Cît de important este colostrul pentru supravieţuirea mieilor

Agrobiznes
-
0
Cît de important este colostrul pentru supravieţuirea mieilor

Ei bine, fătările au început de ceva timp, iar oierii speră să realizeze un procent de supraviețuire a mieilor cât mai ridicat până la momentul înțărcării.

În prima săptămână de viață se înregistrează, mai cu seamă la oile cu miei gemeni, cele mai mari pierderi de miei (3-5%), majoritatea fiind cauzate de lipsa sau de cantitatea prea mică de colostru disponibil la unele oi (2-4%).

Mielul nou născut are stomacul glandular (cheagul) foarte dezvoltat (60%), iar prestomacele sunt rudimentare (rumenul – 30%, rețeaua – 6% și foiosul ocupă doar 4% din volumul total al compartimentelor gastrice) și mai puțin funcționale. După 10-14 zile de viață, mieii încep să consume otavă și concentrate iar prestomacele evoluează, deținând ponderea în compartimentele gastrice la vârsta de 4-5 luni.

La 20-30 minute după fătare, mieii viguroși se ridică și caută ugerul oii mame, încercând să consume colostrul matern.

Colostrul este un lapte special concentrat, secretat de oaia mamă în primele 2-3 zile după fătare, cu un conținut de 33-34% substanță uscată, din care 21-22% reprezintă proteina, 9-10% – grăsimi, 1% – lactoză și 10% – săruri, comparativ cu laptele de oaie normal, care conține doar 18-22% substanță uscată, dar care are un conținut în lactoză mai ridicat (4,5%). Colostrul are un conținut crescut în vitaminele A și C, fiind de zece ori mai mare față de laptele normal.

Beneficiile colostrului de oaie

Colostrul se evidențiază însă prin conținutul în substanțe imunogene, în principal imunoglobuline, care se absorb ușor în primele 12 ore de viață și asigură mielului rezistență la îmbolnăviri pe o perioadă de 10-12 zile, timp în care acesta își dezvoltă sistemul de apărare împotriva agenților infecțioși.

La nașterea mielului singurele surse de energie disponibile sunt glicogenul hepatic și muscular, grăsimile și proteinele mobilizatoare, precum și țesutul adipos brun, situat în regiunea perirenală, ingvinală și prescapulară, a cărei culoare devine albă la vârsta de cca 30 zile. Prin consumul de colostru, a cărei digestibilitate este maximă, pot fi satisfăcute cerințele mielului în energie și proteină.

Administrarea colostrului la momentul potrivit

Primul tain colostral trebuie asigurat în primele 20-30 minute de viață, nu mai târziu de o oră, și repetat la intervale scurte în prima zi, pentru a se asigura un aflux maxim de imunoglobuline și substanțe nutritive, având în vedere volumul redus al cheagului la noul născut.

Un alt motiv îl constituie faptul că permeabilitatea vilozităților intestinale este maximă numai în primele 6-12 ore. După 12 ore, capacitatea de absorbție a componentelor colostrale imunizante scade vertiginos, menținându-se la un nivel redus și chiar descrescător încă circa 14-28 ore.

Mieii mai bine dezvoltați la naștere consumă o cantitate de colostru și de lapte de 3-5 ori mai mare față de cei slab dezvoltați, care sunt incapabili să realizeze o creștere compensatorie.

În primele zile, mieii sug la intervale scurte de aproximativ o oră, numărul reprizelor de supt fiind de 20-30 ori/zi la mieii din fătări simple și de 50-55 ori/zi la mieii gemelari. Pe timpul nopții, frecvența suptului descrește în primele 2-3 săptămâni, după care o egalează pe cea din timpul zilei. Mielul poate ingera 400-600 g de lapte/zi în prima săptămână de viață.

Durata suptului se reduce de la 1 minut și 20 secunde în primele 2 zile după fătare la 45 secunde în a patra săptămână. Dacă mielul nou născut nu reușește să sugă singur, va fi ajutat de crescător să găsească ugerul oii. Mieilor mai puțin viabili, mai întâi li se mulge colostru în gură și apoi li se introduce mamelonul în gură.

