Belarus interzice importurile de carne de pasăre din Germania și Olanda. Urmează să o facă Rusia și Kazahstan

0

Autoritățile sanitar-veterinare din Belarus au interzis importurile de păsări și carne de pasăre, respectiv produse care conțin carne de pasăre din Germania și Olanda, datorită descoperirii unor focare de gripă aviară cu patogenitate redusă H5N3 în aceste țări, informează Agrobroker. 

Conform agenției Belta, focare de gripă aviară H5N3 au fost descoperite în Germania, în regiunea Baden Wuttemberg și în Olanda, în provincia Groningen.

În baza acordului privind politica comună de importuri aplicate de țările din cadrul Uniunii Vamale formate din Belarus, Rusia și Kazahstan, restricțiile veterinare impuse de un membru al Uniunii vor fi ulterior introduse și de celelalte.

De aceea autoritățile veterinare din Rusia și Kazahstan vor introduce și ele restricții asemănătoare cu cele din Belarus în viitorul apropiat.

Decizie istorică! UE a liberalizat astăzi importul de vinuri din Moldova

0

Parlamentul european a adoptat cu o majoritate largă (503 de voturi) documentul care prevede liberalizarea importurilor UE de vinuri moldovenești. 

Astfel, Parlamentul European și-a dat acordul final asupra liberalizării importurilor de vinuri ale statelor UE din Republica Moldova, măsură propusă în septembrie de Comisia Europeană, la scurtă vreme după ce Rusia a impus un embargo asupra importurilor de vin din țara noastră.

„Votul de astăzi transmite un mesaj de sprijin politic pentru calea europeană a Moldovei. Liberalizarea imediată a pieței pentru vinurile moldovenești este o reacție de răspuns față de presiunile Rusiei față de țările din Parteneriatul Estic, implicit la embargoul nejustificat aplicat la vinurile din R. Moldova. Aceste schimbări aprobate astăzi vor ajuta producătorii de vin din Moldova să depășească situația dificilă creată de embargoul Rusiei”, a spus raportorul pentru comerţ cu Republica Moldova, Lulu Winkler.

Pentru a fi aplicabilă, decizia de liberalizare a importurilor de vinuri trebuie aprobată formal de Consiliu și apoi publicată în Jurnalul Oficial al UE în toate cele 24 de limbi ale blocului comunitar.

După aprobarea deciziei în plenul Parlamentului European, aceasta va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Mierea moldovenească cucereşte piaţa UE. Cum a ajuns un apicultor din Orhei să-și exporte producția în Europa

0

Mierea este unul dintre puţinele produse moldoveneşti a cărei cotă pe piaţa europeană creşte continuu. Anual ţara produce aproximativ 4-5 mii de tone de miere. Experţii sunt convinşi că într-o perioadă scurtă de timp Republica Moldova îşi poate cel puţin dubla producţia de miere şi exporturile.

Un jurnalist al Centrului de Informare al Vecinătăţii Europene a vizitat o companie moldovenească care intenţionează să exporte în Europa nu mai puţin de 100 de tone de miere de cea mai bună calitate în termen de patru ani. Acest lucru a fost posibil datorită programului EAST Invest finanţat de Uniunea Europeană, care sprijină întreprinderile mici şi mijlocii nu doar să găsească parteneri, ci şi să afle despre cerinţele, oportunităţile şi condiţiile de pe pieţele europene.

„Acum câţiva ani, nici nu visam să export în Europa…”

Ion Cosneanu deţine o mică afacere de familie în oraşul Orhei. Pentru prima dată în acest an, compania sa Roxinform Grup a exportat 21 de tone de miere în Franţa. Omul de afaceri livrează, de asemenea, cantităţi mici de miere în Marea Britanie, şi are un acord provizoriu de export cu Italia. Omul de afaceri intenţionează să vândă şi în alte state europene: în Germania şi Scandinavia. În trei sau patru ani, el planifică să exporte în Europa nu mai puţin de 100 de tone de miere de cea mai bună calitate.

„Posibilitatea de a-mi vedea mierea pe piaţa europeană a fost oferită de programul EAST Invest, programul ce facilitează comerţului regional. Ne-a ajutat nu doar să găsim parteneri în Franţa, ci şi să aflam mai multe despre cerinţele impuse cu privire la produse, condiţiile de export şi oportunităţile de promovare a produsului nostru în străinătate.”

