practic la jumătate. Soiurile de legume moldovenești din care obținem semințe sunt perfect adaptate la condițiile climaterice de la noi, de aceea sunt mai rezistente la boli și la oscilațiile de temperatură, iar acestea sunt condițiile de bază pentru a obține calitate”, afirmă Sergiu Urâtu.

Prețuri de cel puțin patru ori mai mici

Pe lângă calitate, care este asigurată și de sistemul de irigare prin picurare, dar și de condițiile optime de prelucrare și depozitare, legumicultorul de la Criuleni spune că și prețul oferit este foarte avantajos. Un kilogram de semințe de tomate costă 1,5 mii de lei, un kg de semințe de ardei – 2-2,5 mii de lei, iar de castraveți – 1-1,2 mii de lei. Sergiu Urâtu spune că prețul este de cel puțin patru ori mai mic, însă legumicultorii noștri cred că totul ce e din afară este perfect pentru agricultura de la noi. „Eforturile și investițiile pentru a crește aceste semințe sunt foarte mari. Pe lângă aceasta, lipsește acut forța de muncă. Există și anumite particularități ale creșterii acestor semințe. De exemplu, semințele de ceapă trebuie crescute pe un teren izolat, în apropiere nu trebuie să fie cultivat alt soi de ceapă, iar la noi terenurile sunt formate din parcele, iar fiecare crește ce vrea. Pentru dezvoltarea acestei ramuri, este necesar ca să fie organizat întreg procesul agricol”, a menționat agricultorul.

Semințele de la Criuleni, vândute în California sau Moscova

Din cauză că cererea pentru semințele produse pe cernoziom moldovenesc este foarte mică, Sergiu Urâtu colaborează cu fermieri din Olanda, California sau Moscova. Ei oferă materialul semincer necesar, iar agricultorul îl înmulțește și îl exportă către aceiași producători. „În acest an vom exporta trei tone de semințe de tomate și o tonă de semințe de castraveți în California. Fermierii optează acolo doar pentru semințe din soiurile specifice Californiei, pe când semințele de la noi pot așa și să rămână în depozit, pentru că nu le vrea nimeni”, oftează legumicultorul.
Sergiu Urâtu spune, însă, că va promova și în continuare creșterea semințelor din soiuri autohtone, fiindcă el este convins că doar așa nepoții vor putea să cunoască adevăratul gust al legumelor moldovenești.

Semințe de import pentru a face față concurenței

Oamenii de știință din R. Moldova susțin că circa 70% din semințele de pe piață sunt din afară. Președintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, susține că unii procesatori condiționează achiziționarea producției agricole cu faptul ca aceasta să fie obținută din semințe din afară. „Sunt câteva cazuri de acest gen. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că agricultorii au o părere subiectivă în ceea ce privește utilizarea semințelor autohtone. Ei spun că metodele științifice și inovatoare în acest domeniu sunt cu mult în urma metodelor aplicate în străinătate. Astfel, ține și de competitivitate. În opinia lor, în condițiile unei concurențe acerbe pe piață poți face față doar dacă oferi producție crescută din semințe aduse din țările Uniunii Europene, care sunt mult mai avansate din acest punct de vedere”, a declarat reprezentantul agricultorilor.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, anul trecut au fost omologate 528 de soiuri de legume.

Sursa: Ziarulnational.md

Ajutor de 100 de milioane de euro din partea Poloniei pentru agricultura moldovenească

0

Polonia va oferi un credit de asistenţă în sumă de 100 de milioane de euro, în condiţii reciproc avantajoase. Creditul va fi acordat ca rezultat al negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polonia privind obţinerea unui credit de asistenţă, care au avut loc în perioada 6-7 mai, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, şi reprezentantul Ministerului Finanţelor al Republicii Polonia, au parafat textul viitorului acord, care prevede acordarea unui credit de asistenţă în valoare de 100 milioane euro Republicii Moldova. Mijloacele financiare vor fi orientate spre finanţarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv, infrastructura aferentă etc.

Documentul va fi semnat de prim-ministrul, Iurie Leancă, în cadrul vizitei sale de lucru în Polonia, preconizate pentru 14 mai.

Rusia va investi 15 miliarde de ruble în agricultura din Crimeea

0

Până în anul 2020, din bugetul federal rus ar putea fi alocată suma de 14,8 miliarde de ruble pentru dezvoltarea sectorului agrar din Crimeea.

