Clonarea animalelor de fermă și importul de asemenea animale, împreună cu carnea care provine de la ele, a fost interzisă în Uniunea Europeană, conform unui proiect de lege propus de Comisia Europeană. 

Propunerea abordează îngrijorările de natură etică și de bunăstare a animalelor referitoare la clonare, care este prea scumpă pentru ca utilizarea sa în producția de carne să fie viabilă, susține Comisia.

În același timp, un sondaj efectuat de CE, cetățenii UE nu sunt de acord cu utilizarea clonării cu scopul producției de carne și nici nu ar consuma carnea animalelor clonate.

„Este o restricție asupra tehnologiei, asupra importului animalelor clonate și asupra alimentelor, laptelui și cărnii provenite de la animalele clonate”, a declarat comisarul European pentru Sănătate, Tonio Borg.

Uniunea Europeană produce 20% din carnea de porc, 11% din carnea de vită și circa 30% din brânzeturile produse în lume.

//agrobroker.ro

Ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, aflat la finalul unei vizite de două zile în Republica Moldova, a dat un amplu interviu pentru Radio Europa Liberă, în care a vorbit despre perspectivele agriculturii moldovenești, în contextul semnării recente a Acordului de Asociere cu UE.

Europa Liberă: Domnule ministru, după această scurtă vizită, efectuată în Republica Moldova, puteţi să ne vorbiţi despre avantajele şi, deocamdată, problemele agriculturii moldoveneşti?

Daniel Constantin: „Cunoaştem foarte bine ce se întâmplă aici. Eu cred că sunt progrese foarte multe care s-au realizat, în această perioadă. Faptul că, în aceste zile, s-a semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, cred că, dincolo de ce s-a întâmplat, până acum, creează premise importante ca agricultura în Moldova să poată să se dezvolte la standarde la care doresc, probabil, fermierii din această ţară. Mi-am permis să dau anumite sfaturi, plecând de la ce s-a întâmplat în România. În România, după 1989, până în prezent, am încercat, sigur, am fost tentaţi să mergem către alte zone, să ne dezvoltăm din alte puncte de vedere, dar, într-un final, ne-am întors la ceea ce înseamnă agricultura. Pentru că au venit fabrici în România, s-au dezvoltat, după care, sigur că, au plecat, s-au mutat, după forţa de muncă ceva mai ieftină, în alte ţări, din zona mai spre Est, să spun aşa. Pământul a rămas acolo, agricultura s-a dezvoltat şi şi-a pus în valoare potenţialul pe care îl are de dezvoltare.”

Europa Liberă: Câte investiţii trebuie făcute în agricultură, ca ea să ajungă competitivă?

Daniel Constantin: „Sigur, în agricultură, poate niciodată nu sunt suficiente fondurile pe care le au la dispoziţie nici de la bugetul de stat, nici din fonduri europene. Nu vreau să fac o referire la Republica Moldova, pentru că nu cunosc foarte-foarte bine nevoile care sunt aici. Dar eu cred că, dacă vor continua pe trendul pe care au început, se pot dezvolta foarte bine. Şi agricultura poate nu numai să satisfacă piaţa internă, ci să fie în continuare un exportator important de produse agroalimentare.”

Europa Liberă: Experţii de pe ambele maluri ale Prutului, experţii în agricultură deocamdată deplâng performanţele, pe care le înregistrează agricultura din România, după aderarea la Uniunea Europeană. Şi acum, când a fost parafat acest Acord de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, se fac auzite voci care spun că acest Acord care include şi Acordul de Liber Schimb, va da mari bătăi de cap agricultorilor.

Daniel Constantin: „Din punct de vedere concurenţial, da. Competiţia vreau să vă spun că este dură, într-adevăr, pe piaţa unică, dar eu văd avantajele. România a beneficiat de fonduri europene, în perioada 2007-2013, de 8,1 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi în jur de 6 miliarde de euro pe zona de plăţi directe. În perspectiva 2014-2020, vor fi, în total, aproximativ 19 miliarde de euro, pe care le vor avea la dispoziţie.”

Europa Liberă: Pare-se că nici nu aţi reuşit să absorbiţi toate fondurile pe care le oferă Bruxelles-ul.

