După ce a anunţat disponibilitatea UE de a deschide fără nici o oprelişte piaţa comunitară în faţa vinurilor moldoveneşti, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a întreprins la sfârşitul săptămânii trecute şi o vizită la Chişinău. Într-un interviu la Europa Liberă comisarul a explicat, printre altele, de ce sunt neîntemeiate temerile celor ce cred că odată cu acordul de liber schimb, piaţa moldovenească va deveni vulnerabilă în faţa importurilor europene.

„Acest acord de liber-schimb nu înseamnă că Republica Moldova va trebui să deschidă total piaţa pentru produse agricole, pentru produsele care vin din Uniunea Europeană. Noi am negociat acordul în aşa fel, încât Republica Moldova să poată să îşi protejeze unele sectoare sensibile, cum ar fi sectorul producţiei de carne de pasăre sau de porc sau producţia de ouă, sau produse lactate, anumite legume şi fructe. Pentru alte sectoare, am acordat în negocieri.

La cererea Republicii Moldova, perioada de tranziţie poate să meargă până la șapte sau zece ani, în care deschiderea se va face treptat, tocmai pentru a putea creşte competitivitatea prin investiţii, atâta timp cât de partea cealaltă, Uniunea Europeană deschide practic aproape total piaţa sa pentru produsele din Republica Moldova.

Deci, chiar dacă vorbim de un acord de liber-schimb, acesta a fost negociat în aşa fel încât în anumite sectoare schimbul să nu fie total liber, tocmai pentru ca Republica Moldova să-şi poată proteja anumite sectoare. Uniunea Europeană nu a negociat acest acord ca să câştige piaţă de desfacere, vorbim de 500 de milioane de consumatori în Uniunea Europeană, noi am vrut să folosim acest acord de liber-schimb ca un instrument de stimulare a dezvoltării economice în Republica Moldova, în apropierea ei de Uniunea Europeană”, a declarat Dacian Cioloș.

Vă amintim că anterior președintele Rusiei, Vladimir Putin declarase că fermierii moldoveni vor avea de pierdut de pe urma semnării Acordului de liber-schimb cu UE. Asta deoarece piața moldovenească va fi invadată de produsele europene. Putin a mai spus că vinificatorii moldoveni nu-și vor putea vinde produsele în Europa deoarece țările membre nu vor accepta acest lucru.

Agricultorii i-au oferit guvernării două săptămâni pentru a reacţiona la problemele mari existente în ramură. Jumătate din termen a trecut. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, afirmă că, săptămâna viitoare, mai multe organizaţii din ramură se întrunesc la Chişinău pentru a lua decizia să recurgă la proteste şi pichetări dacă guvernarea va continua să ignore cerinţele. 

– Care sunt părerile agricultorilor vizavi de politicile din domeniul agriculturii promovate de guvernare?

– Considerăm că politicile statului în domeniul agricol sunt incorecte. Am elaborat o rezoluţie cu revendicările noastre, pe care am transmis-o guvernanţilor. Noi am promovat ideea că în Moldova trebuie susţinuţi fermierii mici. Credem că trebuie susţinuţi şi agricultorii tineri şi promovăm ideea ca un agricultor să fie considerat tânăr până la 40 de ani. Am promovat ideea că tinerii fermieri să primească subvenţii mai mari – de 60%, ceea ce ar ajuta ca în mediul rural să fie atraşi tinerii.

Din toată producţia agricolă, 70% este produsă de fermierii mici, dar din Fondul de subvenţionare ei primesc doar 20%, astfel nu sunt motivaţi cei care contribuie cel mai mult. Noi am formulat ideea ca Fondul de subvenţionare să fie divizat, 50% pentru gospodăriile mici, şi 50% pentru gospodăriile corporative. Am propus să fie reglementată şi mărimea compensaţii pentru un beneficiar – până la 400 mii lei, ceea ce ar face ca mai mulţi fermieri să primească subvenţii.

Pentru anul 2013, a fost introdusă cota TVA de 20% şi ne-a trebuit mult timp ca să promovăm ideea ca 12% din aceste mijloace să rămână în conturile agricultorilor. Autorităţile au decis că TVA-ul trebuie plătit în bugetul de stat, iar ulterior 12% să fie returnate. Noi vedem că politica fiscală pentru anul 2014 are aceeaşi prevedere. Noi am propus ca TVA care trebuie să fie plătit să rămână integral în conturile agricultorilor, să fie de 20%, dar banii să nu fie transferaţi în buget, aşa cum este în Ucraina, banii rămân pentru dezvoltarea afacerii.

– Dar piaţa de desfacere pentru produsele agricole cum e?

