Producția de vinuri naturale în Republica Moldova în trimestrul I al anului 2013 a crescut față de aceeași perioadă a anului 2012 cu 40,6% – pînă la 2 milioane 453,6 dal.

Surse din cadrul Biroului Național de Statistică au comunicat pentru NOI.md că, în aceeași perioadă, producția de vin spumant (șampanie) a crescut cu 7,6% – pînă la 78,9 mii. Producția de Portwein, Madeira, Sherry, vin Tokaj, în ianuarie-martie 2013, a crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 12,3% – pînă la 205,8 mii dal. În același timp, producția de divinuri a crescut cu 14% – pînă la 781,5 mii de litri alcool pur, iar producția de vodcă și lichior aproape s-a dublat (+95%), totalizînd 999,1 mii de litri.

Trebuie remarcat că, în 2012, producția de divinuri în Moldova a crescut cu 28,3% – pînă la 3 milioane de 073,8 de litri de alcool pur, iar de vodcă și băuturi alcoolice – cu 13,1% – pînă la 2 milioane 985,2 mii de litri. Producția de vinuri naturale a crescut cu 2,2% – pînă la 12 milioane de 135,8 mii dal, iar cea de vinuri spumante a scăzut cu 10,6% – pînă la 613,9 mii. Producția de Portwein, Madeira, Sherry și vin Tokaj a scăzut cu 52,7% – pînă la 525,3 mii.

 

Circa 30 femei din domeniul business-ului agricol au participat în cadrul unei conferințe de informare despre oportunitățile de dezvoltare a afacerilor în agricultură, organizată de FPM Moldova pe 21 mai curent.

Participantele la conferință reprezintă diferite tipuri de întreprinderi, axate preponderent pe creșterea fructelor, strugurilor, pomușoarelor, legumelor, precum și industria alimentară. Evenimentul și-a propus drept scop să informeze femeile antreprenoare despre Programului de credite în infrastructura post-recoltare, ce se desfășoară în cadrul Programului Compact al Corporației Provocările Mileniului.

De asemenea, participantele au fost informate despre oportunitățile existente de asistență și instruire oferite în cadrul Proiectului ACED, ODDIM și de BERD Moldova prin programul Femeile în afaceri.

În cadrul aceluiași eveniment au fost prezentate cîteva afaceri deja creditate în cadrul programului Compact și anume producerea lădițelor din lemn pentru fructe, legume și struguri, prezentată de dl Anatol Sîrbu, construcția depozitelor frigorifice, prezentată de dna Tatiana Căpățînă, și instalarea uscătoriei de fructe, care a fost prezentată de Sergiu Agache.

În cadrul conferinței s-a menționat că rolul femeilor în mediul de afaceri este unul foarte important dacă este să ținem cont de statistică. Potrivit unor date statistice, în Republica Moldova 52% din populație este reprezentată de femei, 27 la sută dintre antreprenori care activează în țară sunt femei, iar 15% din antreprenoare femei sunt zona rurală.

Kara McDonald, viceambasadoare SUA, prezentă la eveniment, a declarat că sunt importante exemplele de succes a femeilor de afaceri pentru a inspira cultura antreprenoriatului printre femeile din Moldova. În acest scop Corporația Provocările Mileniului a decis reducerea sumei minime a creditelor oferite pînă la 20 mii USD, pentru ca aceste împrumuturi să devină mai accesibile pentru femei care de obicei au afaceri mici sau medii.

Valentina Badrajan, directorul executiv al FPM Moldova, a precizat că Programul de credite Compact încurajează și grupurile de femei care se pot coopera pentru investiții mari în infrastructura post-recoltare, ceea ce le va permite să devină competitive pe piața agricolă. Totodată, dna Badrajan a accentuat că dezvoltarea afacerilor agricole va permite creșterea posibilităților de dezvoltare economică în localitățile rurale și crearea noilor locuri de muncă pentru ca populația sa nu mai plece peste hotare în căutarea de venituri. Iar încurajarea femeilor pentru accesarea creditelor reprezintă o inițiativă menită să stimuleze abilitarea femeilor din Moldova și motivarea acestora pentru a participa activ în viața economică a țării, în procesul decizional și nu în ultimul rînd, la o viață socială activă.

