Serviciul fitosanitar al Rusiei a interzis importul unui lot de seminţe de floarea-soarelui din Republica Moldova, ce urma să ajungă în regiunea Voronej, pe motiv că lipsea marcajul pe ambalaj.

Potrivit agenţiei moldpres, în urma unui control fitosanitar de carantină, specialiştii Rosselhoznadzor „nu au reuşit să stabilească conformitatea mărfii cu informaţiile ce se conţineau în actele de însoţire”. Sub pretextul că lipseşte marcajul pe saci seminţele de floarea soarelui au fost returnate exportatorului.

Nu este pentru prima dată cînd Serviciul fitosanitar al Rusiei interzice importul unor produse din Moldova din cauza lipsei unor certificate sau marcaje. În septembrie Rosselhoznadzor a reântors în Moldova un lot de porumb care era exportat fără certificat fitosanitar. Sub acelaşi pretext în august a fost interzis importul unui lot de poamă şi a unui lot de prune.

Exportatorii noştri ar trebui să fie mai vigilenţi, mai ales în condiţiile în care a fost înăsprit controlul asupra intrării pe piaţa rusă a mărfurilor moldoveneşti, este de părere expertul economic Viorel Chivriga. El adaugă însă că se fac responsabile de aceste interdicţii ambele părţi, pe de o parte, unele documente de însoţire a mărfii sânt completate neglijent, pe de altă parte, în unele puncte de control la frontiera cu Rusia ar putea să existe utilajul necesar pentru verificarea producţiei şi atunci se invocă pretenţii neîntemeiate.

Producătorii de cartofi înregistrează o recoltă medie pentru un an normal. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi, Petru Iliev, a declarat că s-au strâns în jur de 120 de mii de tone de cartofi. Roada este 30 la sută mai mare faţă de anul trecut, care a fost foarte secetos.

„Am strâns de la 25 până la 35 de tone la un hectar. Calitatea cartofilor este nici foarte bună, dar nici rea. Preţul cartofilor este stabil pe piaţă de mai mulţi ani, dar este posibil să scadă un pic, nu însă şi în magazine, unde se adaugă şi costul ambalajului”, a specificat Petru Iliev pentru agenţia IPN.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi susţine că, în mare parte, roada din acest an va fi comercializată pe piaţa internă, însă unii producători au comenzi pentru export, în special din Rusia.

Cât priveşte importul de cartofi, de regulă în Moldova sunt aduşi doar cartofi pentru însămânţat. Consumul este asigurat din producţia internă.

Începem săptămâna cu vreme frumoasă și mai caldă. Meteorologii ne promit că temperaturile de +20 de grade vor reveni.

După atâtea zile mohorâte și reci, toamna a întors pagina și ne bucură cu vreme frumoasă și temperaturi tomnatice.

Astăzi cerul va fi variabil, iar soarele va străluci întreaga zi. Maxima zilei va fi de +17 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +6 grade. Presiunea atmosferică va fi înaltă, iar vântul va sufla moderat, cu până la 6 m/s.

Marți, vremea se menține la fel de frumoasă și se mai încălzește cu câteva grade. Cerul va fi senin, iar soarele ne va încălzi întreaga zi. Mercurul din termometre mai urcă câteva valori și vom avea o maximă de +18 grade Celsius. Noaptea mercurul va coborî până la +7 grade Celsius. Presiunea atmosferică va fi înaltă, iar vântul va sufla cu până la 8 m/s.

Miercuri, tabloul meteo nu se schimbă prea mult și ne vom bucura de vreme frumoasă, cer senin și soare din plin. Temperaturile continuă să urce, așa că vom avea o maximă de +19 grade. Noaptea se vor atesta +9 grade. Vântul va sufla cu până la 8 m/s.

Potrivit meteorologilor, vremea se va menține frumoasă și în a doua parte a săptămânii, iar mercurul din termometre va urca până la +20 de grade Celsius.

În trimestrul doi al anului curent, Moldova a exportat peste hotare producție alcoolică în valoare de $62 mil., ceea ce este cu 15% mai mult decât în perioada respectivă a anului trecut.

Principalul consumator al produselor alcoolice din Moldova în aprilie-iunie (până la embargo) a continuat să fie Rusia – $15,3 mil. Totuși, cota acesteia s-a redus până la 24,5%, informează agenţia infotag.

Urmează Belarus cu $13,86 mil., Ucraina – $11,42 mil., Kazahstan – $4,52 mil.

Exporturile în SUA s-au majorat cu 75,8% – până la $3,78 mil., în Cehia de 2,2 ori, atingând $2,62 mil., în Georgia cu 40,8% – până la $2,21 mil., în România cu 10%, însumând $1,54 mil.

Cea mai mare parte a producției alcoolice o constituie vinurile – $42 mil.

Întreprinderi viti-vinicole, meşteri populari şi ansambluri folclorice s-au adunat la cea de-a 12-a ediţie a Zilei Naţionale a Vinului, care s-a desfăşurat în acest an în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Festivitatea a fost deschisă de către conducerea ţării şi oaspeţii de onoare, preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, şi ministrul afacerilor externe al Georgiei, Maia Panjikidze. Festivitatea va dura două zile, timp în care vor oaspeţii vor avea ocazia să viziteze standurile expoziţionale, vor putea degusta şi cumpăra vinuri, transmite IPN. 

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pe post de gazdă, în deschiderea sărbătorii, că prepararea vinurilor şi cultivarea strugurilor este o îndeletnicire seculară a poporului moldovenesc. „Astăzi vinul nostru este cel mai competitiv produs agroalimentar. Vinul nostru este cel mai exportat produs. Este produsul care face Republica Moldova cunocută în toată lumea şi pe toate continentele”, a remarcat ministrul.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus că Republica Moldova este cunoscută în toată lumea ca o ţară a vinurilor bune şi calitative. „Sunt sigur că noi o să continuăm să dezvoltăm această ramură a economiei naţionale pentru ca să ajungem la cel mai înalt nivel de calitate. Sunt sigur că nicio interdicţie şi niciun embargo nu ne va opri să producem vinuri de calitate”, a spus preşedintele.

Prim-ministrul Iurie Leancă a îndemnat oaspeţii să guste din bogăţia cea mai importantă a Republicii Moldova, care este vinul. „Anul pe care îl avem este deloc simplu, este un an complicat, inclusiv pentru industria vite-vinicolă, dar Guvernul a făcut tot posibilul ca să reuşim să consolidăm imaginea de ţară producătoare de vinuri de o calitate superioară”, a spus premierul, îndemnând invitaţii la sărbătoare să guste din vinul moldovenesc, dar cu măsură.

Preşedintele Estoniei a remarcat că această tradiţie, de a cultiva cu grijă strugurii şi de a aştepta ca aceştia să se facă vin defineşte valorile şi cultura europeană. „Iată de ce atunci când vin la Chişinău mă simt ca acasă”, a spus Toomas Hendrik Ilves.

Programul Sărbătorii Zilei Naţionale a Vinului se va încheia duminică, 6 octombrie, zi în care oaspeţii vor avea ocazia să participe la concursuri, să viziteze expoziţii a meşterilor populari şi să participe la degustări de vin.