Rusia şi Kazahstan creează un centru comun de transport al cerealelor

0

Rusia și Kazahstan cooperează pentru crearea unui centru de transport al cerealelor de care să beneficieze traderii din ambele state. Obiectivul proiectului este acela de a contribui la stimularea exportului de cereale din Kazahstan. La acest proiect participă operatorii de transport rutier JSC Kaztemirtrans și CJSC Rusagrotrans.

Potrivit ministrului cazac al Agriculturii, Kaztemirtrans a luat toate măsurile necesare în vederea obținerii permisului pentru înființarea unui joint-venture. În prezent, Rusagrotrans trece printr-un proces de adoptare a procedurilor la nivel de corporație, pentru implementarea proiectului comun ruso-cazac.

Noua entitate urmează să fie constituită pe principiul egalității, conform căruia fiecare dintre cele două părți va furniza același număr de camioane pentru transportul cerealelor. Varianta provizorie a documentelor de constituire a fost deja pregătită. Organismul nou creat va permite utilizarea unui parc de tranzit pentru transportul cerealelor din Kazahstan în Rusia, în contextul în care sezonul de recoltare nu coincide în cele două țări.

Sursa: recolta.eu

”Südzucker Moldova” a investit în construcţia unei fabricii de producere a biogazului la Drochia

0

Adunarea generală anuală a acționarilor celui mai mare producător de zahăr din Moldova, compania moldo-germană „Südzucker Moldova” a direcționat 44,5 mil. lei la modernizarea producției, cu titlu de reinvestire a beneficiului încasat în anul 2012.

Directorul financiar „Südzucker Moldova”, Octavian Armașu, a declarat pentru Infotag că acționarii au decis să aloce 30,9 mil. lei pentru achitarea dividendelor, în mărime de 3 lei pentru o acțiune.

Conform spuselor sale, circa 60% din beneficiul care a constituit 75,4 mil. lei în anul 2012 vor fi reinvestite, ceea ce va permite acoperirea unei părți din investițiile în construcția fabricii de producere a biogazului din Drochia, în valoare de circa 8 mil. euro.

„Concernul „Südzucker” investește fonduri importante în proiectul moldovenesc începând cu anul 1998, dar primele dividende le-au fost plătite acționarilor abia în 2007. Cu regret, în condițiile Moldovei nu se poate vorbi despre un venit stabil al acționarilor care au investit deja peste 600 mil. lei în economia Republicii Moldova. Astfel, pe parcursul mai multor ani consecutiv recolta a fost afectată de secetă, iar din anul acesta am intrat în zona de risc sporit din cauza modificării fiscalității pentru sector și a creșterii bruște a contrabandei.

În anul 2012 în condițiile în care TVA la zahăr era de 8%, rentabilitatea a constituit 7% cu o cifră de afaceri de peste 1 mlrd. lei. În anul curent, chiar și după ce parlamentul a decis menținerea TVA de 12% în conturile producătorilor, perspectiva de încasare a beneficiului pare îndoielnică”, a spus Armașu.

Directorul financiar a relevat faptul că politica companiei, îndreptată spre modernizarea fabricilor și dezvoltarea producției de sfeclă de zahăr a permis sporirea competitivității zahărului moldovenesc. Datorită investițiilor „Südzucker Moldova” în producția de sfeclă de zahăr, cheltuielile de energie pentru fabricarea zahărului au fost reduse de peste două ori.

În anul 2012 compania a început construcția unei fabrici de biogaz care conform planului urmează să fie pusă în funcțiune chiar în sezonul de procesare a sfeclei din anul 2013. Întreprinderea are o capacitate de circa 55 mii t de tăiței de sfeclă și circa 7,3 mil. metri cubi de biogaz cu un conținut de metan de 51%. Termenul estimat de recuperare a investițiilor este de circa cinci ani.

În pofida condițiilor climaterice care au afectat recolta la hectar de sfeclă în anul 2012, „Südzucker Moldova” și-a aprovizionat fabricile cu o cantitate de materie primă de 360 mii tone și a produs 53 mii t de zahăr (67% din cantitatea totală de zahăr, produsă în R.Moldova – n.r.). compania exportă zahăr în mai multe țări din Uniunea Europeană și în Rusia.

