Separatiștii de la Tiraspol le interzic fermierilor din Dubăsari să înceapă lucrările de primăvară

0

Mai multor fermieri din diferite localități ale raionului Dubăsari li s-a interzis desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară. Doar în această săptămână au fost sesizate 3 cazuri de somare a agricultorilor să stopeze lucrările agricole şi respectiv să părăsească proprietatea lor privată. Miliția locală a atenționat lucrătorii despre faptul că tehnica va fi sechestrată dacă îi vor mai găsi pe terenurile lor agricole de după traseul Râbnița-Tiraspol.

Chiar dacă terenurile le aparțin, aceștia nu pot beneficia de libertatea de a le prelucra. Anterior reprezentanții agenților economici ce operează în acest raion au fost somați să se prezinte la administrația ilegală de la Dubăsari în vederea semnării unor acte ce ar echivala cu recunoașterea pierderii dreptului de proprietate asupra acestor terenuri și transferarea acestor terenuri în proprietatea administraţiei ilegale din estul ţării. Astfel, li s-a explicat faptul că numai în asemenea condiţii, agenţii economici şi agricultorii ar putea continua lucrările agricole.

Mai mult ca atât, miliția locală interzice accesul la depozitele amplasate la est de traseul Râbnița – Tiraspol, ce aparțin mai multor agenți economici ai satului Doroţcaia, r. Dubăsari, terenurile cărora sunt în proporţie de peste 90% amplasate la est de traseu. Astfel, agenții economici nu pot obține realizarea producției agricole, respectiv achitarea salariilor angajaților care rămân fără surse de existenţă.

Deși au fost asigurați că în primăvară vor avea accesul la terenuri, fermierii rămân în așteptarea tratativelor cu administrația ilegală, care deţine controlul asupra acestor terenuri. Menţionăm că autoritățile constituționale nu au comunicat nimic despre evoluțiile asupra acestei chestiune vitale pentru mulţi locuitori ai zonei și nu au obţinut rezultate în vederea determinării administrației ilegale să respecte dreptul de proprietate al deținătorilor de terenuri.

În context, remarcăm faptul că la începutul anului 2013 CtEDO a comunicat Moldovei și Federației Ruse, 8 cereri ce cuprind plângerile unui număr de 1651 proprietari de terenuri agricole, aflate în raionul Dubăsari, precum şi 3 societăţi comerciale agricole. Reclamanţii sunt rezidenţi şi locuitori ai localităţilor Doroțcaia, Pârâta, Molovata-Nouă, Pohrebea şi Cocieri, situate pe malul stâng al Nistrului şi deţin cote de teren în apropierea satelor lor. Pe cauza dată au fost deja expediate observații, iar CtEDO urmează să se expună în timpul apropiat, mai multe detalii aici.

În pofida acestei situații remarcăm faptul că autoritățile constituționale sunt inerte în rezolvarea problemei țăranilor din raionul Dubăsari ai căror terenuri au fost preluate de către miliția ilegală locală.

Asociația „Promo-LEX” subliniază importanţa realizării depline a obligaţiunilor pozitive ale autorităţilor constituţionale şi remarcă faptul că în ultimii 10 ani nu a fost identificată nici o soluţie pe marginea problemei accesului la terenuri, iar situaţia din primăvara această este similară anului 2004 când peste o mie opt sute de ţărani nu au putut avea acces la terenurile sale, iar mai multe Companii din raionul Dubăsari au dat faliment. Chemăm pe această cale autorităţile constituţionale şi observatorii internaţionali să sporească presiunile asupra administraţiei ilegale din regiune în vederea respectării dreptului de proprietate pentru mii de proprietari legali ai terenurilor agricole.

Un agricultor din Drochia nu renunţă la plugul tras de cai

0

Şase cai înlocuiesc un tractor. A demonstrat-o un fermier din satul Mândâc, raionul Drochia, care lucrează zece hectare de pământ cu un plug tras de caii. Deşi pare o modalitate învechită, bărbatul spune că reuşeşte să facă economii şi că nu este dispus să renunţe la ea, transmite PublikaTV.

