UE şi Canada au încheiat negocierile asupra acordului de schimb începute în 2009 şi care ar urma să ducă la creşterea cu peste 20% a volumului schimburilor comerciale între cele două părţi. Potrivit Bloomberg, Stephen Harper, prim ministrul canadian, și președintele UE, Jose Barroso, au făcut acest anunț la finalul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles.

Pactul, care va avea nevoie de aprobarea guvernelor naționale din UE și a Parlamentului European, va elimina aproximativ 98% dintre liniile tarifare dintre Canada și EU, încă din prima zi de la implementare. Cele mai spinoase chestiuni care au fost negociate se referă la accesul Canadei pe piața europeană a cărnii de vită și pe cea a cărnii de porc, în timp ce partea europeană a militat pentru accesul pe piața canadiană a produselor lactate.

„Acest acord este foarte important pentru economia canadiană” a declarat Stephen Harper reporterilor. „Aceasta este o realizare care poate fi luată ca reper pentru economia transatlantică și constituie o piatră de temelie pentru construirea unei piețe integrate transatlantice”, a adăugat la rândul său Barroso.

Acordul de liber schimb cu UE reprezintă o inițiativă comercială lansată de Harper, care și-a propus să diversifice comerțul canadian, care depinde mult de SUA. În urma semnării acestui acord produsul intern brut al Canadei va crește cu 8,2 miliarde de euro.

Disputele privind comerțul cu produse agro-alimentare au blocat multă vreme negocierile. Cele mai spinoase aspecte au fost legate de vita canadiană și de brânza europeană. UE urmează să crească limita de export pentru carnea de vită cu 50.000 de tone, în timp ce Canada a fost de acord să permită o creștere cu 17.700 a importurilor de brânză din UE.

În acest context, guvernul canadian a anunțat că va oferi compensați fermierilor din sectorul zootehnic, dacă se constată că vor fi afectați de pătrunderea produselor europene pe piața internă.

„Albastra de Belgia” este o rasă rară în care taurii au o masă musculară extrem de mare şi bine definită, ei ajungând să cântărească peste o tonă.

În Statele Unite şi nu numai există asociaţii ale crescătorilor acestei rase de bovine, iar în weekendul care tocmai a trecut a fost organizat un târg de astfel de tauri în Marea Britanie. Preţurile sunt astronomice. La fel şi masa la care pot ajunge într-un timp relativ scurt.

Astfel, conform unui raport oficial publicat recent , taurul modificat genetic ajunge să cântărească între 350 şi 450 de kg la vârsta de 8-10 luni, iar oasele şi grăsimea au o pondere mai mică decât la rasele obişnuite.

Conform site-ului oficial al Border British Blue club, cel mai scump exemplar, un taur de doi ani, s-a vândut cu aproximativ 20.000 de lire sterline (aproape 24 mii euro). Anul trecut, cel mai scump taur vândut a fost un exemplar care s-a dat cu 15.000 de lire sterline.

Cel mai mic preţ adjudecat pentru un taur a fost de aproximativ 5.000 de lire sterline.

Sursa: Capital

Producerea și consumul vinului la moldoveni este o parte integrată a culturii, iar tradiția de a se bea vinul nou își are în istoria țării noastre un loc special și s-a înrădăcinat treptat pe parcursul secolelor, s-a transmis din generație în generație ca să ajungă până astăzi, prin intermediul Combinatului de Vinuri „Cricova”, care a reînnoit obiceiul de a organiza „Târgul vinului Cricova Primeur”.  

Târgul se bucura de success încă de la început, astfel că a devenit deja o tradiție, ajungând în acest an la cea de-a VII-a ediție.

Printre oaspeții care au participat se găsesc somellieri, degustatori, profesioniști, reprezentanți HORECA, oameni de afaceri, ambasadori, profesori și ziariști. 

Anul acesta târgul va avea loc la data de 2 noiembrie pe platoul de la Complexul Turistic Cricova.

Iată programul evenimentului.

– prezentarea noului vin Cricova Primeur, roada anului 2013
– degustări de vinuri
– bucate tradiționale moldovenești (carne la grătar, sarmale, plăcinte, tocană, mămăligă etc.)
– concursuri 
– program cu muzică și voie bună
– evenimente conexe târgului
– show-uri gastronomice 
– excursie în Beciurile Cricova
– licitație, sursele acumulate vor fi redirecționate către acțiuni de caritate
– locul desfășurării: Platoul de intrare în Pivnițele Cricova
– data evenimentului – anual, prima sâmbătă a lunii noiembrie.