– Sunt probleme şi la piaţa de desfacere, de aceea am cerut să fie începută construcţia centrului agroalimentar în Chişinău. Acesta ar putea oferi certitudine producătorilor agricoli făcând comenzi pentru produsele lor, ca ulterior să le distribuie pe piaţa internă sau spre export. Tot aici menţionăm şi faptul că nu funcţionează Legea cu privire la protecţia concurenţei, avem monopoluri pe piaţă. S-a ajuns la situaţia când din Moldova au fost trimise vagoanele în alte state pentru ca agricultorii noştri să nu poată să-şi exporte produsele.

Noi am propus, de asemenea, să fie constituit un fond de intervenţie pe piaţa produselor agricole. Atunci când avem un surplus de produse, în anii bogaţi, statul să cumpere aceste surplusuri, şi când va fi un deficit, statul să intervină. Analizele arată că în Moldova peste un an sunt condiţii proaste pentru roadă. Într-un an avem roadă bună, aceasta se vinde la preţuri foarte joase, producătorii nu au bani să investească în seminţe bune şi îngrăşăminte, şi anul următor roada este foarte proastă, şi iarăşi este deficit. Prin acest fond de intervenţie vrem să nivelăm preţurile, să nu mai fie că într-un an avem 5 lei pentru un kilogram de grâu şi în alt an 1,60 lei.

Am propus să fie modificată Legea privind accesul la piaţa produselor petroliere, ca producătorii agricoli să constituie cooperative şi să aibă dreptul să importe combustibil direct de la rafinărie, să evite intermediarii. Am cerut să fie modificată şi metodologia de calculare a preţurilor la produsele petroliere. Am calculat că adausul comercial în lanţul import-vânzare în Moldova este de 2 ori mai mare decât în orice stat din UE. Am constatat că ar putea fi micşorat adausul comercial şi majorate accizele la produsele petroliere, iar banii acumulaţi, circa 500 mln de lei anual, ar putea fi acordaţi pentru compensarea cheltuielilor pentru combustibil. În România, de exemplu, sunt compensate cheltuielile pentru motorina folosită în lucrările agricole.

– De ce aţi decis că aţi putea recurge la proteste în masă?

– În iulie curent a fost convocată o şedinţă cu premierul Iurie Leancă şi cu reprezentanţii producătorilor agricoli. Premierul a dispus ca în termen de 10 zile să fie elaborat şi prezentat spre aprobare un plan de acţiuni pentru eliminarea problemelor din agricultură. Au trecut 3 luni, nu s-a elaborat niciun plan de acţiuni. Urma să fie create nişte comisii care să urmărească implementarea acestui plan şi să se convoace o şedinţă cu reprezentanţii Serviciului vamal şi cel fiscal ca să vorbim despre bariere. Dar nu s-a făcut nimic.

Noi nu am recurs la acţiuni radicale – pichetări şi proteste. Noi am adoptat o rezoluţie comună, pe care am distribuit-o decidenţilor, am dat termen de 2 săptămâni să se acţioneze ca să fie eliminate problemele din agricultură. Dacă în acest termen nu vor fi identificate nişte soluţii, vom recurge la proteste în masă. Guvernarea se comportă astfel, deoarece ţăranii noştri sunt buni, se gândesc că au de lucru, că trebuie să prelucreze pământul, fiindcă nu vor avea ce recolta. Ei trăiesc cu speranţa că poate guvernarea va începe a acţiona.

Interviu IPN

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) se va subordona direct Guvernului şi nu Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, ca în prezent, o modificare în acest sens în actele legislative în vigoare a aprobat Guvernul, anunță IPN.

Precum s-a menţionat, analiza primelor luni de activitate a ANSA a scos la iveală unele deficienţe în funcţionarea mecanismului de coordonare şi luare a deciziilor în procesul de executare a atribuţiilor profesionale. S-a constatat că lipsa de operativitate în acţiunile întreprinse de Agenţie în ceea ce ţine de unele încălcări a regulilor de siguranţă a alimentelor şi protecţie a consumatorilor ţine de lipsa unei autonomii reale a acestei autorităţi de control.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare , Vasile Bumacov, care a depus multe eforturi pentru crearea ANSA, a spus că se face o greşeală cu schimbarea subordonării Agenţiei, dar n-a dat mai multe explicaţii.

Premierul Iurie Leancă a afirmat că şi Comisarul European pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, care s-a aflat recent în Republica Moldova, a fost de părere că instituţia trebuie să fie, pentru un mai mare grad de independenţă, subordonată direct Guvernului.

