În raionul Glodeni o parte din semănăturile de toamnă au fost afectate de înghețurile din ultima perioadă. Acum agricultorii vor fi nevoiți să-și suflece mânecile și să reînsămânțeze terenurile.

În grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile ocupă un loc important. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, dar chiar moartea parţială sau totală a acestora, transmite tvprim.md.

În raionul Glodeni îngheţurile din ultimul timp au afectat terenuri de culturi agricole de toamnă, care vor trebui reînsămânţate.

„Afecţiunea asupra culturilor de toamnă nu a fost aşa de esenţială. De aceea, este prematur de vorbit cam ce procent de culturi au fost afectate de îngheţ. Sperăm că ninsorile căzute în ultimele zile vor acoperi grânele şi nu vor permite ca gerurile să afecteze culturile agricole de toamnă să fie afectate de geruri. Probleme sunt la orzul de toamnă, el este cel mai sensibil şi poate să fie afectat mai esenţial. Rapiţa la fel a fost afectată. În zona Prutului sunt terenuri care trebuie să fie reînsămânţate”, a declarat vicepreşedintele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie din Glodeni, Veceslav Boubătrân.

Totodată, agricultorii au dat startul lucrărilor de primăvară. A fost semănat peste 200 de ha de orz de primăvară.

În 2012, la Glodeni au fost semănate peste 300.000 de ha de grâu, cu 30.000 mai mult decât în 2011. În ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004.

Sursa: stirilocale.md

Cel mai mare procesator de fructe şi legume din Moldova, compania Orhei-Vit din Orhei, a obţinut în 2012 un profit net de 1,44 mil. lei faţă de 10,28 mil. lei în anul precedent. Reducerea beneficiului a fost cauzată în special de pierderile de 8,2 mil. lei suportate de pe urma activităţii financiare.

Deşi cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut de la 215 mil. lei la 264,7 mil.lei, acest fapt nu s-a materializat şi într-o majorare a profitului net. Şi asta, din cauza pierderilor de 8,2 mil. lei din activitatea financiară, or profitul brut al întreprinderii a fost pe măsura cifrei de afaceri, fiind în creştere cu 3,4 mil. lei.

Acţionarii importanţi ai Orhei-Vit sunt companiile Development Group USA Inc. cu un pachet de acţiuni de 18,576%, ÎCS Development Group SRL cu 37,58% şi Euro-Pro Inc. cu 24,277%. Preşedinte al consiliului societăţii este omul de afaceri Alexandr Bilinchis şi se presupune că el al fi deţinătorul final al unei cote importante din capitalul social al Orhei-Vit.

Potrivit raportului financiar, unei acţiuni nominale a societăţii îi revin active în valoare de 92,4 lei. Unei acţiuni îi revin, totodată, 0,72 lei din profitul anului trecut. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este de 15,3 lei, cu puţin peste cea nominală, care constituie 15 lei.

Sursa: eco.md

Avem cele mai mici subvenţii din regiune, iar asta reduce esenţial competitivitatea produselor agricole moldoveneşti. De acestă părere sunt cei mai mari producători agricoli din ţară, care solicită autorităţilor majorarea ajutoarelor.

Fermierii spun că subvenţiile oferite de stat sunt insuficiente pentru revenirea agriculturii după seceta de anul trecut. Asta deoarece cheltuielile sunt mai mari decât subvenţiile, iar în aceste condiţii ei devin necompetitivi pe pieţele din regiune. Producătorii agricoli mai spun că vor avea cheltuieli cu 20 la sută mai mari pentru lucrările de primăvară, iar pentru a le efectua au fost nevoiţi să ia deja cu 50 la sută mai multe împrumuturi de la bancă faţă de anul trecut.

Vladimir Agachi din satul Pepeni, raionul Sângerei, deţine 2.000 de hectare. Pentru lucrările de primăvară el va cheltui, în acest an, cu până la 20% la sută mai mult decât anul trecut. Potrivit fermierului, s-au scumpit seminţele, carburanţii şi îngrăşămintelor minerale.

„Dacă anul trecut ajungea la 16 lei un kilogram de seminţe, acum este 35. Aceeaşi silitră pe care anul trecut am procurat-o cu 5-5,10 anul acesta este 6 lei. Dacă vor fi condiţiile anului trecut, sigur că vor surveni majorări şi a grâului, vedeţi că grâul în toamnă era 3 lei acum este 4 lei„, susţine fermierul.

Fermierii spun că vor fi nevoiţi să ia credite mai mari. „Anul trecut am luat la 500 de mii de lei credit, anul acesta avem la 800 de mii”, spune fermierul din Rezina, Oleg Negru.

Agricultorii susţin că fondul de subvenţionare ar trebui să fie de un miliard de lei, bani pe care Guvernul nu-i are.

„Evident că se doreşte mai mult, dar voi depune eforturi să atragem bani internaţionali, pentru că ceea ce astăzi îşi poate permite bugetul este practic o sumă care mărind-o înseamnă să iei de la copii, de la bătrâni”, susţine ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Fondul de subvenţionare pentru anul 2013 este de 460 de milioane de lei.

Sursa: publika.md

Societatea, aflată în proporţie de 90,8 la sută în proprietatea statului, a obţinut anul trecut un profit de 44,98 mil. lei faţă de 76,9 mil. lei în 2011. Activele nete ale companiei s-au redus cu aproape 2 mil. lei.

Activitatea companiei s-a redus considerabil. Potrivit raportului financiar, în 2012 cifra de afaceri a producătorului de ţigări a însumat 427,2 mil.lei faţă de 554,58 mil.lei cu un an în urmă. Costurile de producţie au însumat 322 mil.lei faţă de 419 mil. lei iar profitul brut a fost de 105 mil, lei faţă de 135,56 mil. lei în 2011.