Organizatori: Agenția de turism „Aventura Vinului”, Restaurantul „Orașul Subteran” și Combinatul de vinuri Cricova.

În Republica Moldova nu există companii care procesează ouă, deoarece aceasta nu este rezonabil când ouăle costă scump în stare proaspătă. Informaţia a fost comunicată pentru IPN de către Vitalie Ciobanu, şeful Direcţiei politici de piaţă în sectorul zootehnic din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. 

Vitalie Ciobanu a remarcat că în Moldova ouăle sunt făcute praf doar când preţul lor este de 5 lei, adică foarte mic. „Nu sunt competitive pe piaţă ouăle procesate. Producătorii nici nu sunt interesaţi să le proceseze, dacă preţul lor în stare proaspătă este mare”, a specificat şeful de la Ministerul Agriculturii.

Pentru a putea produce ouă procesate, companiile producătoare au nevoie de investiţii mari în tehnologii moderne. „Avem câteva companii care procesează ouăle atunci, când acestea au preţul foarte mic, dar care se ocupă special de aceasta nu avem. Echipamentul lor este foarte vechi”, a mai spus Vitalie Ciobanu.

Într-o vizită recentă la Chişinău, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat că urmează ca Moldova să fie introdusă pe lista statelor care vor putea exporta în UE ouă procesate. Vitalie Ciobanu susţine că pentru a realiza acest obiectiv, companiile producătoare de ouă din Moldova trebuie să investească mult în tehnică.

Miniștrii europeni ai comerțului, reuniți vineri, la Luxemburg, în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE) al UE, au subliniat necesitatea ca propunerea Comisiei Europene privind liberalizarea exporturilor de vin ale Republicii Moldova să fie examinată rapid. 

Consiliul CAE a analizat stadiul pregătirilor pentru semnarea și, respectiv, parafarea acordurilor de asociere și, respectiv, de liber schimb cu Ucraina, Georgia și Republica Moldova cu prilejul summitului de la Vilnius, din Lituania, de la 28-29 noiembrie, în contextul în care parafarea celor două acorduri cu Armenia nu este prevăzută.

Miniștrii au discutat despre posibile măsuri comerciale care ar trebui să fie luate în considerare pentru a răspunde presiunii politice și economice exercitate de Rusia asupra țărilor din cadrul Parteneriatului Estic și subliniază importanța aducerii relațiilor cu partenerii estici la un nou nivel prin intermediul ‘acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare’.

Președinția lituaniană, reprezentată de ministrul de externe Linas Linkevicius, a precizat că presiunile exercitate de Rusia asupra statelor membre ale Parteneriatului Estic sunt inacceptabile și a reamintit că acordurile nu sunt îndreptate împotriva nici unei țări terțe.

Aceasta a exprimat sprijinul pentru semnarea Acordului de asociere de Ucraina, dar miniștrii comerțului au făcut apel la acest stat să-și rezolve problemele care afectează relațiile comerciale cu UE și să-și amelioreze mediul de afaceri. De asemenea, ei au subliniat importanța parafării acordurilor de liber schimb cu R. Moldova și Georgia și au precizat că așteaptă o cât mai rapidă semnare a acestora.

Linas Linkevicius a adăugat că implementarea acestor acorduri va aduce beneficii atât UE cât și țărilor partenere, subliniind importanța procesului de reformă și rolul comunității de afaceri în această privință.

Nu în ultimul rând, miniștrii au apreciat că țările partenere sunt libere să facă propriile alegeri, observând totuși că acordurile de liber schimb nu sunt compatibile cu calitatea de membru al uniunii vamale a unor țări terțe, referindu-se la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Sursa: Agerpres

Zi şi noapte lucrătorii din domeniul agrar străbat câmpurile pentru a aduna recolta din acest an. Astfel sunt pe sfârşite lucrările de recoltare a florii-soarelui, care, potrivit specialiştilor Direcţiei raionale agricultură şi alimentaţie publică (DAA), este una foarte buna.

„Atât recolta medie, care este de 2,2 tone per hectar, cât şi calitatea seminţelor de floarea-soarelui sunt foarte bune”, a apreciat Ion Cebotarean, specialist principal la DAA. Potrivit specialistului, în prezent mai rămân nerecoltate suprafeţele de floarea-soarelui care au fost semănate mai târziu.