ANSA este o autoritate unică în domeniul siguranţei alimentelor, creată pentru monitorizarea siguranţei alimentelor pe tot lanţul – de la furcă la furculiţă – şi a evita dublările funcţiilor de control şi supraveghere, exercitate până acum un an de diferite instituţii asupra sectoarelor lanţului alimentar.

 

Comisia Europeană (CE) a anunţat miercuri că, din motive de austeritate, are în vedere pentru 2014 o reducere cu 4% a plăţilor directe destinate agricultorilor, relatează AFP citând un purtător de cuvânt al CE. 

Ajustarea nu se va aplica în cazul României, Bulgariei şi Croaţiei, întrucât aceste state nu primesc încă întregul cuantum al plăţilor directe.

Reducerea, anunţată în principiu de către CE în luna martie, va permite realizarea unor economii în valoare de 1,47 miliarde de euro.

Măsura, legată de „disciplina financiară”, a fost determinată de rigoarea impusă în bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020, ce prevede o reducere cu 12% a fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună (PAC), acestea fiind plafonate la suma de 373,2 miliarde de euro. Pentru 2014, a fost stabilit un plafon de 41,59 miliarde de euro pentru solicitările referitoare la 2013.

Numai primii 2.000 de euro dintr-un ajutor nu vor fi afectaţi de reducere, această variantă fiind cea acceptată de Parlamentul European şi de miniştrii agriculturii. Comisia a propus iniţial o reducere de 5%, dar care să se aplice numai pentru sumele ce depăşesc primii 5.000 de euro acordaţi ca subvenţie.

Comisia încă mai poate să propună Consiliului revizuirea acestui procent de 4% în cazul în care, până la sfârşitul lunii octombrie, se vor modifica şi previziunile pentru anul viitor legate de plăţile directe şi de măsurile care vor fi luate pe respectiva piaţă. AGERPRES

 

Asocierea cu Uniunea Europeană va oferi mai multe oportunităţi pentru locuitorii de la sate în contextul în care UE pune un accent deosebit anume pe zonele defavorizate. Obiectivele comunităţii europene se axează pe eradicarea sărăciei, modernizarea infrastructurii şi protecţia mediului. Astfel, atractivitatea zonelor rurale din Moldova va creşte şi va aduce beneficii pentru populaţie, spune Corina Gaibu, economist la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. 

Asocierea cu UE va diminua diferenţa dintre calitatea vieţii la oraş şi sat, iar agricultura şi agricultorii vor avea beneficii de pe urma implementării proiectelor europene. Totuşi, pe lângă beneficii, sunt şi riscuri. Acestea ar putea ţine de competitivitatea produselor autohtone pe piaţa europeană. „Trebuie să înţelegem că nici la momentul actual producătorii autohtoni nu sunt scutiţi de concurenţă. Pe piaţa autohtonă multe produse moldoveneşti au cedat teren în faţa celor ucrainene sau ruseşti”, menţionează experta de la IDIS.

Potrivit Corinei Gaibu, în raport cu UE, Moldova va rămâne în avantaj în ceea ce priveşte costul forţei de muncă. Spre deosebire de alte comunităţi de state, UE balansează riscurile posibile cu programe de susţinere financiară, de îmbunătăţire a cunoştinţelor. Acest lucru reduce din riscul de a pierde din competitivitate, iar pe termen lung aceste activităţi dau cele mai bune rezultate.

Uniunea Europeană oferă oportunităţi de export, dar producătorii trebuie să depună eforturi ca să adopte standarde de calitate şi să se alinieze la rigorile comunitare. „Dacă este să examinăm cota exporturilor, deja jumătate dintre acestea sunt direcţionate spre piaţa europeană. Aceasta ne duce la concluzia că majoritatea producătorilor autohtoni cunosc foarte bine standardele de calitate europene, au omologat şi au certificat produsele lor conform standardelor europene”, a menţionat Corina Gaibu.

Experta spune că cei care nu vor face faţă cerinţelor, fie vor vinde marfa pe piaţa internă, fie vor trebui să ia atitudine. Cert este faptul ca aceste cerinţe sunt nişte necesităţi minime, deloc complicate, care protejează consumatorul şi care trebuie să fie implementate şi în Republica Moldova. Este important ca oportunităţile să fie acordate în mod egal, tuturor, să nu fie doar unii privilegiaţi. Beneficiile pe care le va obţine Moldova vor veni pe măsura semnării Acordului de Asociere, atât prin proiecte complexe importante de restructurare, cât şi prin susţinere financiară.