Și mieii orfani au nevoie de colostru

Întrucât încercările de obținere a unui substituent de colostru nu au dat rezultate concludente, având în vedere importanța biologică cu totul deosebită a colostrului, se recomandă recoltarea acestuia de la oile cu surplus de producție și păstrarea lui pentru a fi folosit la mieii orfani.

Totodată, mieii proveniți de la oile care nu au lapte și produșii orfani trebuie ajutați să sugă colostru în prima zi de viață de la oile adulte bune de lapte și care au un singur miel.
Colostrul de oaie poate fi înlocuit cu cel de vacă, asigurându-se 50 ml/kilogramul de greutate vie a mielului.

După faza colostrală urmează cea de alăptare propriu-zisă, când alimentul principal în hrana mieilor îl constituie laptele sau substituenți ai laptelui, în paralel cu introducerea treptată în hrană a nutrețurilor de origine vegetală.

Substanţele imunogene din colostru

Colostrul conține factori cu caracter antimicrobian nespecifici, precum:

  • lizozimul, care contribuie la liza bacteriilor gram-negative, condiționând caracterul bactericid al imunoglobulinei A;
  • lactoferina, a cărei acțiune bacteriostatică se manifestă prin complexarea fierului, pe care îl face indisponibil pentru germenii bacterieni;
  • lactopectidaza are acțiune bacteriostatică și bactericidă;
  • xantinoxidaza;
  • vitamina B12;
  • acidul folic.

Imunoglobulinele din colostru acționează direct asupra agenților infecțioși și indirect, prin stimularea fagocitozei. Sărurile minerale din colostru (sărurile de magneziu) au rol laxativ, ajutând la eliminarea meconiului intestinal.

Sursa: Revista-ferma.ro

Camera de Comerţ şi Industrie invită producătorii de vin de casă să participe la concursul „Polobocul de aur 2013”

Agrobiznes
-
0

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită producătorii de vin de casă să participe la concursul „Polobocul de aur 2013”.

Surse din cadrul CCIM au relatat pentru „INFOTAG” că prima etapă a concursului la nivel raional de va desfășura pe 15 martie, iar a doua – la nivel republican, pe 29 martie.

Învingătorii etapei naționale vor fi premiați, tradițional, în cadrul „Zilei Naţionale a Vinului”, în luna octombrie, cu butoaie a câte 120 litri.

Concursul este organizat anual, din 2003, şi are drept scop de a-i remarca pe cei mai buni producători de vin de casă, de a populariza tradiţiile naţionale de fabricare a vinurilor moldoveneşti în condiţii de casă, a ridica cultura de consum, a facilita schimbul de informaţii și experiență între producătorii vinului de casă.

Participarea la concurs este benevolă şi gratuită.

Potrivit rezultatelor anului 2012 vinul de casă Merlot, produs de locuitorul di Grigoriopol Mihail Speian di roada anului 2011 a fost declarat cel mai bun vin la categoria „vin nou”.

În total la concurs au fost prezentate 700 de mostre de vin, fabricate de vinificatori din diverse regiuni.

Seminar: ”Identificarea potenţialilor parteneri de afaceri pentru colaborarea internaţională: dificultăţi, mecanisme eficiente, tendinţe”

Agrobiznes
-
0

Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei în parteneriat cu Proiectul „DIHK – CEFTA” vă invita la seminarul „Identificarea potențialilor parteneri de afaceri pentru colaborarea internațională: dificultăți, mecanisme eficiente, tendințe”, care va avea loc pe 21 martie 2013, ora 09.00 – 17.00, la CCI (mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 151, Sala de conferinţe, et. II).

