Din 2014, producătorii de vin vor putea achiziţiona utilaje în leasing cu suportul unui proiect finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). 

Iurie Brumărel, directorul executiv al Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a menţionat că programul finanţat de BEI este în valoare de 75 mln de euro, dintre care 25 mln au fost deja transferaţi pentru creditarea producătorilor de vin.

„Din 2014 urmează a fi pusă în aplicare cea de-a două componentă a programului – cea de leasing. Pentru această componentă sunt planificaţi circa 10 mln de euro şi banii vor putea fi accesaţi doar de producătorii şi procesatorii de vin”, a spus Brumărel.

Conform sursei citate, în scurt timp va fi valorificată şi cea de-a treia componentă a programului – crearea unui fond de creditare, care va fi un sprijin puternic pentru producătorii care au datorii la bănci în urma embargoului din 2006.

În anul curent, în urma restricţiilor impuse de Rusia, Republica Moldova a ratat vânzări de vinuri în valoare de peste 20 mln de dolari SUA, anunță Moldpres.

Republica Moldova a ratat vânzări de 20 de milioane de dolari din ziua anunţării embargoului rusesc la vin şi până la sfârşitul anului. Calculele au fost făcute de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În pofida embargoului impus, exporturile de vin moldovenesc au crescut în acest an cu 23%, a anunţat, într-o conferinţă de presă, ministrul Vasile Bumacov. 

Vasile Bumacov a menţionat că embargoul rusesc a afectat producătorii de vin, în special pe cei care nu şi-au reorientat producţia spre alte pieţe. „50% din tot vinul moldovenesc se vinde anume în această perioadă. Noi am lansat mai multe acţiuni ca să-i susţinem pe vinificatori. Vrem să se producă vin de calitate, dar aceasta necesită tehnică bună şi cunoştinţe vaste”, a subliniat ministrul, citat de IPN.

Oficialul a amintit că, de la 1 ianuarie 2014, Moldova va avea regim liberalizat de export a vinului în UE. „Aceasta nu înseamnă automat o creştere bruscă a exporturilor. Trebuie să depunem eforturi ca să nu-i dezamăgim pe cei ce ne-au oferit astfel de oportunitate”, a spus Vasile Bumacov.

Potrivit datelor ministerului, în anul curent au fost recoltate 600 de mii de tone de struguri, au fost produse peste 160 de milioane de litri de vin. Circa 120 de milioane de litri au fost deja exportate. În UE Moldova a exportat vin în valoare de 27 de milioane de dolari, iar în statele CSI – de 93 de milioane. Cel mai mare exportator din UE este Polonia (37%), urmată de Cehia (23%), iar pe al treilea loc – România (13%). Din statele CSI cel mai mult vin moldovenesc importa Rusia (48%), Belarus e pe locul doi (39%) şi Kazahstan pe locul 3 (12%).

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, Daniel Constantin, vine astăzi într-o vizită oficială de trei zile în țara noastră, în cadrul consultărilor informale în vederea pregătirii Conferinţei Regionale pentru Europa a Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). 

Agenda primei zile include întrevederi cu reprezentantul regional adjunct al FAO, Tony Alonzi, şi cu reprezentantul regional al FAO pentru Europa şi Asia Centrală (de la 1 ianuarie 2014), Vladimir Rakhmanin.

Tot luni, ministrul român al Agriculturii are programată o întâlnire cu ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

De asemenea, Daniel Constantin este invitat la lansarea oficială a brandului „Vin Moldova”.

Conferinţa Regională pentru Europa a Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) se va desfăşura la Bucureşti, anul viitor, între 29 martie şi 4 aprilie.

Venitul mediu al agricultorilor europeni a scăzut în acest an în medie cu 1,3%, arată ultimele date publicate de Eurostat. Cea mai mare scădere a veniturilor agricultorilor s-a înregistrat în Estonia (-17,2%), urmată de Franța (-16,4%), arată statisticile. 

Agricultura europeană a fost afectată în special de scăderea prețurilor oleaginoaselor (-15,4%) și a cerealelor (-13,7%), în timp ce costurile cu inputurile (furaje, mentenanța echipamentelor, semințele și răsadurile) au crescut cu 0,8% în acest an.

Alte scăderi importante în veniturile fermierilor au fost înregistrate în Germania (-10%) și Croația, cel mai nou stat membru UE (-16,2%), în timp ce colegii lor din alte țări au înregistrat creșteri: fermierii din Olanda (+11,4%), România (+10,4%), Spania (+10%) și Italia (8,9%).

Conform Eurostat, scăderea medie de 1,3% rezultă din declinul venitului mediu real din domeniu cu 2,1% și scăderea forței de muncă din agricultură cu 0,9%. Valoarea producției agricole a rămas aproape neschimbată față de anul trecut (+0,1%) – valoarea produselor cultivate a scăzut cu 1,1%, în timp ce valoarea animalelor a crescut cu 1,5%.