Femeile antreprenoare, participante la conferință, au recunoscut că au aflat mai multe informații utile pentru inițierea și extinderea afacerilor agricole, inclusiv despre oportunitățile de instruire și asistență de care pot beneficia. În același timp, au apreciat exemplele unor afaceri de succes în agricultură care le-au convins că există spațiu suficient pentru dezvoltare.

Potrivit participantelor, aceste întruniri nu doar că le oferă diverse informații pentru a-și dezvolta afacerile și a-și motiva copii să se implice în afacerile de familie sau să le inițieze pe ale lor proprii în țară, dar și le încurajează în cea ce fac. De aceea, femeile au solicitat organizarea periodică a unor astfel de întruniri pentru a fi informate despre diverse oportunități pentru afacerile lor, dar și pentru a face schimb de experiență.

Sursa: mca.gov.md

Întreprinderea „Franzeluţa” exportă tot mai mult. Margareta Bologan, şefa Grupului vânzări externe al întreprinderii a comunicat pentru IPN că în luna mai curent planul de export a fost depăşit cu 8%. „Franzeluţa” exportă în ţări precum Canada, SUA, Australia şi statele UE.

Majoritatea produselor exportate sunt covrigeii, turtele dulci, biscuiţii, tortele şi pâinea congelate. Canada şi SUA importă de la „Franzeluţa” în mare parte torte congelate. Margareta Bologan a comunicat că aproape 60% din toţi covrigeii produşi sunt pentru export.

Întreprinderea face şi produse certificate Kosher, supuse unor inspecţii riguroase. Certificarea Kosher atesta faptul ca alimentele pot fi consumate de către comunitatea de religie ebraică. Acestea nu au organisme modificate genetic şi hibrizi proveniţi de la specii diferite. 44% din producţia Kosher este cumpărată de evrei. Margareta Bologan a comunicat că se planifică lărgirea sortimentului certificat Kosher, pentru a putea acoperi o piaţă mai mare, aceste produse fiind solicitate în mare parte în SUA.

„Franzeluţa” îşi găseşte clienţii externi preponderent la expoziţiile internaţionale la care participă, a spus Margareta Bologan. Recent, la o expoziţie în România, a fost premiat Tortul de Botez produs de întreprindere, iar juriul a rămas impresionat de pâinea cu fructe. Întreprinderea planifică să scoată pe piaţă în curând produse noi: 3 tipuri de napolitane cu umplutură de nuci, ciocolată şi vanilie, 2 tipuri noi de ruladă şi mai multe tipuri de pâine congelată, care este exclusiv pentru export.

„Franzeluţa” exportă în Australia de aproximativ 3 ani, iar în Canada şi în SUA de 8-9 ani.

Agenţi economici din Republica Moldova şi Austria s-au întrunit astăzi la Chişinău, în cadrul unui Forum de afaceri. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei în parteneriat cu Ambasada Austriei la Bucureşti.

În deschiderea Forumului, Rudolf Lukavsky, consilier comercial al Ambasadei Austriei, a apreciat relaţiile de colaborare economică dintre cele două ţări şi a exprimat convingerea că întrunirea de astăzi va contribui la intensificarea comerţului dintre Moldova şi Austria,relatează moldpres.

Viceministrul Economiei, Octavian Calmîc, a făcut o prezentare succintă a situaţiei economice din Republica Moldova. El a accentuat că relaţiile de colaborare cu Uniunea Europeană reprezintă o prioritate pentru ţara noastră, iar semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv RM-UE va deschide noi perspective pentru mediul de afaceri. Viceministrul a mai subliniat că forumul de astăzi este o bună platformă de colaborare între mediul de afaceri din cele două ţări pentru stabilirea noilor contacte de cooperare şi promovarea proiectelor investiţionale. Pentru Republica Moldova este o prioritate enormă cooperarea cu ţările Uniunii Europene, inclusiv Austria. În context, actualul forum deschide o nouă perspectivă de dezvoltare a relaţiilor economice pentru ţara noastră, a spus Octavian Calmîc.