În proporţie de 60% a fost recoltat porumbul. „În mare parte au strâns porumbul persoanele particulare, cotaşii…”, spun specialiştii, care au precizat că din cauza umidităţii înalte a aerului, generat de ceaţă, agenţii economici sunt nevoiţi să amâne lucrările de recoltate, pentru zile mai însorite. Totuşi unele gospodării agricole au riscat. Recolta medie la porumb este de cinci tone de pe hectar de grăunţe uscate.

Tot din cauza umidităţii sporite a aerului este amânată recoltarea soii, care, potrivit specialiştilor, „mai rabdă” puţin. Recolta medie pentru soia se estimează la 1,5 tone/ha.

Rezultate bune la recolta sfeclei de zahăr, cifra medie variază între 15 tone/ha (în doar câteva cazuri) şi 50 tone/ha. Printre lideri la acest capitol sunt „Oclanda Agro” SRL din satul Oclanda, cu 50 tone/ha, CAP „Gusacinschii” din localitatea Căinarii Vechi cu 46 tone/ha, 35 tone/ha au fost recoltate în GŢ „Bacalâm Vitalie” din s. Baxani etc. Din suprafaţa totală de 2200 ha semănate în raionul Soroca cu sfeclă de zahăr 1500 ha au fost recoltate şi transportate la fabricile de profil. Deocamdată una dintre cele mai cunoscute fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr din nordul ţării ţine în suspans agricultorii din raionul Soroca.

„Cu părere de rău, fabrica din or. Donduşeni, care are contractate în raionul Soroca peste 400 ha de sfeclă de zahăr, încă nu şi-a început activitatea, fapt care-i îngrijorează pe producătorii agricoli vizaţi. Din acest motiv gospodarii nu au început recoltarea sfeclei pe aceste suprafeţe”, a mai comunicat Ion Cebotarean. Potrivit lui, reprezentanţii dau asigurări că în scurt timp întreprinderea îşi va începe activitatea şi îşi va onora obligaţiile faţă de agricultorii soroceni.

La capitolul fructe producătorii agricoli au şi bucurii, şi tristeţi. Despre recoltă sunt doar noutăţi bune — este una foarte bogată, susţin aceştia, cât despre calitate şi preţ sunt şi veşti triste. În mai multe localităţi fructele au fost afectate, sporadic, de grindina din această vară: Rubleniţa, Regina Maria, Vădeni, Stoicani, Racovăţ etc. Chiar şi aşa, pentru fructele bune cumpărătorii nu prea stau la coadă. Cele mai multe fructe sunt transportate la fabricile de conserve din ţară (Soroca, Orhei, Floreşti, Cupcini). Preţul mediu pentru un kg de mere este de 1,15 lei şi 1,4 lei pentru plătitorii de TVA. Preţul pentru merele exportate variază între 3,5 şi 4 lei per kg.

Din suprafaţa de 7777 ha de livadă din raionul Soroca, 5700 ha face roadă, restul suprafeţelor fiind livezi tinere sau foarte bătrâne.

Sursa: Observatorul de Nord

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov a declarat pentru IPN că în cadrul vizitei sale la Moscova a discutat despre rezultatele prezentate de experţii care au vizitat Republica Moldova, dar şi despre crearea sistemului de control al calităţii şi siguranţa produselor alcoolice livrate în Federaţia Rusă. 

Ministrul s-a întâlnit vineri, 18 octombrie, cu şeful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenco, împreună cu ambasadorul Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Galbur.

„Acum este important să continuăm comunicarea şi am convenit asupra acţiunilor de viitor privind reluarea livrărilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă”, a spus ministrul.

Vasile Bumacov a evitat să spună când va avea loc o ulterioară întâlnire şi dacă experţii ruşi, dar şi din Moldova, vor mai întreprinde vizite.

Pe 10 septembrie, Federaţia Rusă a impus embargo vinurilor moldoveneşti exportate în Rusia. Potrivit datelor din 2012, țara noastră exportă în Rusia aproximativ 28 la sută din producția de alcool. În 2005, cifrele constituiau în jur de 80 la sută. Dacă Rusia ar menține embargoul timp de un an întreg, pierderile pe care le-ar suporta vinificatorii ar constitui în jur de 50 de milioane de dolari.