Atractivitatea noastră constă în calitate, nu în cantitate

Partenerul de afaceri al domului Cosneanu în Franţa este Naturalism France, unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa, care importă miere din China, America Latină şi alte regiuni. Exportul din Republica Moldova nu poate concura cu alţi furnizori la capitolul cantitate. Cu toate acestea, potrivit experţilor francezi, interesul pentru mierea din Moldova constă în calitatea sa.

„În luna ianuarie sau februarie 2014, intenţionez să merg în Franţa, să vorbesc cu clienţii şi să aflu mai multe despre doleanţele şi cerinţele acestora”, spune Ion Cosneanu. „Acolo, vom aproba şi lista cu echipamente, pe care dorim să le procurăm pentru a îmbunătăţi tehnologia de producere a mierii. Vom ţine cont de toate detaliile, astfel încât să nu existe nici un fel de reclamaţii cu privire la produsul nostru.”

Statul rambursează agricultorilor 30% din costul echipamentului, plus 10% în cazul în care fermierul este mai tânăr de 30 de ani. Ion Cosneanu se încadrează în această categorie. În prezent, el livrează miere în Franţa în containere de 300 kg, care au fost în mod special achiziţionate în Ungaria, pentru a corespunde standardelor impuse de UE. În viitor, tânărul om de afaceri doreşte să ambaleze mierea în special pentru piaţa europeană. Ion a înregistrat deja o marcă care va fi folosită pentru toate produsele companiei sale.

Mierea este unul dintre puţinele produse din Republica Moldova, a cărui cotă pe piaţa europeană creşte continuu. Anual ţara produce aproximativ 4-5 mii de tone de miere, dintre care 1,5-2 mii de tone sunt exportate în special în ţările europene. Experţii sunt însă convinşi că într-o perioadă scurtă de timp Republica Moldova îşi poate cel puţin dubla producţia de miere şi exporturile.

Dezvoltarea industriei a fost anterior îngreunată din cauza lipsei pieţii de desfacere, din cauza tehnologiilor învechite şi a facilităţilor slabe. Datorită proiectului EAST Invest, situaţia s-a îmbunătăţit. Inga Leontean, membru al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, declară că intenţionează să trimită mai mulţi apicultori moldoveni în Franţa în vara anului 2014, astfel încât aceştia să se poată familiariza cu practicile apicultorilor francezi şi să studieze tehnologiile de procesare a mierii în perioada când aceasta este colectată.

Promovarea produselor şi organizarea producţiei

Programul EAST Invest finanţat de UE a fost lansat la începutul anului 2011 la iniţiativa Asociaţiei Camerelor Europene de Comerţ şi Industrie (Eurochambrеs), care introduce programul prin intermediul a 84 de parteneri din statele UE, Parteneriatul Estic şi Turcia. În Republica Moldova, partenerul este Camera de Comerţ şi Industrie. Mihai Bîlbă, Director al Departamentului Relaţii Economice Externe al Camerei de Comerţ şi Industrie, înţelege scopul principal al programului în sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, în atragerea investiţiilor şi dezvoltarea cooperării cu partenerii europeni.

„Am desfăşurat mai multe seminare pentru oamenii de afaceri din Republica Moldova conform programului EAST Invest”, declară Bîlbă. Prin intermediul acestui program, zeci de reprezentanţi ai organizaţiilor care sprijină afacerile din Republica Moldova au participat la şedinţele EAST Invest Academy privind comerţul internaţional şi promovarea exportului. Şedinţele au avut loc în Ucraina, Franţa, Belgia şi Republica Moldova. Experienţa valoroasă a fost, de asemenea, obţinută prin participarea la expoziţiile specializate în Italia, Spania şi alte state UE.

Ludmila Rotaru, unul dintre managerii de proiect din Republica Moldova, scoate în evidenţă o caracteristică specială a programului EAST Invest: „Acesta este conceput să sprijine afaceri concrete şi, în acelaşi timp, să promoveze interesele comune ale exportatorilor. La seminarele organizate în cadrul programului, am ajutat antreprenorii să deprindă practicile europene de promovare a produselor, controlul calităţii şi organizarea producţiei.”