Ghenadie Moraru şi-a făcut singur, acum 20 de ani, un plug multifuncţional.

„Aici merge calul iată aşa înhamat, şi iată aceasta se ridică aşa şi adună fânul din câmp. Când s-a umplut ridic cu mâna aşa şi acest agregat schimbă mai mult de zece oameni pe zi”, a spus fermierul Ghenadie Moraru.

Pentru lucrările agricole, fermierul foloseşte doar trei cai.

„Reuşesc să economisesc. De pildă dacă eu pe zi cosesc cu cositarea trasă de cai trei hectare, înseamnă că economisesc”, a spus Ghenadie.

Şi sătenii apelează la ajutorul lui Grigore Moraru:

„Economie facem pentru că motorina în fiecare zi cu 50-60 de bani preţul se ridică”.

„Cu tractorul e bine de lucrat la suprafeţe mari şi e rentabil ca timp dar cu calul e mult mai bine de lucrat pentru că el nu bate pământul şi e mult mai uşor să-l lucrezi”.

„Mi-a sămănat răsărită, lucernă şi a cosit-o. Depinde de cel care plăteşte, cât îl trage inima atâta plăteşte pentru că el omul nu are taxă”.

La lucrările de primăvară, fermierul reuşeşte să economisească peste 20 de mii de lei la 20 de hectare de pământ.

Afaceri fără succes! Au investit sute de mii de lei în răsad de căpșuni care s-a uscat după plantare

0

Au muncit mai mulţi ani peste hotare, iar ulterior au decis să se întoarcă acasă şi să pună pe roate o afacere. Este povestea mai multor concetățeni de-ai noștri, ale căror vise s-au spulberat însă foarte repede. Oamenii și-au investit toți banii în fire de căpșuni cumpărate de la o companie din Strășeni. La scurt timp de la plantare răsadul însă s-a uscat din cauză că era infectat, transmite JurnalTV.

Potrivit sursei, cel mai mult a păgubit un cuplu din capitală. Svetlana a muncit împreună cu soțul său mai mulţi ani peste hotare, dar s-au gândit să revină în Moldova şi să-şi facă aici un rost. Din banii câştigaţi au cumpărat 100 de mii de fire de căpşuni de la o companie agricolă din Străşeni, pe care le-au răsădit pe un câmp din satul Colibaşi, raionul Cahul.

Oamenii au muncit luni la rând, dar până să ajungă să se bucure de roadă, plantele au început să se usuce. S-a dovedit că răsadul a murit din cauza unei micoze.

Astfel, aproape un milion de lei s-au dus pe apa sâmbetei. Disperaţi, păgubaşii acuză compania de la care au cumpărat plantele că le-a importat ilegal şi nu le-a testat pentru a stabili dacă se potrivesc solului de la noi.

˝În baza expertizei s-a depistat că plantele au fost infectate până la plantare. Adică ele au fost aduse bolnave direct din Franța. Deja solul nostru este infectat și în următorii 5 ani noi nu mai putem planta nici o plantă din domeniul horticulturii˝, povestește amărâtă Svetlana.

Într-o situaţie similară este şi Ion, un bărbat din raionul Cahul. Anul trecut a împrumutat de la bancă 10 mii de lei, la care a mai pus şi economiile lui, şi a cumpărat fire de căpşuni tot de la această companie din Străşeni. Când a observat că plantele se usucă s-a adresat la un laborator.

˝Mi-au spus concret că răsadul este infectat. Până în toamnă s-au uscat aproximativ toate. Am investit în jur de 13 mii de lei numai în răsad și în peliculă. De la noi de la Cahul mi-au spus că plantele nu au fost omologate˝, afirmă Ion.

Despre pierderi de sute de mii de lei vorbeşte şi un întreprinzător din capitală, care a răsădit căpşunile pe un teren din raionul Briceni şi aştepta o roadă bogată.

˝Investițiile directe au fost peste 300 de mii de lei. Adică practic investiții irecuperabile. Pentru a clarifica motivul uscării plantelor m-am adresat la laborator, unde mi s-a spus că ele sunt bolnave˝, povestește omul de afaceri.