Richard Schenz, vicepreşedinte al Camerei Economice a Austriei,a subliniat că ţara sa este interesată de intensificarea relaţiilor de colaborare cu Moldova. Businessmenii austrieci sînt dispuşi să investească în sectoarele: agroalimentar, energetic, textile, infrastructură, sănătate, tehnologii informaţionale ş.a., a spus sursa citată.

Gheorghe Cucu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie, a accentuat, în discursul rostit la forum, că Austria reprezintă un partener de perspectivă pentru Republica Moldova. „Sînt convins că discuţiile care vor urma pe parcursul zilei de astăzi între antreprenorii moldoveni şi cei austrieci vor contribui la sporirea nivelului de competitivitate a economiei ţării noastre, pentru a corespunde standardelor şi cerinţelor internaţionale. Sper că acest forum va deveni un cadru propice pentru identificarea unor noi domenii de cooperare, a căror valorificare va contribui la creşterea volumului schimburilor comerciale bilaterale”, a menţionat Gheorghe Cucu.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Austria, în primele trei luni ale anului 2013, a înregistrat suma de 38 mln USD şi a crescut cu 71% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012. Exportul de mărfuri moldoveneşti în Austria, realizat în primul trimestru al anului curent, a înregistrat suma de 3,7 mln USD şi s-a majorat cu 15% faţă de ianuarie-martie anul trecut. În acelaşi timp, importul de mărfuri din Austria în Republica Moldova a constituit 34,3 mln USD şi a înregistrat o creştere de 81% în raport cu primele trei luni ale anului 2012.

Forumul face parte din programul Misiunii economice în Republica Moldova a oamenilor de afaceri din Austria, care se desfăşoară în perioada 3-5 iunie.

Crescători de oi din raioanele Taraclia, Cimişlia, Cahul şi Basarabeasca au participat la tradiţionalul Concurs zonal „Tunsul manual şi mecanizat al ovinelor”, ediţia a treia, desfăşurat în acest an pe teritoriul Cooperativei Agricole de Producere „Elita-Alexanderfeld”.

La acest concurs, crescătorii de ovine s-au întâlnit nu doar pentru a se întrece la dibăcia de a mânui uneltele de tuns, ci şi pentru a face schimb de experienţă şi chiar de rase de oi. Profitând de prezenţa autorităţilor raionale la eveniment, proprietarii cooperativelor de producere, ai fermelor de oi şi ciobanii şi-au expus nevoile şi speranţele legate de activitatea pe care o desfăşoară în sectorul zootehnic.

Concursul a demarat cu tragerea la sorţi a ocoalelor cu oi pe care concurenţii urmau să le tundă. În timp ce concurenţii erau preocupaţi să nu depăşească cele trei minute alocate de regulament tunsului unei oi, muncitoarele energice din cadrul cooperativei-gazde adunau rulourile de lână, cântărindu-le şi trecându-le printr-un punct improvizat de sortare şi depozitare. Toate datele erau incluse într-un registru de către contabila întreprinderii. Regulamentul concursului a fost strict, participanţii urmând a fi descalificaţi în cazul în care ar fi dovedit carenţe în cultura tunsului, dacă s-ar fi purtat brutal cu animalele sau le-ar fi rănit.

Au venit, au tuns, au învins!

În anul acesta, primele trei locuri în cadrul concursului tunsului mecanizat au fost ocupate de crescătorii de oi din cadrul Cooperativei Agricole de Producţie „Albota” din raionul Traclia. Primul loc a fost ocupat de Dumitru Bocicovar, conducătorul fermei de oi din cadrul cooperativei. Acesta este multiplu campion al concursurilor desfăşurate cu ani în urmă în cadrul URSS. Dumitru Bocicovar a terminat de tuns cele zece oi în 30 de minute şi 3 secunde, la final, spre delectarea tuturor, a efectuat o demonstraţie de talent şi îndemnare tunzând o oaie cu ochii legaţi. Pe locul patru, la tunsul mecanizat, s-a situat Serghei Rusandu din localitatea Alexanderfeld, iar locul cinci i-a revenit altui locuitor al aceleiaşi localităţi, Nicolae Ţurcan. La compartimentul tunsul manual, au fost înregistraţi doar doi concurenţi. Pe primul loc s-a situat Nicolai Costiuc din Alexanderfeld, iar locul doi a revenit unui adolescent curajos şi tenace din Cimişlia – Ştefănel Cibotaru, care a participat şi anul trecut la concurs. Participanţii la concurs au beneficiat de premii din partea Consiliului Raional Cahul şi a Uniunii Teritoriale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „AgroIndSind”.