Mai multe produse în drum spre Europa

Compania Metar-Grup a fost înfiinţată în anul 2007 şi are ca activitate producerea amestecurilor pentru construcţii şi a dispersiilor apoase. Până în prezent, produsele s-au vândut doar pe piaţa internă. „În cadrul programului EAST Invest, am participat la seminarul pentru exportatori”, spune Adrian Tătaru, manager al companiei, responsabil pentru calitate şi tehnologie. „M-am familiarizat cu unele aspecte de vămuire, logistica privind exporturile, precum şi specificul lucrului pe pieţele externe. Următoarea etapă a constituit excursia la expoziţia Construmat în Barcelona în luna mai 2013. De acolo, am adus numeroase idei privind dezvoltarea întreprinderii şi contracte noi cu partenerii străini. Acum, vom organiza exporturile de produse”.

O altă întreprindere mică din satul Mereni, Mercomez-Lu, are ca activitate procesarea cărnii. Diverse produse cu această marcă sunt vândute în cinci magazine specializate. „După ce am participat la seminarul EAST Invest, împreună cu experţi din ţările Parteneriatului Estic, şi după excursia la Torino în luna octombrie 2012, am revizuit o mare parte din munca noastră”, spune Lilia Baciu, director al Mercomez-Lux. „Cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie, am introdus sisteme moderne de control a calităţii ISO-2200 şi ISO-9001; am început să folosim mirodenii şi reţete împrumutate de la partenerii noştri germani şi am dezvoltat o nouă linie de producţie de alimente europene. Sunt sigură că, cu aceste produse vom intra în curând pe piaţa UE.”

Dmitri Kalak/Centrul de Informare al Vecinătăţii Europene

Onișcenko: Vinurile moldovenești și bomboanele ucrainene se vor întoarce în Rusia doar atunci când vor fi calitative

0

Vinurile moldovenești și bomboanele ucrainene se vor întoarce pe piața rusă numai atunci când vor fi produse în strictă concordanță cu standardele de calitate rusești. Despre aceasta a anunțat Ghenadii Onișcenko, fost șef al Rospotrebnadzorului, în prezent consilier al premierului Dmitri Medvedev, anunță Interfax. 

„Întoarcerea pe piața rusă a vinurilor din Republica Moldova și a producției companiei ucrainene „Roshen” depinde de cât de repede producătorii vor stabili standardele de calitate în conformitate cu cerințele din Rusia. Imediat ce-și vor rezolva problemele, noi vom relua exportul. Principiul este clar: Nu vom permite să intre în țară produse de o calitate slabă”, a declarat Onișcenko.

Zilele trecute, Rospotrebnadzor-ul a expediat pe adresa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare o scrisoare în care insistă din nou asupra intensificării controlului asupra calităţii producţiei. Ministrul Vasile Bumacov a declarat că deja au fost epuizate toate argumentele pentru a convinge partea rusă să permită importul vinurilor. Totuși, Bumacov a dat asigurări că negocierile vor continua. 

Cartofii din import se vând de două ori mai scump decât cei autohtoni. Specialiștii explică motivul

0

Dacă în acest an în Moldova s-a adunat o roadă bună de cartofi, atunci în statele vecine s-a creat un deficit. Din această cauză, unele magazine, care importă cartofi în ambalaj din alte state, au afişat preţuri practic de două ori mai mari decât cele solicitate de producătorii moldoveni.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi, Petru Iliev, a declarat pentru IPN că un kilogram de cartofi de la producător costă 4,5-5 lei. Aceasta în timp ce în unele magazine preţul cartofilor ajunge la 9-10 lei kilogramul.

„Ar fi păcat să spunem că nu avem roadă. Avem, şi una foarte bună. Unii producători din nordul ţării au posibilitatea chiar să exporte cartofi şi în statele vecine. Alta e că nu prea doresc să plătească şi taxe”, a subliniat liderul producătorilor.

Întrebat dacă Moldova nu se va confrunta şi ea cu un deficit de cartofi în primăvară, Petru Iliev a spus că aceasta ar putea să se întâmple doar dacă unii producători vor exporta cartofii clandestin. „Poate ar putea să se majoreze un pic preţul, dar nu vor fi majorări substanţiale la producători. Deja preţul din magazine este altă treabă”, a menţionat preşedintele Asociaţiei producătorilor.