Directorul companiei agricole din Strășeni neagă orice acuzaţie şi spune că de vină sunt păgubaşii, care nu au ştiut cum să îngrijească plantele.

˝Oamenii nu știu a cultiva. Nu știu a respecta premergătorii care transmit boli. Noi le-am spus oamenilor că trebuie să studiați tehnologia, le-am dat literatură, este internetul. Da nu-i vina noastră! Noi nu le-am făcut lor nici o daună. Noi la cererea lor le-am furnizat plante. Noi nu ne-am luat angajamentul să le ducem tehnologia sau să le facem alte servicii˝, a declarat pentru JurnalTV directorul companiei, Teodor Boțan.

Întrebat de reporter dacă plantele au fost testate pe solul de la noi, Teodor Boțan a spus că: ˝aceasta-i altă întrebare. Plantele au fost testate˝.

În urma unor sesizări depuse de păgubaşi, Serviciul Vamal a anunţat că a monitorizat, în ultima perioadă, marfa adusă în ţară de către această companie agricolă şi a constatat o serie de nereguli. Inclusiv, faptul că în Moldova erau aduse plante care nu au fost testate la noi, dar sub o altă denumire.

„Au fost pornite mai multe cauze penale inclusiv pe contrabandă cu material săditor pentru căpşuni precum şi pentru cauza daunelor materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere. Sunt desfăşurate un ansamblu de acţiuni de urmărire penală pentru finisarea proceselor penale şi diferirea acestora în instanţele de judecată”, a declarat ofițerul de presă al Serviciului Vamal, Alina Șargu.

Păgubaşii spun că au expediat mai multe sesizări şi Ministerului Agriculturii, dar deocamdată nu au primit niciun răspuns. În schimb, şeful instituţiei, Vasile Bumacov, a declarat că nu ştie nimic despre aceste cazuri.

Sursa: Jurnaltv.md

UE elimină taxele aplicate importurilor de carne din Ucraina

0

Comisia Europeană (CE) a aprobat o propunere privind reducerea temporară a taxelor aplicate importurilor de produse originare din Ucraina. Conform estimărilor CE, această decizie va costa UE circa 500 de milioane de euro pe an, dintre care 400 de milioane de euro îi revin sectorului agricol. Autoritățile europene intenționează să introducă un sistem de cote pentru importurile cu taxe vamale preferențiale pentru produsele din carne de porc, vită și pasăre.

„Decizia finală încă nu a fost luată, dar ne așteptăm ca UE să elimine barierele înainte de semnarea secțiunii economice a acordului privind Zona de Liber Schimb, planificată pentru sfârșitul lunii mai, chiar după alegerile prezidențiale. Acest pas va permite producătorilor de carne din Ucraina să-și crească exporturile de carne către UE cu până la 200.000 de tone pe an”, relatează agrobroker.ro cu referire la un comunicat al Ministerului Agriculturii din Ucraina.

Conform unor speculații, UE și-ar putea deschide piața în fața exporturilor ucrainene încă din săptămâna următoare. Autoritățile europene vor fi însă atente la posibila re-exportare din Ucraina a produselor provenite din țări terțe. Dacă se descoperă prea multe asemenea produse, decizia reducerii taxelor ar putea fi revocată.

Prin creșterea exporturilor sale către Uniunea Europeană, Ucraina ar putea însă pierde accesul la piața Uniunii Vamale formate din Rusia, Belarus și Kazahstan. Conform unei declarații anterioare a președintelui Putin, deschiderea pieței ucrainene în fața produselor europene – împreună cu adoptarea standardelor europene – ar putea scoate din piața produsele locale, care ar fi ulterior redirecționate către Uniunea Vamală, ducand la probleme economice în aceste țări. Rusia nu poate permite o asemenea întorsătură a evenimentelor, drept pentru care intenționează să-și închidă piața în fața produselor ucrainene în cazul în care Ucraina ar semna acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Insuficienţa spaţiilor de depozitare îi face pe agricultori să-şi vândă producţia ieftin

0

Insuficienţa spaţiilor de uscare şi depozitare îi pun pe agricultori în situaţia de a-şi vinde cât mai repede producţia agricolă, imediat după recoltare, în loc să aştepte un preţ mai bun pe piaţă. La o masă rotundă organizată de către Consiliul Concurenţei, participanţii au făcut un schimb de păreri despre achiziţia şi prestarea serviciilor de depozitare şi transport a seminţelor de floarea-soarelui. Mai mulţi producători şi reprezentanţi ai exportatorilor au spus că infrastructura este învechită, iar în perioadele cu vânzări masive este complicat să faci rost de mijloace de transport, transmite IPN.

Preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a spus că anul trecut, timp de două săptămâni după campania de recoltare, o companie de procesare a profitat de poziţia sa dominantă pe piaţă, fapt ce a dus la reducerea preţurilor de achiziţie a seminţelor de floarea soarelui, care au ajuns mai mici ca în regiune (Ucraina şi România), iar ca rezultat producătorii agricoli au înregistrat pierderi. „Noi am sesizat Consiliul Concurenţei şi vrem să ştim dacă anul acesta nu se va repeta situaţia. Nu pretindem la un preţ de achiziţie mare, vrem un preţ corect, corespunzător celui înregistrat la bursele regionale”, a subliniat Alexandru Slusari.

Reprezentatul companiei la care s-a referit preşedintele UniAgroProtect, Jhashi Vaja, a spus că s-au tras concluziile de rigoare şi actualmente preţul a revenit la cel regional. „Conlucrăm cu producătorii, cu exportatorii. Chiar suntem gata să punem la dispoziţia lor vagoane din parcul nostru, dacă duc lipsă. Bineînţeles, contra cost. Însă, trebuie să conştientizăm că preţul de achiziţie în viitorul imediat apropiat ar putea să se reducă, deoarece Ucraina dispune de rezerve de seminţe de floarea soarelui cu 70% mai mari decât în perioada respectivă a anului trecut”, a menţionat reprezentantul companiei.

Viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vladimir Cebotari, a spus că a fost identificată o formulă clară de repartizare a vagoanelor, exprimându-şi speranţa că anul acesta nu vor mai apărea pretenţii de acest ordin la producători şi exportatori. Iar viceministrul agriculturii lui industrie alimentare, Viorel Guţu, a spus că ministerul acordă o atenţie deosebită creării infrastructurii de post-recoltare. Este subvenţionată construcţia de depozite, spaţii pentru uscare şi frigidere. Oficialul a mai spus că accesul la fondurile europene va impulsiona aceste activităţi.

Coșmarul agricultorilor s-a adeverit. Vița de vie a fost afectată puternic de îngheț

0

Tradițional, odată cu venirea primăverii agricultorii încep să facă totalurile pagubelor pe care le-au suferit culturile agricole în sezonul de iarnă.

La Strășeni, de exemplu, cel mai tare a fost afectată vița de vie. Potrivit primelor calcule, mai mult de jumătate din mugurii, care acum ar trebui să dea vlagă, sunt înghețați.

Prognozele nu sunt deloc îmbucurătoare. Anul acesta am putea avea o roadă cu până la 70% mai mică decât în sezonul trecut.

 

VIDEO. Visează la o fermă de capre ca-n Europa. Investește 2 milioane de lei la Soroca

0

Ferma europeană într-o clădire sovietică. Un fost președinte de colhoz de la Soroca, devenit om de afaceri, are un proiect ambițios. Acesta și-a propus să renoveze vechea fermă, în care cândva erau crescute bovine și să o transforme într-un bussiness ca-n Occident. Primul pas l-a facut deja – a adus din Austria o sută de capre de rasă pură. Acum urmează să construiască și un complex de prelucrare.

O clădire care încă mai miroase a colhoz – fosta fermă de vaci din Vărăncău. Aici totul pare desprins din URSS – pereții, geamurile acoperite cu polietilenă, țarcurile. Și numai aceste capre, albe, curate și chiar delicate sparg tiparele sovietice, arată un reportaj realizat de jurnaliștii de la ProTV Chișinău.

Alexei FLOREA, PROPRIETAR: „La o expoziție, le-am văzut mi-au plăcut și am decis să le iau.”

