Federaţia Rusă va debloca autorizaţiile CEMT pentru întreprinderile de transport moldoveneşti, incluse acum patru ani în „lista neagră” pentru unele abateri în utilizarea autorizaţiilor. 

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor anunţă că „mai multe întreprinderi moldoveneşti de transport îşi vor relua activitatea pe teritoriul Rusiei”. Anularea interdicţiei a fost solicitată de delegaţia Republicii Moldova care a participat la Moscova, în zilele de 2-3 decembrie, la şedinţa Comisiei mixte moldo-ruse privind transportul rutier internaţional.

Potrivit Moldpres, la mijlocul anului 2009 au fost retrase autorizaţiile multilaterale CEMT a 23 de companii, precum şi blocat unilateral de către autorităţile Federaţiei Ruse a accesului pe teritoriul său a 20 agenţi transportatori care operează 180 mijloace de transport. La acel moment Moldova avea 530 de transportatori care operau aproximativ 4900 mijloace de transport şi ca să nu fie afectaţi de măsurile de interdicţie toţi transportatorii Republicii Moldova, au fost pedepsiţi cei care au admis cele mai multe încălcări, inclusiv pentru faptul că au folosit autorizaţii false.

Autorizaţia CEMT este o autorizaţie care se acordă de Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport (CEMT) ministerelor de transport ale statelor membre CEMT în vederea facilitării transporturilor internaţionale rutiere de marfă şi utilizării mai eficiente a autovehiculelor.

În cadrul întîlnirii de la Moscova a fost abordată inclusiv chestiunea privind suplimentarea contingentului de autorizaţii „terţă ţară” acordat Moldovei, precum şi privind eliminarea barierelor administrative existente în derularea transportului internaţional de marfă efectuat de către transportatorii moldoveni la export.

Chişinăul a solicitat părţii ruse să examineze posibilitatea majorării pentru anul 2014 a cotei de autorizaţii de transport „terţă ţară” care revin Moldovei. În total, pentru anul 2014 Moldovei îi vor fi acordate 100 de autorizaţii de transport auto pentru ţări terţe cu limitare pentru Italia, Germania, Turcia şi 200 de autorizaţii cu limitare pentru Italia, Germania, Grecia, România, Turcia.

Organizaţia de Femei a Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind” au protestat în faţa Palatului Republicii împotriva majorării costului poliţei de asigurare, dar şi, în ansamblu, faţă de politica bugetar-fiscală pentru anul viitor.

Preşedintele „Agroindsind”, Galina Bostan, a spus că femeile sindicaliste s-au adunat în faţa Palatului Republicii pentru a le reaminti parlamentarilor cerinţele înaintate încă în luna octombrie, când au cerut majorarea pensiilor până la minimul de existenţă şi mărirea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor până la 5 mii de lei.

„Am venit aici pentru a le sugera deputaţilor să nu voteze cu ochii închişi politica bugetar-fiscală. Există suficiente mijloace financiare, doar că ele trebuie gestionate corect”, a spus Rodica Lupu, preşedintele „Agroindsind” Ungheni.

Deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă le-a comunicat manifestantelor să săptămâna viitoare va avea loc o dezbatere publică privind politica bugetar-fiscală, unde vor fi analizate şi propunerile sindicatelor.

Şi liberalul Valeriu Munteanu le-a promis că deputaţii vor ţine cont de cerinţele înaintate. Însă, potrivit parlamentarului, este greşit să se creadă că prin mărirea îndemnizaţiilor la naşterea copiilor, natalitatea în Republica Moldova va creşte semnificativ.

În majoritatea ţărilor de tipul Moldovei riscurile aferente schimbărilor climatice reprezintă o problemă imediată şi fundamentală, deoarece existenţa majorităţii populaţiei rurale depinde , direct sau indirect, de agricultură , se menţionează în publicaţia Băncii Mondiale „Reducerea vulnerabilităţii sistemelor agrare din Moldova faţă de schimbările climatice”. Studiul prezice că schimbările climatice vor exercita un impact considerabil asupra sectorului agrar din Moldova, transmite IPN. 

William Sutton, autorul raportului şi economistul agrar principal al Băncii Mondiale, a constatat că preponderent vor fi afectate păturile sărace din mediul rural, fapt determinat de dependenţa mai mare a acestora de agricultură, capacitatea relativ mai redusă de a se adapta şi proporţia mai mare a veniturilor pe care aceştia o cheltuiesc pe alimente.

