Guvernul din Belarus a anunțat implementarea unor reforme de scară largă a industriei cărnii, care vor include și prima privatizare parțială a fermelor și a unităților de procesare a cărnii.

„Belarus plănuiește simplificarea procedurii vânzării fermelor, cu scopul de a atrage investiții în dezvoltarea industriei cărnii și să creeze condiții care să asigure ca aceste ferme să aibă aceleași șanse pentru primirea subvențiilor de stat ca și celelalte unități (deținute de stat)”, au declarat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii din țară, conform agrobroker.ro

Reforma va consolida industria cărnii din țară, prin contopirea unor unități de producție mici și mijlocii, sau legarea lor de alte unitați mai mari, profitabile. Conform oficialilor țării, această consolidare va crește profitabilitatea industriei cărnii în țară.

Experții locali au salutat inițiativa privatizării industriei cărnii, dar sunt sceptici în ceea ce privește consolidarea industriei.

„Ideea de a lega producătorii profitabili cu alții în pierdere ar putea ajuta, dar există și posibilitatea ca producătorii profitabili să-și piardă eficiența sau chiar să intre în faliment”, a declarat Leonid Zlotnikov, profesor al Academiei de Științe din țară. În locul unor măsuri parțiale, experții locali susțin o privatizare completă a industriei, printr-un procedeu similar cu cel întreprins de Ucraina acum un deceniu.

Cea mai mare fermă de bizoni din Europa, care adăposteşte aproape 300 de animale şi se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare, a fost inaugurată, vineri, în comuna Recea Cristur, judeţul Cluj, transmite Mediafax.

Compania BT Bison Ranch a investit 1,5 milioane de euro în ferma de bizoni pe o suprafaţă de 500 de hectare de teren. Potrivit managerului fermei, Constantin Jeican, în prezent în ferma de la Recea Cristur sunt aproape 300 de bizoni, care au fost aduşi din Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Belgia. Aceştia sunt crescuţi pentru carne, care va fi exportată în ţări din vestul Europei, în special în Germania.

„Intenționăm să continuăm investițiile în județul Cluj, bugetul pentru anul în curs fiind de 1,5 milioane de euro. Bizonii sunt crescuţi pentru carne, care va fi exportată în ţări din vestul Europei, în special în Germania, unde există cerere foarte mare. Vom încerca să vindem carne de bizon şi în România”, a afirmat managerul fermei.

La ferma de bizoni lucrează aproximativ 30 de angajaţi care provin din comunele clujene Ţaga, Recea Cristur şi Panticeu.

BT Bison Ranch este deţinută de oameni de afaceri din Germania şi Austria.

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova „AGROinform” îşi propune în 2014 să contribuie la adoptarea Legii privind impozitul unic în agricultură şi să obţină o reglementare clară a pieţei carburanţilor, a anunţat joi, 10 aprilie, preşedintele Consiliului de Administraţie al AGROinform Alexei Ivanov, citat de IPN.

Ivanov a menţionat, în cadrul Adunării Generale a federaţiei, că AGROinform îşi va consolida poziţia în domeniul cooperării fermierilor, prin stabilirea unor parteneriate între Guvern şi proiectele agricole finanţate de agenţiile internaţionale de cooperare. De asemenea, vor fi aprofundate activităţile legate de diseminarea informaţiei despre sistemele de producere şi vânzări din UE şi bunele practici agricole.

Aurelia Bondari, director executiv AGROinform, a subliniat că promovarea femeilor, în special din mediul rural, în afaceri va rămâne va rămâne printre politicile importante în implementarea proiectelor şi activităţilor federaţiei.

AGROinform este o reţea de 15 organizaţii obşteşti regionale, care include circa 4500 de membri. Este orientată spre dezvoltarea economică a localităţilor, prin oferirea asistenţei în dezvoltarea afacerilor, marketing, aplicarea tehnologiilor avansate şi promovarea unei politici de dezvoltare durabilă a mediului rural.

În Crimeea a început naționalizarea tehnicii agricole ucrainene. În Djankoe, un oraș din sud-estul peninsulei, peste 140 de combine ucrainene au trecut în proprietatea Federației Ruse. Despre aceasta a anunțat Nikolay Polyushkin, ministrul agriculturii din Crimeea, potrivit agenției ucrainene de presă AgroNews.

Potrivit lui, cea mai mare parte din aceste combine sunt în stare bună de lucru, iar aceasta vine să compenseze deficitul tehnicii agricole din regiune.

˝Cea mai mare parte din tehnică noi o arendăm din Ucraina. Ei sunt gata să colaboreze și în continuare cu noi. Totodată, până la 150 de combine urmează a fi aduse în Crimeea din alte regiuni ale Federației Ruse. La asta se mai adaugă și cea pe care o avem noi. În principiu, suntem gata de recoltare˝, a declarat pentru presă Nikolay Polyushkin.

Anul acesta roada din Crimeea este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care în regiune nu a plouat de aproximativ două luni de zile.

Anterior, referindu-se la tehnica ucraineană care a fost naționalizată în Crimeea, ministrul ucrainean al agriculturii, Igor Shvayka declara că Ucraina nu va sta cu mâinile în sân. ˝Vom încerca prin toate metodele să aducem această tehnică înapoi în Ucraina˝, spunea atunci  Shvayka.

Serviciul federal pentru siguranţa agroalimentară din Federaţia Rusă, Rosselhoznadzor, a suspendat importul produselor din carne de porc din R. Moldova. Interdicţia a intrat în vigoare de marţi şi a fost aplicată după ce o companie moldovenească ar fi trimis în Rusia carne care provenea, de fapt, din Uniunea Europeană.