Potrivit Infotag, ÎM „Südzucker Moldova” are un capital social de 109 mil. lei. Acțiunile ordinare au o valoare nominală de 10 lei. Pachetul de acțiuni de control, de 83,6%, este deținut de Südzucker Holding GMBH, alte 13% aparțin BC Moldova Agroindbank S. A.

La piaţa din Bălţi oferta de producţie agricolă autohtonă este în creştere. Vezi cât costă cireşele şi căpşunele

0

La piaţa agricolă din Bălţi zi de zi creşte sortimentul de produse agricole de origine autohtonă, influienţată de începutul recoltării în masă a unor culturi.

 

Şi în săptămâna curentă, în cantităţi mari au fost expuse în vânzare căpşune şi cireşe. Mai bine de jumătate din producţia totală este vândută de către intermediari, cumpărând producţia respectivă direct de la producători. Calitatea producţiei este înaltă, proaspată, ambalată în cutii de carton şi lemn, iar cererea fiind medie.

Actualmente, preţul de comercializare a căpşunelor a oscilat între 20,00 lei/kg şi 30,00 lei/kg, iar cireşele s-au vândut la preţul de 11,00-16,00 lei/kg.

Comparativ cu decada a doua a lunii curente preţul mediu de comercializare a căpşunelor s-a redus cu 80%. În această perioada în comercializare au fost expuse primele căpşune de origine autohtonă. Faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut s-a înregistrat o reducere a preţului mediu cu 52%, pe fundalul secetei şi a îngheţurilor din primăvara anului 2012. În anul curent, cireşele au fost expuse în comercializare pentru prima dată.

Preţuri mai mari faţă de cele din R. Moldova au fost înregistrate la pieţele agricole din ţările vecine. Astfel, la piaţa din Lvov (Ucraina) capşuna a fost vândută la preţul de 30,60 lei/kg, iar cireşele cu 33,66 lei/kg. La piaţa din Bronshe (Polonia) căpşuna a fost comercializată la preţul de 55,00 lei/kg.

În continuare preţurile vor depinde de oferta expusă pe pieţele locale.

Sursa: agravista.md

Companii autohtone, inclusiv instituţii publice sunt interesate de economisirea energiei

0

Mai multe companii autohtone, inclusiv instituții publice, sunt interesate de economisirea energiei și eficiența energetică. Specialiști ai 20 de organizații și-au sporit deja calificarea, devenind manageri energetici de nivel european, iar alții 10 vor susține în curând examenele.

Concomitent, pe 7 iunie 2013, la Centrul de Formare Continuă (CFC) al Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei, va demara instruirea pentru un nou grup de participanți, a informat Victoria Cotici, director al CFC, în cadrul unei ședințe de lucru.

Programul Manager Energetic European – EUREM derulează în 13 ţări din Uniunea Europeană: Austria, Republica Cehă, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania, Ungaria, Estonia, Polonia, iar din anul 2011 se desfăşoară şi în Republica Moldova, de către Camera de Comerţ şi Industrie.

În fiecare din aceste state este utilizat un program standardizat, aceleași metode și materiale de instruire, pentru a garanta că fiecare manager energetic european posedă cunoştinţe necesare și know-how-ul specific pentru a implementa în practică proiectele de eficienţă energetică.

Pentru Republica Moldova, cursul a fost elaborat împreună cu Camera de Comerț și Industrie Potsdam, Germania. Scopul acestuia este formarea managerilor energetici cu calificare înaltă, în conformitate cu Legea Republicii Moldova nr. 142 din 02.07.2010, cu privire la eficienţa energetică.

„Este îmbucurător faptul că, pe lângă agenți economici, la programul de instruire au depus cereri și unele primării. Sub îndrumarea experților, participanții vor elabora proiecte concrete pentru economisirea și eficientizarea utilizării energiei în edificiile selectate de ei. Consumul mai mic de energie termică, electrică și folosirea resurselor regenerabile vor reduce cheltuielile, ceea ce va permite redistribuirea acestor surse financiare în alte direcții.

La fel de important este că, după susţinerea cu succes a examenelor, absolvenții primesc un certificat de standard european”, a precizat Victoria Cotici.