Despre aceasta se vorbește într-o strategie de dezvoltare a peninsulei, trecută recent în componența Federației Ruse.

Potrivit informațiilor, în perioada 2014-2017 alocările anuale pentru sectorul agricol crimeean vor fi de 900 de milioane de ruble, în 2017 – 2,8 miliarde de ruble, iar în 2018-2020 – mai mult de 3 miliarde de ruble.

De asemenea, în document se mai spune că sectorul agricol local este axat pe furnizarea de culturi și produse animaliere preponderent pentru consumul local, având în vedere statutul turistic al regiunii.

De asemenea, se subliniază faptul că Crimeea va trebui să depășească contradicțiile între dezvoltarea industriei, care cauzează poluarea mediului și dezvoltarea complexului agricol, care necesită un mediu sănătos.

Medvedev a aprobat crearea unui subcomitet de agricultură Rusia-China

0

Premierul Rusiei, Dimitry Medvedev a aprobarea un proiect de protocol de cooperare între Rusia şi China prin care se stabileşte regulamentul pentru o serie de întâlniri periodice între şefii guvernelor din Rusia şi China, scrie recolta.eu.

Autorităţile au ajuns la un acord privind crearea unui subcomitet pentru agricultură în cadrul comisiei Ruso-Chineze, potrivit unui articol publicat într-un ziar local. Potrivit acestui protocol, se vor organiza întâlniri de lucru între Rusia şi China cel puţin o data pe an.

Medvedev şi-a dat acordul ca ministrul Agriculturii să poarte negocierile cu China şi să semneze documentul în numele guvernului după ce s-a ajuns la un consens.

La mijlocul lunii trecute, vicepremierul chinez, Wang Yang şi omologul rus, Dmitry Rogozin, au avut o întrevedere în calitate de preşedinţi chinez şi rus ai Comisiei de întâlnire periodică a premierilor Chinei şi Rusiei.

Wang Yang a subliniat importanţa întăririi colaborării în domenii majore – aerian, spaţial, nuclear, agricol, al infrastructurii transfrontaliere şi în altele. La rândul său, Dmitry Rogozin a spus că Rusia doreşte să ofere politici preferenţiale firmelor chineze care investesc în Rusia sau să participe la exploatarea Extremului Orient.

Anul trecut, China a devenit cel mai important stat partener al Rusiei în relaţiile comerciale, în timp ce Rusia este al nouălea partener al Chinei. Rusia şi China pot să îşi dezvolte comerţul bilateral la 100 de miliarde de dolari până în 2015.

A demisionat unul dintre viceminiștrii agriculturii

0

Vice-ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Viorel Guţu a demisionat. Cererea de eliberare a fost aprobată de cabinetul de miniştri.

Guţu pleacă din funcţie pentru a conduce reprezentanţa oficială a Organizației pentru Agricultură şi Alimentaţie a Naţiunilor Unite (FAO) în Tadjikistan, potrivit, eco.md.

Anunţul a fost făcut de ministrul Agriculturii Vasile Bumacov în cadrul şedinţei Guvernului.

„Viorel este primul oficial moldovean care va conduce o misiune FAO în altă ţară. Aşa cum a revenit din două misiuni internaţionale în ţară, sper să revină acasă şi de data asta”, a declarat Bumacov.

Amintim că autorităţile negociază deschiderea unei reprezentanţe FAO şi la Chişinău. FAO reprezintă o instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite fondată în 1945, în scopul combaterii sărăciei şi foametei din lume prin promovarea dezvoltării agricole, îmbunătăţirii nutriţiei şi siguranţei alimentelor.

Pregătiri de proteste. Fermierii se întrunesc în ședință

0

Fermierii se întrunesc astăzi într-o şedinţă pentru a decide cum vor protesta în cazul în care nu vor fi soluţionate problemele agricultorilor.

Ei cer semnarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, dar şi modificarea legii privind produsele petroliere, anunță PublikaTV.

Agricultorii spun că lipsa acestei strategii pune în pericol alocarea fondurilor europene pentru agricultură începând cu anul 2015.

Producătorii agricoli au ameninţat pe 15 aprilie că vor ieşi la proteste în luna mai, dacă nu va fi modificată legea privind piaţa produselor petroliere, astfel încât să poată importa motorină pentru lucrările agricole direct de la producător.

Fermierii susţin că aşteaptă soluţionarea revendicărilor în maxim două săptămâni.