Daniel Constantin: „Deocamdată, da, dacă vă referiţi la fondurile celelalte, fonduri structurale şi de coeziune, acolo lucrurile poate nu au mers foarte bine. Pe zona de dezvoltare rurală, zic eu, lucrurile merg bine, suntem la 63% de absorbţie. Şi există premise ca să fie primul program care beneficiază de o absorbţie sută la sută. Mi-aş dori să realizăm aceste lucruri. Dar, ca să pun în balanţă avantaje şi dezavantaje, categoric, avantajele pieţei unice sunt în favoarea agricultorilor dintr-un stat membru. Deci eu îi sfătuiesc să fie consecvenţi, pe această direcţie, şi sunt convins că avantajele vor apărea, dincolo de îmbunătăţirea nivelului de viaţă, prin adaptarea la standardele pe care impune piaţa unică, piaţa Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar aceste temeri, care vin şi din partea ţăranului, precum că piaţa autohtonă va fi inundată de către mărfurile din agricultură din UE, e una care trebuie crezută, ascultată sau e o gândire păguboasă?

Daniel Constantin: „Aicea vă spuneam că mi-am permis să dau nişte sfaturi şi le-am spus colegilor din Ministerul Agriculturii că, la momentul aderării, eu cred că trebuie să fie foarte bine pregătiţi, cu toate sectoarele de activitate, din perspectiva competiţiei pe care o vor avea. Pentru că şi noi astăzi, ca stat membru, sigur că avem, în anumite sectoare de activitate, probleme legate de competitivitate. Şi anume: dacă nu suntem asociaţi, dacă nu producem în comun, dacă nu valorificăm în comun, avem costuri de producţie mai ridicate şi e foarte greu să facem faţă preţurilor din alte state, unde aceste lucruri sunt dezvoltate. De aceea, eu cred că, pentru un succes deplin al integrării în Uniunea Europeană, este foarte bine să se pregătească toate sectoarele, adică să se realizeze asocierea, să se realizeze acele cooperative de producţie, în comun, să valorifice în comun şi din punct de vedere calitativ toate produsele.”

Europa Liberă: Deocamdată, în mare parte, agricultura se identifică cu producţia de vinuri, în Republica Moldova. Credeţi că e suficient?

Daniel Constantin: „Nu. Nu e suficient. Eu ştiu că există şi o producţie importantă de fructe. Sunt şi alte zone în care, într-adevăr, s-a dezvoltat foarte bine. E foarte important ca ceea ce există să fie consolidat, iar ceea ce nu există să fie produs într-o cantitate cât mai mare. ”

Europa Liberă: Ce poate absorbi piaţa românească din ceea ce se produce în Republica Moldova?

Daniel Constantin: „Orice produs, care este competitiv. Eu cred că este loc, chiar dacă în România producţia de vin s-a dezvoltat foarte mult, e loc în continuare şi de vinuri, atâta timp cât importăm vinuri din alte state, din Franţa, din Chile, din alte state, cred că e nevoie şi de produsele din Republica Moldova, care sunt foarte bine cunoscute şi extrem de bine apreciate.”

Europa Liberă: Cu excepţia vinului, ouă, carne, zahăr?

Daniel Constantin: „ Cred că e o listă mult mai mare de produse. Ştiu că se importă foarte multe dulciuri din Republica Moldova. Ştiu că se importă şi există potenţial pentru mere, în anii în care există nevoie. Deci sînt foarte multe produse care pot îmbunătăţi schimburile comerciale dintre statele noastre.”

Europa Liberă: Ar fi interesată România să investească în agricultura Moldovei?

Daniel Constantin: „ De ce nu? Ştiu că sunt foarte mulţi investitori care sunt interesaţi şi sunt foarte atenţi de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova şi eu îi apreciez foarte tare.”

Ministrul Agriculturii şi Industrie Alimentare Vasile Bumacov şi reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură /FAO/ Tony Alonzi şi Nicola Hurrington-Buhay au semnat astăzi un program de colaborare pentru anii 2014-2015. 

Potrivit lui Bumacov, programul prioritizează intervenţia FAO în următorii doi ani în sprijinul obiectivelor stabilite de Guvernul RM. „O parte din asistenţa FAO va fi folosită pentru pregătirea programelor, iar pentru implementare lor vor fi atrase şi surse de finanţare din partea mai multor structuri internaţionale”, a spus Bumacov.