Potrivit directorului CFC, printre cei care au obținut certificatul EUREM, recunoscut pe lan internațional, se numără reprezentanți ai companiilor „Radiocomunicații”, „Gas Natural Fenosa”, „Esco-Voltaj”, „Efes Vitanta”, „Ecowatt-Group” ș.a.

Deoarece agenți economici din diferite raioane ale țării și-au expus dorința de a-și îmbunătăți managementul energetic, se preconizează ca programul de instruire EUREM să se desfășoare și la filialele CCI.

La curs pot participa persoane cu studii tehnice superioare, experienţă de muncă în domeniul energetic, construcţii sau arhitectură, experienţă în gestionarea blocurilor locative sau altor tipuri de clădiri.

Oameni de afaceri din Austria sunt dispuşi să investească în UTA Gagauz-Yeri. Sectorul agroalimentar printre priorităţi

0

Forumul economic „Republica Austria – UTA Gagauz-Yeri” pentru finanţarea businessului mic şi mijlociu s-a desfăşurat, marţi, la Comrat, fiind organizat de secţia economică a Ambasadei Austriei în R. Moldova şi executivul autonomiei.

Potrivit moldpres, la eveniment au participat factori de decizie din regiune, vicepreşedintele Camerei Federale Economice din Austria, Richard Schenz, reprezentanţi ai misiunii diplomatice austriece la Chişinău, oameni de afaceri.

Potrivit başkanului Mihail Formuzal, autonomia găgăuză are deja experienţa unei colaborări fructuoase cu agenţi economici din Austria, iar autorităţile de la Comrat sînt dispuse să creeze condiţii cît mai bune pentru investitori. „Avem nevoie de implementarea noilor tehnologii, relansarea sectorului industrial şi celui agroalimentar, însă nu dispunem de sursele necesare. Sîntem gata să susţinem stabilirea unui dialog direct cu agenţii economici austrieci şi să organizăm întreprinderi mixte”, a menţionat Formuzal.

La rîndul său, vicepreşedintele Camerei Federale Economice din Austria, Richard Schenz, a comunicat că în UTA Gagauz-Yeri a sosit o delegaţie din 20 de businessmeni şi investitori, care sînt interesaţi de piaţa găgăuză şi iniţierea afacerilor împreună cu agenţi economici din autonomie. „Indicatorii creşterii din R. Moldova impresionează, iar aceasta înseamnă că ţara Dvs. se află pe o cale dreaptă. Relaţiile comerciale moldo-austriece se dezvoltă cu succes, importul din Moldova în Austria cifrîndu-se la 22 milioane de euro”, a subliniat Richard Schenz.

Începând de astăzi, pot fi depuse dosarele la Competiţia „Moldova Eco-Energetică”

0

Cea mai mare competiţie în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, Moldova Eco-Energetică a fost deschisă astăzi pentru participanţi.

În context, Mihail Stratan, director al Agenţiei pentru Eficienţa Energetică, a menţionat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă că „competiţia a fost concepută pentru a face cunoscute istoriile de succes şi a împărtăşi experienţa celor care au reuşit cu cei care abia se gîndesc să întreprindă ceva pentru a-şi reduce consumurile energetice – fie companii, gospodării casnice, instituţii publice, sau ONG-uri”, informează moldpres.

Competiţia Moldova Eco-Energetică, organizată de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Ministerul Economiei, cu sprijinul Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de UE şi PNUD, a fost lansată în 2011. Anul trecut, în competiţie s-au înscris 64 de dosare, dintre care au fost selectate proiectele învingătoare în 11 categorii.

Deoarece în ultimii ani industria de eficienţă energetică şi a surselor de energie regenerabilă s-a dezvoltat semnificativ, în ediţia curentă au fost introduse subcategorii noi, mult mai detaliate, pentru a diferenţia mai bine proiectele derulate în diferite sectoare. Astfel, la categoria „Cel mai bun proiect de Eficienţă Energetică” au fost introduse categorii separate pentru sectorul public şi pentru cel privat. Ultimul, la rîndul său, a fost împărţit în sectoarele: energetic, industrial, al construcţiilor şi sectorul transporturilor.