Animalele au fost scoase dintr-o fermă în care mai nu călcau pe covoare de curată ce era și aduse aici.

Alexei Florea, care este fost președinte de colhoz la Vărăncău, s-a ambiționat, totuși să le creeze caprelor condiții de trai și să transforme această dărâmătură într-o fermă de tip european.

Alexei FLOREA, PROPRIETAR: „Am dat un milion pe capre, mai iau un credit de un milion să fac complex de prelucrare”.

Și mai are de gând să-i învețe pe moldoveni ce înseamnă lapte de capră, întrucât la noi acesta nu este deocamdată un produs foarte întrebat.

MEDIC VETERINAR: „Laptele de capră este cel mai bun, conține multe substanțe necesare organizmului.”

Cândva ferma din satul Vărăncău era una dintre cele mai mari afaceri de la Soroca. Sute de bovine erau crescute aici. Dar odată cu colhozurile s-a zis și cu ferma. Dacă proiectul lui Alexei Florea va fi dus la bun sfârșit, în acest sat ascuns între dealurile Sorocii va ajunge o primă adiere dinspre Europa.

Alexei FLOREA, PROPRIETAR: „Trebuie să fim și noi mai europeni oleacă. O inițiativă „jos pălăria!” când te gândești ca în Moldova zeci de ferme construite pe timpurile colhozurilor se ruinează fără niciun folos”.


 

VIDEO. Fermă de struți la Soroca

0

A transformat pasiunea pentru păsări exotice într-o afacere. Este vorba despre Mihai Belivac din satul Ocolina, raionul Soroca. El are o crescătorie de struţi, care, pe lângă faptul că îi asigură o sursă de venit, reprezintă şi o adevărată atracţie pentru cei curioşi.

Anul acesta, păsările vor scoate primii pui. Mihai Belivac speră că, în mai puţin de un an, va începe deja să vândă carne de struţ, transmite Publika TV.

„Vreau să fac un spaţiu amenajat conform cerinţelor europene un spaţiu care permite scoaterea puilor de struţi. Este cerere mare, lumea vede şi vrea pui, pentru că o familie reproducătoare costă de la 3 până la 5 mii de euro.Un pui costă 150 de euro”, a declarat Mihai Belivac.

Consătenii fermierului sunt încântaţi să vadă struţi care cresc în Moldova. Iată ce spun aceştia:

„E lucru bun această afacere… dar trebuie cunoştinţe, trebui bani pentru că ei tot costă, nu aşa ca o găină la piaţă”.

„Scoate puişori, vinde, iubeşte aceste păsări, aşa cum cineva îşi iubeşte femeia aşa el iubeşte păsările”.

„Am văzut cum sunt struţii aceştea, nanţi, mari, frumoşi”.

Un kilogram de carne de struţ costă aproximatv 300 de lei. Iar pielea unei astfel de păsări ajunsă la maturitate costă peste 350 de euro. Ea este folosită, în special, pentru învelirea banchetelor automobilelor, dar şi la fabricarea încălţămintei, poşetelor sau a altor produse din piele.

Urmăriți mai jos un reportaj realizat în trecut de echipa postului de televiziune SorTV.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=PSzpNErT7UE” width=”600″ height=”300″]

Expoziția ”Uzbekistan Agrominitech Expo”

0

În perioada 27-30 mai 2014, în orașul Tashkent, Republica Uzbekistan va fi organizată expoziţia internațională în domeniul industriei agricole „Uzbekistan Agrominitech Expo”.

Această expoziție se va desfășura sub egida Ministerului Afacerilor Economice Externe, Investițiilor și Comerțului al Republicii Uzbekistan.

În acest context şi în vederea promovării produselor autohtone, precum şi diversificării pieţelor de export, MAIA recomandă participarea agenților economici din domeniul agroindustrial la evenimentul nominalizat.

Informaţii detaliate privind expoziţia respectivă, precum și condiţiile de participare le puteţi obţine la organizator la nr. de telefoane: +38 044 5014181, +38 067 3204303, sau la e-mailul: [email protected] și pe site-ul www.agrominitech.mfer.uz.