La Cahul, oieritul continuă a fi o tradiţie

Prezent la eveniment, Veaceslav Bălănel, vicepreşedinte al raionului Cahul, susţine că competiţia are ca scop pomovarea oieritului şi încurajarea crescătorilor de oi să nu renunţe la această îndeletnicire. Bălănel a subliniat că la acest gen de evenimente crescătorii de oi se întâlnesc şi realizează un important schimb de experienţă, iar majoritatea ajung să colaboreze trecând la schimbul de achiziţii în materie de rase de ovine sau la schimb de tehnici de lucru.

„Pentru administraţie este îmbucurător faptul că, în pofida greutăţilor existente în sectorul zootehnic, ei se ocupă în continuare cu creşterea ovinelor, pentru moment fiind înregistrate în raion 70 000 de capete de ovine, deşi majoritatea reprezintă investiţii în sectorul privat. Pe teritoriul raionului există patru ferme de producere, dintre care două sunt ferme de prăsilă”, a relevat Veaceslav Bălănel.

Oficialul mai susţine că, în comparaţie cu multe raioane din sud, Cahulul se află la acest compartiment la un nivel mai avansat. Spre deosebire de anii trecuţi, anul acesta, în semn de susţinere, Consiliul Raional Cahul a alocat 3600 de lei pentru desfăşurarea concursului. Anual, în raionul Cahul se produc 1000 de tone de carne.

Dinastii de crescători de oi

Dumitru Rusandu este membru al unei dinastii de ciobani care din tată în fiu şi-au transmis obiceiul. Acesta activează ca brigadier în cadrul CAP „Elita-Alexanderfeld”. Recent, s-a întors în ţară cu un şeptel de 40 de berbeci de prăsilă, importaţi din regiunea Doneţk, Ucraina.

Cei din cadrul fermei în care activează şi-au luat în serios misiunea de fermă de prăsilă, ajungând să aprovizioneze alte ferme din ţară cu rase de oi ameliorate. Dumitru Rusandu susţine că se câştigă bine din această afacere, statul având un program de subvenţionare convenabil pentru fermele de prăsilă. El spune că nu este tentat de ideea plecării peste hotare, având acasă tot ce îi trebuie ca să se simtă mulţumit, precizând cu încântare că şi copiii săi se regăsesc în activităţile familiei.

Rusandu se declară „fanatic” în domeniu şi susţine că deşi aceste concursuri nu aduc mare profit crescătorilor de oi, activităţile de acest gen sporesc concurenţa între ferme, iar concurenţa scoate ce este mai bun dintr-un producător.

Problemele crescătorilor de oi

După concurs, concurenţii s-au întâlnit în jurul unei mese cu produse tradiţionale ciobăneşti şi, rând pe rând, şi-au urat de bine şi şi-au spus păsul pe marginea problemelor cu care se confruntă. Majoritatea au deplâns moartea lentă a îndeletnicirii, declarând că nu mai au cui transmite meşteşugul, tinerii moldoveni fiind plecaţi peste hotare, iar cei rămaşi se arată dezinteresaţi faţă de activitate. O altă problemă a oieritului constituind-o lipsa posibilităţilor de comercializare a lânii, dar şi restrângerea păşunilor.

Concursul a fost organizat de către Direcţia agricultură şi alimentaţie a Consiliului Raional Cahul în comun cu Agenţia naţională pentru siguranţa alimentelor Cahul, Federaţia Naţională a crescătorilor de ovine şi caprine din Moldova şi sindicatul „AgroIndSind”.

Sursa: gazetadesud.md

O nouă listă de aditivi alimentari permişi în UE, aprobaţi după o evaluare ştiinţifică, va intra în vigoare la 1 iunie, a informat vineri un comunicat al Comisiei Europene, preluat de EFE.