Programul cadrul stabileşte mai multe domenii de asistenţă printre care: alinierea politicilor agricole de dezvoltare rurală la standardele UE, conservarea şi managementul resurselor naturale, diminuarea impactului evenimentelor climatice excepţionale asupra producţiei agricole şi agricultura durabilă.

Astăzi, la Palatul Republicii au loc Consultările Informale pentru pregătirea Conferinţei Regionale pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Evenimentul, la care participă reprezentanţi din circa 15 state, a fost inaugurat printr-un cuvânt de salut de către Viorel Guţu, viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare. 

În faţa asistenţei a rostit un discurs și Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. Acesta a ţinut să mulţumească înalţilor reprezentanţi ai FAO, prezenţi la acest for, pentru buna conlucrare şi susţinere a agricultorilor din ţara noastră.

În altă ordine de idei, Ministrul Agriculturii a vorbit despre importanţa şi ponderea crescândă a agriculturii moldoveneşti pentru alimentaţia populaţiei, specificând, că R. Moldova, dispune de suprafeţe mari de terenuri agricole şi într-un viitor apropiat ar putea creşte cu mult volumele de produse agricole la export, pentru aceasta urmând, ca organismele internaţionale să acorde un suport mai consistent în relansarea ramurii de bază a economiei ţării.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a României, Daniel Constantin, prezent la această întrunire, a remarcat că în calitate de ţară gazdă a Conferinţei Regionale pentru Europa a ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie, care va avea loc în aprilie anul viitor, România va asigura buna organizare a acestui eveniment.

Ministrul român a mai menţionat că printre problemele, care urmează a fi abordate, vor avea prioritate cele privind asigurarea alimentaţiei în ţările cu o agricultură subdezvoltată şi necesitatea luptei cu un fenomen evident în mai multe state, cel al irosirii alimentelor. În prezent, precum a specificat Ministrul român al Agriculturii, pierderile de pe urma irosirii de alimente ajung la 30% din cantitatea de recolte crescute.

În cadrul Consultările Informale, reprezentanţii FAO şi invitaţii din mai multe state, au abordat diferite aspecte ale funcţionării acestui organism internaţional. Urmează ca soluţiile la problemele abordate să fie identificate la Conferinţa Regională de la Bucureşti.

Vreme frumoasă și maxime generoase pentru această perioadă din an, deși suntem la mijloc de decembrie. Anul trecut spre exemplu, Moldova era cuprinsă de ninsori abundente și viscol. 

Astăzi, vremea va fi în general frumoasă, soarele va fi destul de prezent, iar maxima zilei va fi de +6 grade Celsius. În orele nocturne mercurul din termometre va înregistra -5 grade. Presiunea atmosferică va fi înaltă, iar vântul va sufla moderat.

Joi, cerul va fi variabil și însorit în majoritatea regiunilor țării. Temperaturile vor continua să urce și vom avea o maximă de +7 grade Celsius. Noaptea se vor atesta -5 grade. Presiunea atmosferică va fi ridicată, iar vântul va sufla moderat, cu până la 8 m/s.

Vineri, aspectul vremii va fi în general plăcut. Cerul va fi variabil, iar soarele își va face simțită prezența. Maxima zilei va fi de +7 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta -5 grade.

Potrivit sinopticienilor, în weekend vremea va fi frumoasă, fără precipitații. Deocamdată, în perioada următoare nu sunt prognozate ninsori.

De la 1 ianuarie 2014 vor fi majorate cotele accizelor la produsele petroliere importate şi livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu 9,3%. Prevederea se conţine în proiectul legii privind politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, aprobat, în prima lectură, de către Parlament. 

În cadrul plenului, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, a declarat că această majorare a cotelor accizelor va duce la o creştere a preţului la combustibil, însă majorarea va fi nesemnificativă. Proiectul mai prevede modificarea cotei accizului la articole din tutun şi alcool cu 4,3%, transmite IPN. 

Potrivit ministrului, proiectul mai prevede că de la 1 ianuarie, moldovenii vor putea introduce în ţară bunuri în valoare de până la 300 de euro fără să achite taxe de import. Actualmente taxa este de 200 de euro. Deputatul PL, Valeriu Munteanu, a propus, pentru lectura a doua, să fie majorată această taxă la 500 de euro. O altă modificare prevede prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 de zile din momentul importului de materie primă, accesorii, ambalaje primare şi articolele de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului.