Anul acesta în Moldova s-au adunat în jur de 120 de mii de tone de cartofi. Roada este cu 30 la sută mai mare faţă de cea din anul trecut.

Belarus propune Moldovei regim preferenţial la procurarea tehnicii agricole

0

Veste bună pentru fermieri. Belarus ar putea institui un regim preferențial pentru exportul tehnicii agricole în țara noastră.

Despre aceasta s-a anunțat astăzi în cadrul întrevederii premierului Iurie Leancă cu membrii unei delegații din Belarus. Oaspeții au venit la Chișinău pentru a participa la ședința comisiei interguvernamentale comercial – economice.

Părțile au discutat despre posibilitățile extinderii cooperării bilaterale în domeniile comercial, agroindustrial, transport, industrial, construcţii, energetic, etc. În acest sens, delegația de la Minsk, condusă de viceprim-ministrul Mihail Rusîi, a menționat că Belarus ar putea oferi țării noastre condiții preferențiale la procurarea tehnicii agricole și industriale.

Potrivit informațiilor, fermierii moldoveni ar urma să procure utilaj și tehnică agricolă în baza unei dobânzi mai reduse la creditele oferite de băncile comerciale. Nivelul dobânzii, a declarat Mihail Rusîi, ar urma să fie de 3% – 3,5%.

De asemenea, părțile și-au manifestat interesul în deschiderea noilor piețe de desfacere prin realizarea unor investiții strategice pentru economiile celor două țări.

Delegația belarusă a salutat lansarea brandului moldovenesc „Wine of Moldova”, care este un indiciu al calității, și a menționat că Republica Moldova este cel mai mare exportator de vinuri, inclusiv de spumante și divinuri în Belarus.

Schimbul comercial dintre Moldova și Belarus a crescut cu șase la sută în primele nouă luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului 2012, constituind peste 200 de milioane de dolari.

Afacere ciudată: Un student francez vinde cutii cu aerul „cules” dintr-un sătuc pitoresc

0

Ţi-ar plăcea să simţi mirosul pitorescului sătuc francez Montcuq? Pentru 5.5 euro, plus încă cinci euro pe transport, o cutie de 250 de ml cu aer proaspăt poate fi a oricui.

„Air de Montcuq” este produsul studentului Antoine Deblay (22 de ani), căruia i-a venit ideea să vândă aer din oraşul său natal. A început să-şi vândă produsul în scopuri caritabile, fiind surprins de suma câştigată: 800 de euro. Banii i-a investit într-un site dedicat produsului şi în materiale.

Până să afle presa franceză de subiect, banii au început să curgă pentru tânărul întreprinzător. În primele trei săptămâni a primit 1.000 de comenzi, situaţie complet neprevăzută. „Ştiam că se vor vinde, dar nu-mi închipuiam că atâtea”, a spus el pentru Business Insider

Având în vedere că profitul obţinut a depăşit 60% din vânzări, nu este de mirare că Deblay a câştigat mii de euro în doar câteva săptămâni. Întrebarea este: de ce ar cumpăra atât de mulţi oameni aer dintr-un sătuc francez? Cei care cunosc limba franceza s-ar putea să fi prins deja ideea. În franceză, numele satului Montcuq este pronunţat deseori greşit „mon cul”, care se traduce prin „dosul meu”, în varianta îndulcită a realităţii. „Air de Montcuq” ar putea fi interpretat, deci, şi printr-o sintagmă de genul „vânturi din dosul meu”. Motiv care explică mai bine succesul nebun al unor cutii goale, dar amuzante datorită jocului de cuvinte. Şi Deblay se joacă cu această situaţie, în descrierea produsului său.

„Aerul proaspăt din Montcuq este 100% organic, te afundă în adâncimile oraşului şi îţi împrospătează ideile. Ideal când eşti într-o pană de creativitate. Atenţie: conţinut de neînlocuit. Consumabil o dată. Nu lăsa deschis”, se arată pe eticheta produsului.

Tânărul recunoaşte că nu aerul în sine este motivul pentru care oamenii cumpără fără oprire produsul său.