Potrivit raportului, în următorii 40 de ani schimbările climatice în Moldova se vor intensifica. Va fi înregistrată o încălzire generală de circa 2 grade Celsius, comparativ cu creşterea temperaturilor din ultimii 50 de ani, precipitaţiile devenind mai diverse. Către mijlocul secolului valorile termice s-ar putea majora vara cu circa 7 grade Celsius în regiunile de sud ale Moldovei. „Producătorii agricoli din Moldova nu sunt corespunzător adaptaţi la climatul actual. Acest efect este uneori numit “deficit de adaptare”, care în Moldova ia proporţii mari”, menţionează raportul Băncii Mondiale.

Autorii raportului au prognozat o viitoare micşorare considerabilă a debitului acvatic în bazinul fluviilor Răut şi Nistru, ceea ce va determina un deficit de apă disponibilă pentru irigarea culturilor. Drept rezultat, efectul cumulativ al schimbărilor climatice s-ar putea solda pentru producătorii agricoli cu pierderi între 10 şi 30 la sută din recoltele de porumb, grâu, lucernă şi legume. Recoltele de fructe şi struguri vor fi afectate într-o măsură mai mică, însă oricum sunt prognozate pierderi, dacă nu vor fi aplicate careva măsuri de adaptare.

William Sutton a mai menţionat că, în acelaşi timp, schimbările climatice ar putea crea şi oportunităţi. Creşterea temperaturilor ar putea prelungi sezonul de cultivare a culturilor agricole, iar sporirea concentraţiei de bioxid de carbon ar putea favoriza creşterea plantelor, în timp ce schimbările climatice ar putea determina în unele regiuni precipitaţii abundente şi o disponibilitate mai mare a resurselor acvatice.

Potrivit publicaţiei date, riscurile pe care le prezintă schimbările climatice pentru agricultura din Moldova nu pot fi gestionate efectiv, la fel cum nu se va putea profita eficient de pe urma oportunităţilor create, dacă nu va fi elaborat un plan clar de modificare a politicilor agrare pentru a face faţă schimbărilor climatice, dacă nu vor fi fortificate capacităţile principalelor instituţii agrare şi dacă nu vor fi efectuate investiţiile necesare în infrastructură, serviciile de susţinere şi perfecţionarea exploataţiilor agricole.

Conducerea Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect s-a adresat conducerii parlamentului cu solicitarea de a programa o întrevedere. 

Solicitat de „INFOTAG”, preşedintele uniunii, Alexandru Slusari, a spus că întrunirea este necesară pentru a clarifica subiecte actuale pentru agricultura ţării, care necesită soluţionate din primăvara anului 2013.

„Dacă o astfel de întrevedere nu va avea loc luni, 9 decembrie, vom fi nevoiţi să reunim şedinţa extinsă a Uniunii UniAgroProtect, pentru a lua o decizie comună cu privire la acţiunile pe viitor în condiţiile în care solicitările agricultorilor sunt neglijate de stat”, a spus Slusari.

Potrivit spuselor sale, acesta cu greu reţine „indignarea” şi „nemulţumirea” agricultorilor, care nu înţeleg de ce promisiunile conducerii ţări nici până acum nu fost îndeplinite.

„Agricultorii sunt la limita răbdării. Tot mai des se aud vocile celor ce instigă la acţiuni de protest, pentru ca prin intermediul acestora să impună autorităţile să-şi îndeplinească promisiunile”, a menţionat Slusari, care nu înţelege, de ce şi cine tergiversează soluţionarea problemei privitor la revenirea TVA în agricultură de la 20% la 8%.

Preşedintele UniAgroProtect a amintit că guvernul deja de două ori a votat pentru revenirea la TVA de 8%, însă în parlament acest subiect nu se înaintează pentru vot, fapt ce indignă producătorii agricoli, care nici până acum nu ştiu ce îi aşteaptă în 2014.

„Nu se mai poate aştepta, toţi au nevoie de o oarecare claritate şi certitudine. Mulţi din cauza incertitudinii nu pot aproba business-planurile pentru anul viitor”, a spus Slusari.

Conducerea RM în primăvara anului 2013 a promis agricultorilor că va lua o hotărâre în privinţa a patru cele mai importante subiecte pentru agricultură: recunoaşterea agriculturii ca ramură prioritară a economiei în „Strategia 2020”, revenirea la TVA de 8%, beneficierea agricultorilor de fonduri europene în cadrul Programului de asociere cu UE, precum şi introducerea unui impozit unic în agricultură.