De asemenea, nu va fi percepută taxa pentru efectuarea procedurilor vamale pentru mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.

În proiect se mai prevede că persoanele care nu vor utiliza maşinile de casă şi control la efectuarea încasărilor băneşti vor fi amendate cu 20 de mii de lei, dublu faţă de amenda în vigoare. De asemenea, vânzătorii care nu vor elibera cumpărătorilor bon de casă vor fi sancţionați cu 10 mii de lei, iar persoanele care vor utiliza maşinile de casă şi control defectate sau nesigilate de către organul fiscal vor fi sancţionate cu 20 de mii de lei. Pentru înlăturarea sau distrugerea sigiliului aplicat pe aparatele de casă şi control, în mod intenţionat sau din neglijenţă, se va pune o amenda de 50 de mii de lei. Pentru distrugerea repetată a sigiliului amenda va fi dublată. Deputatul PL, Gheorghe Brega, a propus, pentru a doua lectură, să fie micşorate aceste amenzi, deoarece vor avea un efect negativ asupra agenţilor economici.

În proiect se mai propune ca transportatorii care nu eliberează bilete de călătorie pasagerilor să fie sancţionaţi cu amendă în mărime de 10 mii de lei pentru fiecare caz de încălcare. Pentru plecarea mijlocului auto din autogară cu pasageri îmbarcaţi fără bilet de călătorie sancţiunea va constitui 10 mii de lei. Comiterea a doua oară a încălcării respective se va sancţiona cu 25 de mii de lei, iar la a treia încălcare şi la următoarele amenda va fi 50 de mii de lei.

A fost prevăzut dreptul de a importa, pentru agricultură, tractoare uzate cu termenul de până la 20 de ani.

Totodată, a fost modificat termenul de raportare a obligaţiilor fiscale, care să fie nu ultima zi a lunii, ci data de 25. Veniturile persoanelor fizice de până la 27852 vor fi impozitate cu 7%, iar veniturile mai mari de această sumă – cu 18%.

Deputatul PLDM, Alexandru Cimbrinciuc, a propus să existe o plafonare a taxelor locale, în proiectul care va fi examinat în a lectura a doua.

Deputatul neafiliat, Mihai Godea, a declarat că nu este de acord cu faptul că Serviciul Vamal va avea subdiviziuni speciale operative. Conform proiectului, acestea vor efectua controlul mărfurilor, vehiculelor, documentelor şi persoanelor în scopul asigurării respectării legislaţiei vamale şi altor legi referitoare la mărfurile aflate sub supraveghere vamală. Acestea vor efectua controlul pe întreg teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv pe drumuri, în zonele de control vamal, etc. Deputatul a spus că aceste sunt subdiviziuni sunt de fapt „subdiviziuni de rachet de stat” care vor proteja anumite interese.

Cota TVA la produsele agricole va fi micşorată până la 8%, iar fermierii ar putea importa tehnică agricolă fără ca să plătească taxa pe valoare adăugată. Două proiecte de legi în acest sens au fost aprobate de Parlament.  

Proiectul prevede că producătorii agricoli vor achita o taxă pe valoarea adăugată de 8% la zahărul din sfecla de zahăr importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova, relatează Moldpres.

Aceeaşi taxă va fi achitată la producţia de fitotehnie şi horticultură şi producţia de zootehnie livrată şi produsă pe teritoriul ţării.

Iniţiativa aparţine unui grup de deputaţi, iar noile prevederi ar putea intra în vigoare de la începutul anului viitor.

De asemenea, producătorii agricoli, indiferent de forma juridică de activitate ar putea fi scutiţi de taxa pe valoare adăugată la procurarea tehnicii şi echipamentului agricol. Un proiect în acest sens a fost aprobat în primă lectură de Legislativ.

Iniţiativa are drept scop susţinerea micilor producători. Proiectul a fost prezentat de deputatul PLDM Ion Balan, care a specificat că noile modificări legislative vor asigura echitate în rândul agricultorilor.