//agrobroker.ro

Majoritatea parlamentară a contramandat din nou examinarea proiectului de lege privind revenirea la TVA-ul de 8% pentru produsele agricole şi zahăr. Decizia corespunzătoare a fost luată vineri, în cadrul şedinţei parlamentului.

Șeful comisiei pentru economie, buget şi finanţe, membrul PLDM, Veaceslav Ioniţă, s-a adresat speakerului parlamentului cu propunerea de a desfăşura o scurtă şedinţă a Biroului permanent, în cadrul căreia va fi discutat un şir de proiecte de lege din actuala ordine de zi. Liberalul-democrat a propus ca următoarea şedinţă extraordinară a parlamentului să fie desfăşurată marţi, în cadrul căreia vor fi discutate aceste subiecte.

Propunerea acestuia a fost susţinută de unul dintre autorii proiectului, vice-speakerul Adrian Candu, care a retras de pe ordinea de zi proiectul privind revenirea la TVA-ul de 8% în agricultură. De asemenea, deputaţii au decis să amâne examinarea proiectelor cu privire la operarea modificărilor în activitatea Băncii Naţionale a Moldovei şi Legii cu privire la comerţul interior, precum şi adoptarea bugetului ANRE pentru anul 2014.

Deputaţii au refuzat să comenteze decizia în cauză, însă, joi membrii Coaliţiei de guvernare au amânat întrevederea cu reprezentanţii FMI, care se pronunţă împotriva TVA-ului preferenţial în agricultură.

Coaliţia de guvernare a amânat anterior examinarea acestui proiect, fapt ce a provocat nemulţumiri în rândurile producătorilor agricoli. Fermierii ameninţau cu ample acţiuni de protest, în cazul în care TVA-ul nu va reveni la cota de 8%.

//infotag.md

Proiectul de lege privind instituirea impozitului consolidat în agricultură a fost retras din parlament la solicitarea Ministerului Finanţelor. Decizia a fost luată vineri de guvern. 

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, viceministrul Finanţelor, Maria Cărăuş, a menţionat în cadrul şedinţei că implementarea proiectului de lege va atrage după sine mai multe efecte negative, printre care o administrare fiscală complicată, inechitate fiscală între agricultori, prin majorarea presiunii fiscale pentru cei care obţin venituri mici şi diminuarea acesteia pentru cei care obţin venituri mari.

„Asta pentru că nu se ţine cont de rezultatul activităţii agricultorilor. De asemenea, vor exista probleme şi la capitolul repartizării impozitului, ca sursă de finanţare a bugetului. Prin urmare, propunem retragerea proiectului din parlament, dar şi abrogarea hotărârii guvernului din 12 iunie 2013 privind instituirea impozitului consolidat”, a spus viceministrul.

Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, Leonid Ciorescu, s-a exprimat împotriva acestei decizii a guvernului, la care premierul Iurie Leancă a avut o replică.

„Dle Ciorescu, noi avem multe probleme, inclusiv cu TVA în agricultură etc. Dar avem şi anumite angajamente faţă de instituţiile internaţionale. Ştim cu toţii care este miza relaţiilor cu aceste instituţii. Avem multe îngrijorări, dar încercăm să identificăm soluţii”, a spus premierul.

Asociaţile de agricultori din RM de mai bine de doi ani pledează pentru instituirea impozitului consolidat, care în opinia lor va crea condiţii egale între fermieri şi va aduce mai multe venituri la buget. Împotriva proiectului însă se pronunţă categoric FMI, care afirmă că acest impozit nu este justificat nici dintr-un punct de vedere. Impozitul consolidat ar urma să includă şase impozite – pe venit, funciar, pe imobil, taxa rutieră, pe apă şi taxele locale.

Introducerea declarației electronice pentru import va contribui la reducerea considerabilă a timpului și a cheltuielilor financiare pentru agenții economici. 

Contactul direct cu colaboratorul vamal practic se exclude. Importatorul va interacționa în regim on-line cu organul vamal și alte autorități de control, ceea ce oferă posibilitatea de monitorizare și supraveghere a întregului proces, excluderea unor abuzuri și a cheltuielilor suportate pentru deplasările în teritoriu.

Agentul economic va interacționa cu vameșii exclusiv prin intermediul sistemului informațional și va remite nu doar declarație vamală, dar și alte documente necesare, în format electronic. Noua procedură mai prevede automatizarea altor tipuri de controale, precum cel veterinar și fitosanitar. Controlul actelor permisive (certificate, autorizații) se va efectua în mod electronic.

Anual sunt depuse cca 324 de mii de declarații vamale de import. Potrivit estimărilor prealabile, ponderea declarațiilor vamale procesate electronic va crește treptat și deja anul viitor circa 30 la sută din declarații vor fi efectuate electronic. Procedura nu este obligatorie, așa că agentul economic va putea alege să depună declarația în format electronic sau pe hârtie.

Acum două săptămâni, Guvernul a aprobat procedura de declarare electronică a mărfurilor destinate pentru export.