„Suntem deja în prima decadă a lunii decembrie şi nici unul dintre aceste subiecte nu a fost soluţionat. Aveam o singură speranţă, că TVA-ul va reveni la cota de 8%, dar şi această problemă rămâne fără răspuns”, a conchis preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

La începutul acestei săptămâni guvernul a înaintat în parlament proiectul bugetului de stat pentru anul 2014 şi a politicii bugetar-fiscale. Se presupunea că joi sau vineri aceste documente vor fi examinate în cadrul şedinţei plenare, însă comisia parlamentară de profil a amânat discutarea pentru mai târziu, motivând prin „necesitatea unei examinări mai detailate a documentelor”.

În următoarele zile vreme va continua să se răcească. Meteorologii anunță că începând de săptămâna viitoare va ninge în toată țara.

Astăzi se prevede cer variabil. În nordul țării, vremea va fi mohorâtă și vor cădea precipitații sub formă de lapoviță. Mercurul din termometre va indica o maximă de 4…6 grade Celsius. În orele nocturne minimele termice vor coborî până la -3…-5 grade. Vântul se va intensifica și va sufla cu până la 14 m/s, iar presiunea atmosferică va fi scăzută.

Sâmbătă, vremea se menține stabilă și însorită. Maxima zilei va fi de +5 grade Celsius, noaptea se vor înregistra -5 grade. Vântul va continua să sufle cu putere, iar presiunea atmosferică va fi normală.

Duminică, tabloul meteo nu se schimbă prea mult. Cerul va fi variabil, iar aerul rece ne va pișca de obraji. Maxima zilei va fi de +5 grade Celsius, iar noaptea vor fi -5 grade. Vântul va continua să ne dea bătăi de cap și va sufla în rafale de până la 14 m/s. Presiunea atmosferică va fi normală.

Potrivit meteorologilor, săptămâna viitoare vremea va continua să se răcească și vom avea parte de ninsori.

Inspecţia sanitară rusă amână luarea unei decizii privind ridicarea embargoului la producţia alcoolică din Republica Moldova, instituit la 10 septembrie 2013. Rospotrebnadzor a expediat pe adresa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare o scrisoare în care insistă din nou asupra intensificării controlului asupra calităţii producţiei.

„Nu se face referinţă la cazuri concrete de încălcare a standardelor de calitate, se atrage atenţia doar asupra conţinutului de erbicide şi dibutilftalat în vinuri”, a declarat Andrei Gurin, şeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, informează Moldpres.

El a adăugat că va da un răspuns Rospotrebnadzor-ului referitor la sistemul de verificare a calităţii producţiei alcoolice şi privind acţiunile întreprinse în vederea îmbunătăţirii acesteia şi instituirii controlului de stat asupra calităţii.

„Blocarea exporturilor moldoveneşti de băuturi alcoolice în anul 2006 a fost un precedent pentru acţiuni ulterioare, inclusiv pentru decizia din 10 septembrie. Motivul că produsele noastre nu corespund rigorilor părţii ruse este unul fals”, este de părere expertul Viorel Chivriga. El adaugă că se repetă acuzaţiile mai vechi, la care s-a renunţat după anul 2007, ca apoi să se revină la ele în septembrie 2013.

„Până la interdicţia impusă de partea rusa, Rospotrebnadzor a reiterat în repetate rânduri că produsele alcoolice livrate pe piaţa rusă corespund cerinţelor de calitate şi inofensivitate. Acest blocaj şi incertitudinea referitoare la decizia finală privind reluarea exporturilor este utilizat ca instrument de presiune asupra instituţiilor moldoveneşti pentru a obţine concesii de ordin politic şi economic”, mai apreciază Viorel Chivriga.

Unii experţi sunt de părere că se repetă situaţia din 2006-2007, când, prin răspunsuri evazive, fără argumente, deblocarea exporturilor a fost amânată cu un an. Specialişti europeni care au vizitat Centrul de verificare a calităţii producţiei alcoolice s-au convins că în Republica Moldova controlul este mai strict decât în UE.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat miercuri că, după ce va primi scrisoarea de la Rospotrebnadzor, „vom examina care vor fi cerinţele adiţionale şi vom continua negocierile”.

Moscova a stopat pe deplin importurile de băuturi alcoolice moldoveneşti la 10 septembrie 2013 pe o perioadă nedeterminată.

Şeful Centrului de cercetare a pieţei de băuturi alcoolice din Rusia, Vadim Drobiz, declara anterior că după parafarea Acordului de Liber Schimb cu UE procedurile de import vor fi revăzute. E clar că procedurile de import-export din Republica Moldova şi Georgia vor trebui să fie similare cu cele din UE, afirma expertul Vadim Drobiz.

Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, după introducerea embargoului în 2006, pierderile anuale s-au ridicat la 300 de milioane de dolari SUA. Acum, pierderile ar fi de 40 de milioane de dolari anual.