În prezent agricultorii achită taxa de 20% TVA la procurarea tehnicii şi a echipamentului agricol. Pentru lectura a doua proiectul va fi inclus în politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. 

Guvernul a pus punct în polemica sa tăioasă cu Fondul Monetar Internaţional legată de impozitul unic în agricultură. Iniţiativa unificării unor impozite plătite de agricultori în unul singur a fost retrasă săptămâna trecută din Parlament, cu justificarea că ar nedreptăţi agricultorii mici şi ar îngreuna birocraţia. De ce aceste dificultăţi nu au fost anticipate înainte ca să li se dea speranţe deşarte agricultorilor şi cât de mare este dezamăgirea produsă de acest nou pas înapoi al guvernului, a încercat să afle reporterul postului de radio Europa Libera într-o convorbire cu Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii producătorilor agricoli.

Europa Liberă: Guvernul a retras, dle Slusari, din Parlament proiectul de lege privind impozitul agricol – un impozit despre care se discută din 2012 şi care ar fi urmat să unifice şase impozite în unul. Întâi de toate, cum au primit vestea renunţării la el agricultorii?

Alexandru Slusari: „Cu mare dezamăgire.”

Europa Liberă: Dle Slusari, povestea aceasta cu impozitul agricol pare a fi situaţia în care mai mult contează, pentru înţelegerea corectă a lucrurilor, nu atât motivul retragerii, cât mai ales cel din care se aprobase la un moment dat. Guvernul Filat nu părea dispus să-l accepte, dar, brusc, înainte de demitere, atunci când mulţi erau siguri că vin alegerile, l-a votat. Parlamentul nu a dat nici un semn că ar fi dispus să-l sprijine. Imediat s-au auzit voci care spuneau, la unison cu FMI, că este o idee ce favorizează fermierii mari şi-i defavorizează pe cei mici. Dintr-o parte, situaţia ar putea lăsa impresia că cineva a făcut lobby pentru interesele agricultorilor mari în faţa guvernului Filat, dar odată plecat acest guvern, s-a risipit şi efortul…

Alexandru Slusari: „Nu cred că este vorba despre un lobby. Această lege ca atare este lobată de agricultorii care vor să facă regulă în sector şi vor să plătească cinstit toate impozitele.

Acest proiect de lege are mai multe avantaje, şi nu doar de ordine fiscală. În primul rând, această lege pune în condiţii egale toţi producătorii agricoli. Al doilea avantaj ţine de simplificarea evidenţei şi raportării, lucru de la care recurge micşorarea corupţiei între FISC şi agricultori. Al treilea avantaj ţine de micşorarea semnificativă a numărului de evaziuni fiscale. Patru – se vor micşora numărul terenurilor neprelucrate. Şi cinci la număr, dar nu după importanţă – apare un stimulent suplimentar pentru agricultori să aibă un randament mai ridicat, mai sporit.”

Europa Liberă: Dvs. iată v-aţi făcut nişte calcule. Guvernul a făcut şi el nişte calcule şi spune într-o notă informativă tocmai că acest impozit ar deschide portiţele pentru evaziune fiscală şi ar complica lucrurile. Spuneaţi mai devreme că e pentru agricultorii care îşi plătesc impozitele. Dar cum îi neutralizează acest impozit pe cei care nu-şi plătesc onest impozitele?

Alexandru Slusari: „La ei se micşorează posibilitatea de a se eschiva. Daţi să spunem lucrurilor pe nume: agricultura este cel mai afectat sector din punct de vedere al necontabilizării producţiei agricole, dat fiind faptul că prin definiţie în agricultură este foarte uşor de a nu arăta toată producţia, de a comercializa producţia la negru şi desigur că, atunci când se pune un impozit fix, de la care nimeni nu poate fugi, care este legat de terenurile agricole pe care le deţii în proprietate, se micşorează posibilitatea de a te eschiva, de a nu plăti impozitele. Deoarece acest impozit este legat de o bază fixă. Invers, foarte greu ar fi de trişat. Da, mai rămân nişte plăţi, nişte taxe care ar urma să fie plătite, cu excepţia impozitului unic, dar oricum scade semnificativ evaziunea fiscală, dat fiind faptul că baza impozabilă este alta.”