Şi categoriile „Cel mai bun proiect în Energia Solară” şi „Cel mai bun proiect de Bioenergie” au fost completate cu subcategorii, astfel oferind participanţilor posibilitatea de a concura pe acelaşi segment, iar membrilor Panelurilor de evaluare posibilitatea de a examina dosarele în baza criteriilor de evaluare specifice subcategoriei, asigurînd astfel o evaluare corectă şi echitabilă, a accentuat Mihail Stratan.

Perioada de depunere a dosarelor de participare pentru ediţia din 2013 este 5 iunie – 20 septembrie. Dosarele vor fi evaluate în trei etape – de un panel de evaluatori independenţi, urmată de vizite în teren şi aprobate de Consiliul Moldova Eco-Energetică, din care fac parte atît instituţii publice, cît şi reprezentanţi ai sectorului asociativ şi ai partenerilor competiţiei. Cîştigătorii vor fi premiaţi în cadrul Galei MOLDOVA ECO-ENERGETICĂ, eveniment ce se va desfăşura anual în perioada 1 – 15 decembrie.

Sursa citată a mai precizat că pentru ediţia din 2013, vor fi eligibile doar proiectele realizate şi finalizate pînă în anul curent. Începînd cu următoarele ediţii, la concurs vor putea participa doar proiectele realizate în anul corespunzător ediţiei.

Comisia Europeană anunţă impunerea de taxe pe importurile de panouri solare din China

0

Comisia Europeană /CE/ a anunţat marţi, 4 iunie, înfiinţarea unor taxe provizorii pe panourile solare chinezeşti, în pofida reticenţelor mai multor state ale Uniunii Europene /UE/ şi a temerilor de represalii comerciale din partea Beijingului, informează AFP.

„Astăzi, Comisia Europeană a decis în unanimitate impunerea de taxe pe importurile de panouri solare chinezeşti”, a declarat comisarul pentru comerţ Karel De Gucht, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles.

Anunţul survine într-un context în care litigiile comerciale între Uniunea Europeană şi China s-au multiplicat, având ca obiect de la echipamente de telecomunicaţii la panouri solare sau veselă din ceramică. La 10 mai, Beijingul a anunţat lansarea unei anchete privind ţevi turnate importate din UE, Japonia şi SUA, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus statelor membre să taxeze puternic importurile de panouri solare chineze. Statele membre ale UE au adoptat ulterior poziţii divizate privind aceste sancţiuni asupra panourilor solare importate din China, constrângând Bruxellesul să caute o soluţie negociată cu Beijing pentru a evita represalii comerciale.

Potrivit deciziei anunţate marţi, executivul european a optat pentru măsuri progresive: astfel, începând din 6 iunie, taxele vor fi de 11,8%, urmând să treacă peste două luni la 47,6%, în medie, în cazul în care Comisia nu reuşeşte să ajungă la un acord cu Beijingul.

„Mingea este în terenul chinezilor”, a spus marţi Karel De Gucht, evocând totodată o „fereastră de oportunitate”. „Este clar că, dacă până la 6 august China nu aduce o soluţie, vor fi aplicate taxe mai ridicate”, a insistat comisarul european.

Acesta a dat asigurări că „nu este o măsură protecţionistă” şi a justificat impunerea respectivelor taxe ca pe o „măsură de urgenţă pentru a da un balon de oxigen unui sector care suferă” de pe urma practicilor de dumping ale Beijingului.

Noile taxe vor intra în vigoare joi, pentru o perioadă de şase luni, interval în care Comisia va continua să negocieze cu China, cu scopul de a ajunge la o „soluţie amicală” şi de a le putea suspenda.

Executivul european speră de asemenea ca „în săptămânile care vin” să aibă loc o reuniune cu responsabili chinezi „pentru a discuta în mod constructiv” toate subiectele legate de relaţiile comerciale.

Grupul de companii EU ProSun a salutat decizia CE de a lua „măsuri concrete pentru a lupta împotriva practicilor neloiale chineze care au costat deja mii de locuri de muncă şi au dus la închiderea a 60 de uzine din acest sector din Europa”. În schimb, Alianţa pentru energie solară la un preţ convenabil /Afase/, din care fac parte mai mulţi industriaşi opuşi taxelor, a apreciat că aceasta va „afecta drastic nivelul cererii, ceea ce va antrena pierderi de locuri de muncă şi va da o lovitură importantă industriei solare europene”.