Corina Gaibu mai spune că semnarea Acordului de Asociere este o prioritate a Republicii Moldova, iar beneficiile pe care le va obţine nu sunt doar de natură materială. Acesta presupune standarde de viaţă mai bune şi principii înalte la nivel de organizare, care nu pot fi achiziţionate exclusiv prin finanţe. Marile companii care vor intra pe piaţa internă vor investi în Moldova şi vom avea de câştigat o experienţă vestică în domeniul abilităţilor de management şi organizare. La rândul său, Uniunea Europeană are interes în stabilizarea situaţiei în regiune, prin promovarea unor principii de organizare democratică corectă şi sustenabilitate economică.

Sursa: IPN

Reprezentanţii unei echipe de evaluare a implementării proiectului „Modernizarea sectorului agrar în Republica Moldova”, finanţat de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei GIZ, s-au arătat îngrijoraţi de cele descoperite la Călăraşi. 

Săptămâna trecută, ei au efectuat o vizită la fața locului. S-au întâlnit cu un grup de circa 30 de agricultori călărăşeni, beneficiari ai proiectului respectiv, au vizitat frigiderul construit pe banii proiectului în satul Meleşeni.

Cele văzute şi auzite nu i-au bucurat deloc. Mai întâi, pentru că starea de spirit a agricultorilor s-a dovedit a fi departe de cea optimistă. În al doilea rând, şi în mod special, pentru că au găsit frigiderul, cu o capacitate de 100 de tone, construit cu eforturile financiare ale GIZ şi ale unei asociaţii locale de agricultori, într-o stare deplorabilă.

Deşi a fost dat în exploatare cu doi ani în urmă, frigiderul nu funcţionează şi nici nu a funcţionat vreodată la parametrii necesari, din cauza utilajului vechi furnizat de o firmă de specialitate, cu care asociaţia a încheiat un contract.

În primul an, agricultorii au pierdut 60 de tone de varză, care au fost puse la păstrare în frigiderul cu pricina. În rezultat, asociaţia a dat în judecată firma şi a avut cîştig de cauză. Totuşi, nimic nu s-a schimbat, căci lucrurile merg prost la capitolul executarea deciziei judecătoreşti.

Evaluatorii le-au dat sfaturi concrete membrilor asociaţiei ca aceştia să poată ieşi cât mai grabnic din situaţia creată, astfel având posibilitatea să utilizeze, în cele din urmă, frigiderul pentru care s-au cheltuiat foarte mulţi bani.

Sursa: Expresul.com

80% din subvenţiile oferite sectorului agrar anii 2010-2013 au fost subvenţii investiţionale, în comparaţie cu 30% în 2007, arată un studiu prezentat de Banca Mondială. BM consideră acest fapt un progres, la fel ca şi crearea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, precum şi stabilirea unor proceduri clare de repartizare a subvenţiilor. 

Totodată, autorii studiului constată că cea mai mare parte a subvenţiilor continuă să fie absorbită de gospodări agricole mari, care se specializează în producerea cerealierelor sau altor culturi tradiţionale, iar sprijinul efectiv acordat gospodăriilor mici, care produc legume sau alte culturi cu valoare adăugată înaltă este neesenţial.

„Gospodăriile mari corporative au beneficiat de 70-80% din subvenţiile acordate în ultimii trei ani. Acest lucru nu este compatibil cu ponderea relativă a celor două sectoare în totalul producţiei agricole – 70% individual faţă de 30% corporativ. Între 2010 şi 2012 valoarea medie a subvenţiei a fost în creştere pentru gospodăriile corporative, iar diferenţa faţă de valoarea subvenţiilor primite de gospodăriile individuale s-a accentuat”, a menţionat Felicia Pricop, specialist pe domeniul agricultură în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Republica Moldova.

În studiu se menţionează că subvenţiile nu stimulează introducerea practicilor moderne în agricultură, a inovaţiilor, iar domeniul larg de aplicare a subvenţiilor, precum şi faptul că nu se plafonează mărimea acestora limitează numărul beneficiarilor.

Banca Mondială recomandă aprobarea unui program de subvenţii multianual, care ar stabili reguli clare pentru sectorul privat şi ar îmbunătăţi planificarea subvenţiilor. De asemenea, se propune să fie redus domeniul de aplicare a programului de subvenţionare, accentul urmând să fie pus pe sprijinirea introducerii tehnologiilor avansate, a eforturilor sectorului privat pentru a se conforma la cerinţele UE privind siguranţa şi calitatea alimentelor. De asemenea, este necesar de a susţine producătorii care lucrează cu soiuri noi de plante, rezistente la schimbările climatice, dar şi tinerii care iniţiază afaceri în sectorul agrar.

Sursa: IPN