În cadrul seminarului vor fi abordate aspecte referitor la crearea unui model de colaborare la nivelul naţional şi regional, metodele şi instrumente noi eficiente pentru identificarea potențialilor furnizori şi parteneri de afaceri, modalităţile de stimulare a relaţiilor economice externe în contextul european, utilizarea metodelor noi de marketing etc.

Lector: Hatto Brenner, director al „AWI Hatto Brenner & Co GmbH”, Germania, expert în comerţul internaţional; a susţinut seminare pentru specialişti de la bănci, instituţii financiare ne-bancare şi companii, pe teme ce țin de: proceduri în comerţul internaţional, surse alternative de finanţare a operațiunilor de export-import, Incoterms, obligaţiile, riscurile şi costurile suportate de cumpărător şi de vânzător, în derularea unei tranzacţii externe/interne etc.

Participanţi: angajaţii care își desfăşoară activitatea în cadrul departamentelor de export – import/vânzare, marketing, juridic, financiar-contabil, transportatori, funcţionari/declaranţi vamali, asigurători, personal bancar din dept. de plăţi externe, garanţii, finanţarea comerţului, front office etc.
Taxa de participare: 500 lei (taxa include pauzele de cafea, programul de training, materialele pentru seminar, servicii de interpretare (rom., germ.)

Programul detaliat vă va fi prezentat după achitarea taxei de participare.

Înregistrare și informații suplimentare:
Tel: 022 22 – 49 – 83;
e-mail: [email protected]

Camera de Comerţ şi Industrie invită la sesiunea de prezentare a proiectului „INNO-FOOD SEE”

Agrobiznes
-
0

Camera de Comerţ şi Industrie invită reprezentanţii instituţiilor de cercetare şi agenţii economici din Republica Moldova să participe la sesiunea de prezentare a proiectului „INNO-FOOD SEE – Stabilirea mecanismelor de susţinere a inovării şi sporirea gradului de conştientizare a potenţialului inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice în industria alimentară în regiunea Europei de Sud-Est„. Evenimentul va avea loc pe data de 12 martie 2013, în sala de conferinţe a CCI a RM (Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 151, et. 2).

Obiectivele „Inno-Food SEE” au o valenţă dublă:

  1. stabilirea mecanismelor corespunzătoare pentru a facilita coordonarea abordărilor şi politicilor de cercetare, tehnologie şi inovare în sectorul alimentar;
  2. creşterea gradului de conştientizare a publicului asupra importanţei progresului tehnologic şi inovării în sectorul alimentar, în zona Europei de Sud-Est.

În cadrul reuniunii vor fi prezentate tendinţele şi necesităţile de inovare în industria alimentară la nivel naţional şi regional, vor fi discutate câteva exemple de succes în implementarea noilor tehnologii în industria alimentară a Republicii Moldova, precum şi mecanismele de finanţare disponibile pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul agroalimentar.

Proiectul „Inno-Food SEE” a demarat în septembrie 2011 și reuneşte 12 parteneri: institute de cercetare în domeniul agroalimentar şi organizaţii de susţinere a businessului din Grecia, Italia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina.

Informaţii suplimentare:
Direcţia Relaţii Internaţionale a CCI,
Tel/fax: : 0 22 22-13-91, 022 23-87-70;
e-mail: [email protected]; [email protected], [email protected]

Moldova a exportat, în anul 2012, în UE, peste 162 mii decalitri de vin sau 90% din cota anuală

Agrobiznes
-
0

Republica Moldova a exportat, în anul 2012, în statele UE, fără taxe vamale, peste 162,07 mii decalitri (dal) de vin sau 90,04% din cota anuală de 180 de mii dal.

 

Potrivit informaţiilor acordate NOI.md de surse din cadrul Ministerului Economiei al Moldovei, cele mai importante direcţii de export a vinului moldovenesc au fost Cehia, Germania, România, Lituania, Polonia şi Slovacia.

Cotele oferite pentru exportul de zahăr au fost utilizate în proporţie de 82,58 % (28 077,3 t). Destinaţiile de export cu cea mai mare pondere au fost România, Belgia şi Polonia. Cotele oferite pentru exportul de grîu au fost valorificate în proporţie de 51,66% (25 832,3 t). Cele mai importante direcţii de export au fost România, Marea Britanie şi Italia.