Pe această listă figurează numai aditivii alimentari care au fost verificaţi în mod ştiinţific ca fiind siguri pentru consum, a semnalat executivul european, potrivit căruia principalul avantaj al noii liste este transparenţa pe care o oferă.

Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aditivii, pe lângă siguranţă, se numără faptul de a fi justificaţi tehnologic, de a nu contribui la înşelarea consumatorilor şi de a reprezenta un beneficiu pentru aceştia.

Siguranţa aditivilor autorizaţi în prezent este controlată de Comitetul Ştiinţific pentru Alimentaţie (SCF) şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).

Majoritatea evaluărilor privind aditivii autorizaţi s-au realizat în anii ’80 şi ’90 şi, în unele cazuri, chiar în anii ’70, fapt pentru care EFSA a considerat că este necesară o reevaluare a acestora.

Studiile realizate au determinat pentru moment EFSA să reducă doza zilnică acceptabilă pentru consumul a trei coloranţi – E104: Galben de Quinoleină, E110: Galben Auriu şi E124: Roşu Ponceau 4R – considerând că gradul de expunere la aceştia ‘este, probabil, foarte înalt’.

În evaluările sale, EFSA ţine cont de aspecte precum identificarea chimică a aditivilor, procesul de producţie, efectul asupra alimentelor, informaţii de ordin toxicologic.

Sursa: financiarul.ro

Din numărul total de peste 900 de mii de exploataţii agricole în Moldova, 848,6 mii sunt active, adică prelucrează pământul sau cresc animale şi păsări, transmite IPN cu referire la datele primului recensământ general agricol, prezentat de Biroul Naţional de Statistică. 

Exploataţiile agricole se întind pe 2,24 milioane de hectare. Potrivit şefului Direcţiei recensăminte a BNS, Vasile Pentelei, suprafaţa agricolă medie care revine unui locuitor este de 0,54 hectare.

„Aceste date vorbesc despre o fărâmiţare a terenurilor agricole, fapt care nu permite implementarea tehnologiilor performante în sectorul agrar. Suprafeţe importante nu sunt prelucrate din cauză că terenurile sunt departe, posesorii sunt în etate şi nu mai au puteri sau, pur şi simplu, nu vor să le cultive pentru că veniturile sunt mici”, a spus Vasile Pentelei.

Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii, a spus că după privatizarea pământului era necesar să se facă al doilea pas – consolidarea terenurilor. Pentru a stimula agricultorii în acest sens, statul le oferă subvenţii care să acopere cheltuielile ce ţin de notariat şi înregistrarea terenurilor la Cadastru.

Vicedirectorul general al BNS, Vitalie Valcov, a spus că datele obţinute în cadrul recensământului vor fi utile nu doar pentru elaborarea politicilor de stat în agricultură, dar şi pentru crearea Registrului unităţilor agricole, în scopul realizării de noi cercetări statistice în agricultură.

Primul recensământ agricol în Moldova (15 martie – 15 aprilie 2011) a fost realizat de BNM în corespundere cu standardele Eurostat şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Rezultatele au fost făcute publice la 30 mai 2013.

Duminică, 23 iunie 2013, în satul Domulgeni, raionul Floreşti va avea loc cea de-a patra ediţie a Festivalului „DUMINICA MARE”, Festival Turistic Naţional al Tradiţiilor.

Fiind cea mai importantă zi de duminică din an, Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetaţiei pământului, naturii dătătoare de viaţă de care moldovenii se simt legaţi cu toată fiinţa.

Evenimentul este la cea de-a patra ediţie şi are drept scop promovarea turismului rural din Republica Moldova. Pentru locuitorii satului Domulgeni festivalul este un prilej exclusiv de a promova obiceiurile şi tradiţiile şi nu în ultimul rând de a dezvolta turismul în localitate.

Agenţia Turismului a Republicii Moldova îşi exprimă convingerea că şi în acest an, festivalul va fi o mare sărbătoare a bunului gust şi invită agenţii economici din industria turismului să ia parte la acest eveniment.

Programul evenimentului cu mai multe detalii organizatorice poate fi accesat aici