S-au redus cheltuielile comerciale cu 5,1 mil.lei şi cele generale şi administrative, cu 7 mil.lei. Totodată, pentru alte genuri de cheltuieli operaţionale au fost alocaţi cu 3,8 mil. lei mai mult.

Întreprinderea a suportat pierderi din activitatea financiară, de aproape 2,5 mil. lei.

La reducerea profitului a mai contribuit şi faptul că pentru anul trecut sociatatea a achitat impozit pe venit în mărome de 7,3 mil.lei pe când în 2011 nu a suportat astfel de cheltuieli.

Amintim că anul trecut compania a achitat din profitul din 2011 dividende în mărime de 38,44 mil.lei aşa cum statul cere societăţilor unde este acţionar majoritar să repartizeze cel puţin 50% din profit la achitarea dividendelor. Porninnd de laaceastă logică, pentru anul trecut Tutun CTC trebuie să achite dividende în sumă de aproape 22,5 mil. lei.

Sursa: eco.md

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a participat astăzi la Adunarea Anuală Generală a Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului.

În cadrul reuniunii, reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură. De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr din Moldova şi ai „UniAgroProtect” au menţionat că modificarea plăţilor TVA la zahăr (8% vor fi transferate în bugetul de stat, 12% rămîn în contul producătorilor) ar reduce fluxul de contrabandă cu acest produs pe piaţa Moldovei.

Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr şi-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce priveşte creşterea nivelului de contrabandă odată cu creşterea cotei TVA la zahăr şi o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevede modificarea politicii fiscale.

În acelaşi context, reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni au criticat activitatea FISC-ului, dar şi reacţia lentă a instituţiilor guvernamentale la solicitările şi dovezile aduse de agricultori. Spre regret, actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală, a specificat preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a menţionat că Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect” întruneşte în rîndurile sale adevăraţi profesionişti, care abordează problemele din sectorul agrar cu discernămînt şi în cunoştinţă de cauză. Şeful Legislativului a specificat că, urmare a întrevederilor cu reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni, deputatul PDM Andrian Candu a înaintat, cu titlu de iniţiativă legislativă, pe 1 februarie curent, un proiect de lege, care prevede ca 12 la sută din TVA să rămînă la dispoziţia producătorilor agricoli, aceşti bani fiind înregistraţi pe conturi speciale şi folosiţi doar în procesul producţiei agricole.

În cadrul evenimentului, participanţii au menţionat că un sistem similar este folosit cu succes în Ucraina, şi, în aceste condiţii, producătorii moldoveni fac cu greu faţă concurenţei produselor ucrainene. Plus de aceasta, şi în alte ţări din regiune există rate reduse la TVA – România (se discută să fie redusă taxa TVA pînă la 9%); Polonia (5-7%), Rusia (10%), Belarus (10%). La nivel concurenţial, aceasta de asemenea creează dificultăţi pentru producătorii naţionali.

La acelaşi subiect, reprezentanţii producătorilor agricoli au mai solicitat ca impozitul unic consolidat în agricultură să fie aprobat în Parlament şi să intre în vigoare începînd cu luna mai curent.

Sursa: moldpres.md

Republica Moldova are perspective bune în agricultură, dar, în acelaşi timp, se confruntă cu probleme majore legate de irigaţie şi în sectorul zootehnic. Aceste probleme trebuie rezolvate cu ajutorul autorităţilor. O declaraţie în acest sens a făcut expertul român în agricultură Cornel Costeliuc, unul din cei 10 experţi din statele membre ale UE care se află într-o vizită de studiu în Republica Moldova, transmite IPN.

„Reprezint asociaţia crescătorilor de taurine din judeţul Suceava. Am o colaborare mai veche cu cei din Moldova. Ne încântă ce am găsit la dumnevoastră, credem că sunt paşi importanţi pe care aţi reuşit să-i faceţi atât în agricultura convenţională, cât şi în cea ecologică. Observ însă că la partea de irigaţie Moldova are o problemă. Ar trebuie Guvernul să se implice ferm deoarece seceta vă afectează an de an”, a remarcat expertul român.

Cornel Costeliuc a mai spus că experţii europeni sunt de părere că moldovenii trebuie să dezvolte sectorul produselor tradiţionale şi ecologice. „Aveţi domenii în care trebuie să faceţi ceva mai mult. Mă gândesc la sectorul zootehnic. Se pare că nu reuşiţi să acoperiţi necesarul de lapte, produse lactate şi carne din producţia locală. Aici Guvernul ar trebui să acorde o atenţie sporită. Cred însă că vă apropiaţi bine de cerinţele UE”, a mai adăugat expertul.

Cei 10 experţi din România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria au sosit în Moldova în cadrul proiectului „Politici de dezvoltare agricolă şi rurală: standarde de dezvoltare”, finanţat de Programul Est Est Fără Frontiere (EEFF), Fundaţia Soros Moldova. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, prezent la masa rotundă din cadrul proiectului, a declarat că agricultorii moldoveni au nevoie de experienţa celor care au parcurs calea integrării europene, celor care au beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza agricultura.

Ana Coreţchi, director de program al EEFF, a remarcat că mai mulţi ani în urmă un jurnalist rus a spus că moldovenii nu se gândesc la viitor şi nu-şi dau seama de bogăţia pe care o calcă în picioare, făcând referire la solul bogat. Ana Coreţchi speră că schimbul de experienţă între agricultori va fi benefic şi va duce la elaborarea politicilor care să ajute Moldova să-şi valorifice potenţialul agricol la justa valoare.

Potrivit datelor oficiale, agricultura moldovenească formează 15% din PIB, 40% din totalul de exporturi, iar 27% din populaţia activă este antrenată în lucrări agricole.

Sursa: ipn.md