În total, pe parcursul anului 2012, Camera de Licenţiere a eliberat 1277 autorizaţii pentru exportul de vin, zahăr, grîu, porumb şi orz în regim preferenţial în ţările UE. În prezent, Moldova poate exporta în UE fără achitarea taxelor vamale peste 10 mii de denumiri de produse, cu excepţia unor produse agricole sensibile, pentru care au fost stabilite anumite cote.

Sursa: noi.md

Agenţia Apele Moldovei, acuzată că distruge unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţie din ţară

Agrobiznes
-
0

Mai mulţi fermieri din raioanele Hânceşti şi Leova acuză Agenţia Apele Moldovei că distruge unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţie existent în zonă, fără a oferi o alternativă. În replică, reprezentanţii Agenţiei spun că au luat această decizie pentru că sistemul de irigaţie este învechit şi ineficient.

Sistemul de irigaţie nu este funcţional de ani buni, dar putea fi reabilitat, spune preşedintele Organizaţiei Regionale Sud a Federaţiei Fermierilor din Moldova.

„Aceste ţevi sunt de la reţeaua de irigare centrală, care a fost proiectată să aprovizionezte cu apă o parte din teritoriul câmpurilor raioanelor Hânceşti şi Leova, aproape 20 de mii de hectare de teren”, a declarat Iacob Covaliu, preşedintele filialei de Sud FNF.

Nemulţumiţi sunt şi producătorii agricoli, care se întreabă cum vor face faţă unei eventuale secete.

„Am grâu, am lucernă, ceea ce nu putem folosi este irigarea. Anul trecut, cu seceta, am pierdut tot ce am semănat”, s-a plâns Vasile Micher, fermier din satul Sărata Răzeşi, Leova.

„Am 5 ha de pământ. Am nevoie de apă de irigare”, a spus Anton Cireş, fermier din satul Mingir, Hânceşti.

Responsabilii din raion spun că au decis să vândă ţevile uzate, iar din banii obţinuţi se construiască un nou sistem de irigaţie.

„Ne-am adresat la Agenţia Apele Moldovei, cu rugămintea să comercializăm aceste ţevi, care nu se folosesc şi sunt complet uzate şi ruginite”, a declarat Chiril Sîrbu, adminitratorul Î.S Staţiunea Tehnolgică pentru irigare Hânceşti, Agenţia Apele Moldovei.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în prezent, doar 8 la sută din totalul terenurilor agricole din ţară sunt irigate.

Sursa: publika.md

Avem un singur magazin specializat în produse ecologice. Responsabilii din agricultură spun că fac ce pot

Agrobiznes
-
0

În timp ce în Europa produsele ecologice sunt tot mai căutate, în Moldova puţini au curajul să lanseze astfel de afaceri. Responsabili de la Ministerul Agriculturii spun că încearcă să promoveze cum pot produsele ecologice.

Singurul magazin specializat pe produse bio din ţară s-a deschis acum două luni. „Cumpără de toate, suplimente alimentare. Mai ales oamenii care călătoresc peste hotarele ţării ştiu foarte bine aceste produse şi cumpără atât produse alimentare, cât şi suplimente, şi cosmetice la fel”, a menţionat Marcela Badia, directorul magazinului.

Mulţi moldoveni spun că au auzit despre produsele ecologice, dar nu prea au încredere în calitatea lor. Iată ce au declarat oamenii:

„Am dori să le cumpărăm, dar să ştim că ele sunt cu adevărat ecologice. Însă nu suntem siguri de acest lucru.”

„Permanent cumpărăm produse bio şi permanent le folosim în alimentaţie.”

Totodată, medicii afirmă că puţine dintre produsele prezente pe piaţă pot fi numite ecologice.