„Poate aerul din Montcuq are o compoziţie anume, nu ştiu. Eu am făcut un plan de marketing foarte bun în jurul acestui produs, iar oamenilor le place. Jocul de cuvinte îi face să râdă”, a spus acesta. Oricare ar fi motivul, proiectul lui Deblay nu mai are mult. Acesta a anunţat că va vinde doar 10 litri de aer pe săptămână, pentru a nu folosi toată rezerva satului Montcuq. Motiv pentru care pe site-ul său există atenţionarea „Am atins capacitatea maximă”.

Sursa: Adevarul.ro

AIPA dă startul campaniei de semnare a contractelor de acordare a sprijinului financiar

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), invită producătorii agricoli să semneze Contractul de acordare a sprijinului financiar, pentru măsurile de sprijin 3-A, 3-P și 3-V. 

Aceste contracte sunt prevăzute în Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 152 din 26.02.2013.

Producătorii agricoli sunt anunțați telefonic de colaboratorii AIPA despre programul semnării contractelor, desfășurat din data 09-10.12.2013, între orele 08:00-17:00 (pauză de masă 12:00-13:00), la Sediu Central al AIPA din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 162, et. 15, oficiul 1507.

Neprezentarea nemotivată a solicitanului, în termen de 5 zile de la somare, pentru semnarea contractului de acordare a subvenției, conduce la revocarea dreptului la subvenție.

Vedeți aici lista agenți economici – Măsura 3-A

Vedeți aici lista agenți economici – Măsura 3-P

Vedeți aici lista agenți economici – Măsura 3-V

Bumacov: Rusia impune de două ori mai multe cerinţe pentru exportul de vinuri decât UE

0

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a Republicii Moldova încă nu a primit un răspuns din partea Serviciului sanitar de stat al Federaţiei Ruse „Rospotrebnadzor” privind reluarea exportului de vin moldovenesc pe piaţa rusă. Totodată, autorităţile de la Chişinău expediază în continuare scrisori de argumentare în Rusia cu explicaţii la obiecţiile care se invocă vizavi de calitatea vinurilor moldoveneşti. Afirmaţia aparţine ministrului agriculturii, Vasile Bumacov, şi a fost făcută în platoul emisiunii „Replica” de la postul de televiziune Prime TV, notează IPN. 

Vasile Bumacov a menţionat că în cadrul ultimei vizite la Moscova specialiştii de la Ministerul Agriculturii au discutat mai bine de 2 ore cu specialiştii care au vizitat Moldova pentru verificarea calităţii vinurilor. Ministrul a subliniat că a epuizat deja toate argumentele pentru reluarea exportului de vin în Rusia, însă partea rusă continuă să invoce noi obiecţii. Totodată, acesta a specificat că Federaţia Rusă impune de două ori mai multe cerinţe pentru exportul de vinuri ca Uniunea Europeană.

Vasile Bumacov a specificat că vinul din Moldova produs în condiţii industriale este de calitate, iar de pe urma embargoului impus vinurilor moldoveneşti au de suferit consumatorii din Federaţia Rusă. În acelaşi context, ministrul agriculturii a spus că vinurile moldoveneşti ajungeau pe piaţa rusă prin sisteme discriminatorii, ceea ce făcea dificil exportul vinurilor de calitate, iar vinurile care, totuşi, ajungeau pe piaţa rusă, erau contrafăcute anume din cauza constrângerilor impuse. Vasile Bumacov a subliniat că fiecare lună de embargou impus vinurilor moldoveneşti aduce pierderi producătorilor autohtoni de 3,5 milioane de dolari.

„Vinul prost ajunge pe piaţa rusă prin alte mâini din cauza interdicţiilor impuse. Noi am muncit pentru piaţa rusească peste 60 de ani, iar în perioada sovietică 70% din vinurile consumate erau din Moldova. De aceea este o crimă ca, după atâtea investiţii, să renunţăm la piaţa din est”, a spus Vasile Bumacov.

Totodată, Vasile Bumacov a subliniat că Moldova va continua să promoveze vinurile autohtone pe piaţa Uniunii Europene, iar embargoul impus de Federaţia Rusă vinurilor moldoveneşti a fost un mare cadou pentru concurenţii Republicii Moldova.