Bruxelles doreşte să protejeze industria fotovoltaică europeană, a cărei supravieţuire este ameninţată de practicile de dumping ale producătorilor chinezi. Potrivit Comisiei, se află în joc între 25.000 şi 30.000 de locuri de muncă.

În afara autorităţilor chineze, CE a fost nevoită să înfrunte şi o serie de state membre care s-au opus introducerii acestor taxe, în primul rând Germania, primul partener european al Chinei şi care se teme de represalii comerciale. Alte 17 state au pledat în favoarea unei soluţii negociate între Bruxelles şi Beijing.

Decizia anunţată marţi „este urmarea unei anchete serioase şi a numeroase contacte cu actori de pe piaţă”, a precizat Karel de Gucht, dând în acelaşi timp asigurări în ce priveşte „independenţa” Comisiei.

Sursa: financiarul.ro

 

METEO: Încă nu scăpăm de ploi! Vezi ce maxime vom avea în următoarele zile

0

Vremea continuă să se mențină închisă și instabilă. În următoarele zile va continua să plouă, iar pe alocuri, aversele vor fi însoțite de grindină.

Astăzi, cerul este mai mult noros. Precipitații de scurtă durată sunt anunțate în cea mai mare parte a țării. Aversele vor fi însoțite de descărcări electrice. Temperaturile vor oscila între +25…+27 grade Celsius. Noaptea se vor atesta +13…+15 grade. Vântul va sufla moderat cu până la 10 m/s.

Joi se menține același tablou meteo. Vremea se menține noroasă și ploioasă. Temperaturile mai cresc cu câteva valori și se vor atesta +26…+28 grade Celsius. Noaptea se vor înregistra +14…+16 grade.

Vineri, norii se vor mai risipi puțin și va mai ploua doar în nordul și sudul țării. Mercurul din termometre va înregistra valori de +26…+28 grade, iar noaptea se vor atesta +15…+17 grade Celsius.

Potrivit meteorologilor, săptămâna viitoare vremea va fi stabilă și vom avea temperaturi caniculare de peste +30 grade Celsius.

Un consorţiu de companii româneşti va reabilita sistemele de irigare Criuleni şi Lopatna

0

FPM Moldova și consorțiul de companii românești Hidroconstrucția & IAMSAT Muntenia au semnat la 27 mai curent contractul de reabilitare a două sisteme de irigare: Criuleni și Lopatna.

Contractul prevede spectrul de lucrări privind reconstrucția și modernizarea totală a ambelor sisteme de irigare. Valoarea contractului este de circa 8,3 milioane USD și urmează să fie executat în următoarele 18 luni.

Recent a fost semnat un contract cu compania franceză EGIS Eau care va supravegherea derularea lucrărilor de reabilitare sistemelor. Grație reabilitării, producătorii agricoli din localitățile cuprinse de aria sistemelor de irigare vor putea extinde suprafețele de teren irigat.

Conform estimărilor, la Lopatna aria de irigare va fi extinsă de la 50 de hectare la 509 hectare, iar la Criuleni de la 120 de hectare la cca 760 de hectare. Potrivit contractului, companiile urmează în termen de 3 luni să aprobe Planul detaliat de lucru, să mobilizeze tehnica și personalul necesar pentru demararea lucrărilor, să elaboreze și să implementeze Planuri de management de mediu şi social pe durata lucrărilor, care vor conține o serie de acțiuni pentru protecția mediului ambiant, dar și a muncitorilor antrenați în lucrări. Printre obligațiile de bază care vizează normele de mediu sunt cele de protecție a solului și a apelor de suprafață de eventuale poluări, de reducere a impactului negativ cauzat biodiversității etc.

În scopul respectării normelor sociale, planurile date vor include acțiuni obligatorii privind igiena muncii, protecția sănătății, utilizarea echipamentelor de protecție sporită, precum și instruirea angajaților. Contractul dat pe lîngă respectarea legislației naționale, cade și sub incidența normelor internaționale ale Federației Internaționale de Inginerie și Consultanță (FIDIC).

Sursa: mca.gov.md