Europa Liberă: Să presupunem că eu sunt agricultor. Am doua ha. de teren arabil, plătesc un impozit de acest fel, care rezultă din înmulţirea numărului de ha. cu un coeficient anume, în funcţie de bonitatea pământului, iar pe alături, sub paravanul de agricultor, desfăşor diferite activităţi – cumpăr şi vând fructe, cereale, etc. Am venituri, dar nu plătesc decât acel impozit? Nu la asta se referea FMI, iar acum mai nou şi Ministerul Finanţelor, când spuneau că se deschid noi portiţe pentru evaziune fiscală?

Alexandru Slusari: „Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să invoce aceste argumente înainte să fi fost aprobat în Guvern acest impozit şi să fi fost votat în Parlament în primă lectură. Dar în ceea ce ţine de argumente, noi în comisie am luat varianta Ucrainei, unde foarte clar este scris că acest impozit se aplică pentru întreprinderi la care nu mai puţin din 75% din structura vânzărilor constituie producţie agricolă. Deci, se face delimitarea foarte clară dintre producătorii agricoli care se ocupă preponderent cu agricultura şi ceilalţi antreprenori, pentru care agricultura este un business auxiliar.

Noi aici am găsit soluţia după exemplul ţării vecine, iar acest argument, precum şi argumentul cu avantajele pentru fermierii mari şi fermierii mici, noi în cadrul comisiei şi în cadrul negocierii cu Federaţia fermierilor am găsit o soluţie de compromis. După aceste negocieri eu nu am mai auzit nici un argument împotriva acestui impozit. Pentru fermierii mici era preconizată o cotă mai redusă.”

Europa Liberă: Aţi invocat exemplul Ucrainei. Mai există şi alte ţări care aplică acest impozit?

Alexandru Slusari: „Federaţia Rusă şi Estonia, din câte cunosc. Mai mult, deci, în ţările post-sovietice, unde ponderea economiei tenebre este una mare.”

Europa Liberă: Chiar dacă nu o spune în voce tare, guvernul a răspuns astfel se pare criticilor FMI, instituţie financiară expertizele căreia sunt de primă valoare în ochii tuturor donatorilor şi cu care Chişinăul ar vrea să-şi restabilească relaţia. De ce nu e mulţumitoare această explicaţie pentru domniile voastre?

Alexandru Slusari: „În primul rând ţine de forma în care a procedat. Nu există altceva mai rău decât promisiunile nerealizate. După ce la începutul anului ni s-a spus ferm că impozitul va fi introdus începând cu anul 2013 (a fost o promisiune făcută nu o dată de către ex-prim-ministrul Filat), proiectul a fost aprobat de către Guvern cu o zi înainte de demisia Guvernului, proiectul a fost votat în prima lectură şi pe urmă s-au început aceste mişcări neclare pentru noi: parcă răspundeam la fiecare întrebare, găseam compromisul, dar lucrurile nu se mişcau mai departe.

Pe urmă ni s-a spus că hai să facem proiect-pilot. Noi am căzut de acord. Dacă există atâtea opinii, dacă FMI nu e de acord, să nu supunem riscului întreaga economie, alegem trei raioane şi implementăm în trei raioane un proiect pilot.

Pe urmă ni s-a spus că în 2013 nu reuşim. Haideţi să facem din 2014. Doar ca să mergem înainte, noi am acceptat şi asta. Bine, mergem din 2014 cu trei raioane. Până la urmă, fără să ne comunice, fără să ne prezinte argumente, ca să ştim care a fost baza calculelor, nici o discuţie după luna mai, nici în cadrul Comisiei agricultură, nici în cadrul Guvernului, nici în cadrul Ministerului Finanţelor noi nu am avut. Şi desigur că pentru noi a fost un şoc când ni s-a comunicat că nici pe linia proiectului pilot nu va merge…”

Europa Liberă: E limpede că atunci când se dau speranţe deşarte, efectele pot fi numai negative. Pornind de la previziunea FMI, confirmată acum, iată, şi de Ministerul Finanţelor, dar şi de Dvs. la un moment dat, că acest impozit ar fi urmat să-i avantajeze pe producătorii mari şi, invers, pe cei mici să-i împovăreze, nu vi se pare totuşi o logică greşită, în timp ce în toată lumea antreprenoriatul mic şi mijlociu este sprijinit, pe el se pune accentul, inclusiv în agricultură. De ce ar trebui sa-i avantajam pe cei mari, nu pe cei mici ar trebui?