Mai multe informații la acest subiect într-un interviu acordat de ministrul Vasile Bumacov postului de radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Aşadar, dle ministru, Rosselhoznadzor, Serviciul federal pentru siguranţa agroalimentară de la Moscova nu mai acceptă – cel puţin provizoriu – produsele moldoveneşti din carne de porc pe piaţa Rusiei. Ce motive pentru această decizie a invocat partea rusă?

Vasile Bumacov: „Noi de fapt cu Rosselhoznadzor, faţă de Rospotrebnadzor, întotdeauna am avut o colaborare bună. Mai ales în baza unor documente semnate între Ministerul Agriculturii Republicii Moldova şi a Ministerului Agriculturii al Federaţiei Ruse. Dar acest caz vreau să vă spun că nu aduce mari prejudicii, fiindcă noi exporturi masive în Federaţia Rusă nu am avut de mezeluri – câteva tone doar. Dar este un semn care dă de bănuit.

Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor nu mai este acum în cadrul Ministerului Agriculturii, dar ea va trebui să facă tot ce e posibil pentru a evita orice pretext ca Rosselhoznadzor să nu meargă mai departe cu aceste restricţii. Noi, la Ministerul Agriculturii, demult ne gândim că aceste probleme ar putea să apară în relaţiile noastre şi am schimbat şi sistemul de subvenţionare pentru a putea diversifica pieţele de export.”

Europa Liberă: Dar totuşi ce a invocat, de fapt, Rosselhoznadzor? Înțelegem că suspiciunea este de reexportare a cărnii, produselor din carne provenită din UE, aşa înţelegem…

Vasile Bumacov: „Dacă ne uităm la detalii, eu nu am văzut o mare încălcare. Dar pe de altă parte, ştiţi, zonele acestea economice libere care sunt la noi sunt nişte găuri negre care întotdeauna o să ne facă mari probleme. Fiindcă poate dacă poate în conformitate cu documentele nu este o problemă, atunci la nivel de discuţie este o problemă când carnea produsă în UE nu se duce direct în Federaţia Rusă, dar trece prin nişte zone economice libere de la noi şi nimereşte în Federaţia Rusă. Şi asta dă de bănuit. Chiar dacă eu nu am văzut o mare problemă în această situaţie.”

Europa Liberă: Ziceaţi că mari prejudicii nu sunt, pentru că în acest caz cantităţile sunt mici, dar că mai grav ar fi dacă ar exista în lanţ decizii similare pentru alte produse. Aţi putea să ne explicaţi despre ce produse este vorba şi care ar putea fi prejudiciul în cazul interzicerii lor?

Vasile Bumacov: „Noi exportăm carne de vită în Federaţia Rusă, noi exportăm carne de oaie, noi exportăm foarte multe fructe, legume. Aici este mare problema, fiindcă 80% din mere sunt exportate în Federaţia Rusă şi eu cred că va trebui săptămâna viitoare să merg la Moscova să mai discutăm, fiindcă în cazul în care aceste produse vor fi blocate, vom avea probleme.”

Europa Liberă: Revenind la acest lot. Ziceţi că nu vedeţi o mare problemă, prin urmare vedeţi totuşi o problemă… Cât de legală poate fi interdicţia să exporţi produse din carne „străină”, dar certificată în R. Moldova?

Vasile Bumacov: „Mai spun încă o dată că din ceea ce cunosc, fiindcă agenţia nu mai este parte a Ministerului: nu am văcut încălcări de ordin legal în ceea ce se referă la mezelurile care au fost exportate. Dar este un semn care cumva a permis ca acest lucru să fie ridicat la acest nivel de discuţie. Fiindcă a fost carne de origine din UE. Şi cu aceste zone economice libere noi mai avem probleme şi cu băuturile alcoolice, nu numai cu carnea.”

Europa Liberă: A propos, când aţi zis că aceste zone economice libere sunt găuri negre, ce aţi avut în vedere? Pentru că Ministerul Economiei ne spune că este o formă foarte benefică de activitate?

Vasile Bumacov: „Eu nu am văzut nimic bun până acum în exporturile care au loc prin ele. Fiindcă este foarte greu de asigurat originea produsului. Încă o dată vreau să vă spun următoarele: dacă din punctul de vedere al actelor normative totul este OK, iată că s-a găcit un pretext pentru a ne pune impedimente.”

Sursa: Europalibera.org

Începând de miercuri, 9 aprilie, vor fi distribuite compensaţiile suplimentare pentru cheltuielile suportate la semănatul grâului de toamnă în anul 2012. Vor avea parte de bani doar agricultorii din raioanele unde pierderile au fost mai mari de 30 la sută pentru culturile de grâu. Suplimentar au mai fost incluse în listă raioanele Anenii Noi, Taraclia și Rezina.

De compensații suplimentare vor beneficia 421 de producători agricoli din raionul Rezina, a câte 106,1 lei per hectar, 243 de producători din raionul Anenii Noi, a câte 109,20 lei per hectar, precum și 97 de producători agricoli din raionul Taraclia, a câte 106,5 lei per hectar.

Aceste compensații au fost deja repartizate de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură prin transfer la contul bancar al beneficiarilor, iar pentru cei care nu dețin cont bancar, sumele respective urmează a fi distribuite prin intermediul oficiilor poștale de la domiciliul acestora, până la 31 mai 2014.

AIPA informează agricultorii care au beneficiat anterior (2012) de compensații pentru semănatul grâului (tranșa I), că începând de miercuri, 9 aprilie, pot ridica de la oficiile poștale compensațiile respective (tranșa II).