„În Republica Moldova mănâncă bio cei care cultivă în casă şi nu folosesc aditive. Referitor la fructe şi legume, mănâncă bio cei care cresc în grădina proprie şi nu folosesc substanţe toxice, îngrăşăminte sau substanţe, pentru a nimici pesticide”, a remarcat Angela Peltec, medic gastro-intestinolog.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii recunosc faptul că Moldova este codaşă la acest capitol.

„Am întreprins mai multe activităţi privind deschiderea locurilor special amenajate în supermarkete, unde se vând produsele vegetale certificate ecologic. Şi anul acesta continuăm să organizăm o piaţă-expoziţie de produse tradiţionale şi ecologice”, a comunicat Iurie Senic, şef direcţie Ministerul Agriculturii.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în Moldova sunt peste 60 de producători care deţin certificate ce demonstrează că marfa este ecologică.

Sursa: publika.md

Calul andaluz – evoluţia rasei în Europa

Agrobiznes
-
0
Calul andaluz – evoluţia rasei în Europa

Calul andaluz a fost apreciat încă din Evul Mediu. A fost cunoscut oficial sub numele de cal pur spaniol.

Caii spanioli au fost apreciaţi pentru calitatea lor încă din epoca romană. Maurii au invadat Spania în secolul al şaptelea şi au adus cu ei calul arab. Din încrucişarea celor două rase a rezultat calul andaluz. Calul Andaluz a avut o influenţă majoră asupra rasei lipitan, care s-a format în jurul anul 1500.

Calul andaluz are un aspect distins, de obicei, apare în culoarea albă. Este un cal cu proporţii excelente, cu coamă şi coadă bogată. Are un cap uşor convex cu urechi mici şi piept destul de masiv.

Calul andaluz este renumit pentru capacitatea sa de a învăţa şi se pretează la dresaj. A fost crescut, în principal, de către călugării din Mănăstirea Cartuja. În Evul Mediu, Cortes a adus calul andaluz în America pentru cuceririle sale.

În anul 1832, o epidemie a devastat populaţia de cai spanioli şi numai o turmă mică de la Mănăstirea Cartuja a supravieţuit. Calul anduluz nu a fost exportat înainte de anul 1962.

Sursa: Gazetadeagricultura.info

Laptele miraculos de iapă din rasa Haflinger

Agrobiznes
-
1
Laptele miraculos de iapă din rasa Haflinger

Foarte multe afecţiuni cardiovasculare, gastrointestinale, nevrotice, etc. sunt vindecabile prin laptele provenit de la iepele din rasa Haflinger.

În localitatea Mulben din Germania, medicul veterinar Rudolf Storch a creat o herghelie – sanatoriu unde se fac tratamente cu lapte de iapă. Asemenea clinici s-au deschis şi în alte localităţi din Germania. Laptele este procurat de la iepe de rasă Haflinger care pentru docilitatea şi masivitatea lor sunt folosite în special la tracţiune. Cai din rasa Haflinger sunt verii mai mari ai cailor hutuli de la noi.

După ce au studiat în prealabil vechile metode pe care călăreţii mongoli le aplicau pentru vindecarea bolnavilor dându-le să bea lapte de iapă, medicii germani recomandă să se bea jumătate de litru de lapte de iapă pe zi.

O iapă bine hranită poate da într-un an, cu 5-6 mulsuri pe zi, 1000-1500 de litri de lapte, exclusiv laptele necesar mânzului respectiv în perioda celor 6-9 luni de lactaţie.

Pentru mărirea producţiei şi asigurarea potenţialului s-au creat aparate speciale pentru hrănirea iepelor mamă, pentru muls, conservarea laptelui şi pentru obţinerea laptelui praf.

S-au făcut tratamente cu laptele provenit de la iepele de orice rasă, dar aşa cum s-a constatat în clinicile din Germania, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu laptele de la iepele Haflinger.

Sursa: gazetadeagricultura.info

1...1.9601.9611.962...1.968Pagina 1.961 din 1.968