Alexandru Slusari: „Eu nu sunt de acord cu ideea divizării fermierul mare/fermierul mic. În Republica Moldova trebuie să existe doar noţiunea de fermier eficient, indiferent de suprafaţa deţinută. Poţi să ai rezultate bune şi pe un ha., şi pe două ha. – cu seră de exemplu. Dar poţi să nu fii eficient nici pe o mie sau două mii de ha. Şi în acest context noi trebui să stimulăm agricultura eficientă şi pe fermierii eficienţi. Dar în ceea ce ţine de avantaj/dezavantaj eu repet: în cadrul discuţiilor la comisie noi ne-am înţeles cu federaţia fermierilor că fermierii mici, cu până la 10 ha., vor plăti impozit consolidat între 1,85 lei pe ha. şi 2 lei pe ha.”

Europa Liberă: V-aţi gândit la o perioadă provizorie, prin urmare. Un alt teren de contradicţii dintre guvern şi FMI, dar şi între agricultori şi Guvern e TVA-ul în agricultură. Doar un an a fost aplicat un TVA de 20%, aşa cum a recomandat FMI. Acum guvernul vrea să se întoarcă la 8%, în dezacord din nou cu FMI. Întrebarea mea este simplă: dacă rămâne în vigoare revenirea la 8% pe care o cereţi, ar fi pe potrivă asta să vă mulţumească, chiar şi cu anularea impozitului unic, sau dezamăgirea va rămâne la fel de mare?

Alexandru Slusari: „Gustul dezamăgirii oricum rămâne. Dar cu impozitul unic noi mai avem timp să încercăm să revenim la negocieri. Impozitul unic noi am putea să-l aplicăm de exemplu după modalitatea: când se achită impozitele la agricultori, noi am putea să discutăm această întrebare, adică în februarie-martie. Să mai încercăm să convingem Guvernul. Dar TVA – noi categoric insistăm la revenirea la 8 procente.”

Europa Liberă: Dar de ce agricultorii ar trebui să beneficieze de această facilitate, din moment ce în toată lumea, spun economiştii, TVA nu este considerat un instrument pentru dezvoltarea afacerii, ci o plată care nu aparţine agricultorului, e plătită de consumator şi aparţine statului, nu-i aşa?

Alexandru Slusari: „Iată aceasta este cea mai mare confuzie a analiştilor şi experţilor economici. În toată lumea, în marea majoritate a statelor europene, cota la TVA pentru agricultori este redusă. La vecinii noştri, în România de exemplu pentru o mare parte din produsele agricole, TVA e 0. În Ucraina – 20 de procente, care totalmente rămân în conturile întreprinderilor agricole, în Rusia – 10 la sută, Belarus – 10 la sută, Georgia – 0. Este o metodă prin care, dat fiind faptul că oscilaţia preţurilor la producţia agricolă este imensă în fiecare an şi agricultorul nu poate fi impus la un TVA de 20%.”

Europa Liberă: Dar poate FMI insistă pentru că nu ne-am putea permite un TVA mai mic?

Alexandru Slusari: „Nici acest argument nu este plauzibil. Ministerul Finanţelor a arătat că pentru 2013, după ce a fost introdus TVA de 20%, bugetul mai mult a pierdut. Acum datoriile statului faţă de exportatori la restituirea TVA cu 120 milioane de lei depăşeşte încasările sumare de la producătorii şi prelucrătorii agricoli la TVA. Deci, bugetul a pierdut după introducerea de 20 la sută şi acesta a fost principalul argument din care ministrul finanţelor a venit la această idee că e necesar de revent la 8 procente.”

Europa Liberă: Dacă Guvernul va ceda şi nu va reveni la TVA-ul de 8%?

Alexandru Slusari: „Guvernul nu va ceda. Mingea este acum la Parlament. Dacă marţi nu va fi votat TVA-ul de 8 procente, aşa cum din nou ni s-a promis, noi pentru vineri pregătim primul miting de protest la Parlament.”

Europa Liberă: Vă mulţumim şi să sperăm că şi această contradicţie va fi rezolvată.

//europalibera.org