Biroul Naţional de Statistică informează că, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile în ianuarie-iunie 2024 comparativ cu perioada respectivă a anului 2023 a crescut cu 5,5% (în preţuri comparabile), inclusiv:
producţia vegetală a crescut cu 13,0%;
producţia animalieră a crescut cu 4,4%.
Producția vegetală
Pentru roada anului 2024 gospodăriile de toate categoriile au semănat 1560,8 mii ha sau cu 22,5 mii ha (cu 1,4%) mai puțin faţă de anul 2023.
Structura suprafeţelor însămânţate cu culturi agricole după categorii de producători indică că, cea mai mare pondere o au întreprinderile agricole, cărora le revin 885,5 mii ha sau 57% din toată suprafaţa însămânţată a ţării, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) le revin 382,5 mii ha sau 24%, iar gospodăriilor populaţiei – 292,8 mii ha sau 19%.
În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânţate cu sfeclă de zahăr (92% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date), rapiţă de toamnă (87%), porumb pentru siloz și masă verde (83%), grâu (78%), orz (74%), floarea soarelui (68%), soia (61%) și ierburi anuale (58%).
Totodată, gospodăriile populației și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dețin 96% din suprafeţele sădite cu cartofi, 94% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare, 93% din suprafeţele plantate cu legume de câmp, 79% din suprafețele ocupate cu ierburi perene, 67% din suprafețele însămânțate cu porumb pentru boabe și 59% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe.
Producția animalieră
Producţia animalieră pe principalele tipuri se caracterizează prin următoarele date:
În ianuarie-iunie 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în gospodăriile de toate categoriile a fost înregistrată majorarea producţiei (creşterii) animalelor cu 10,1%, care a fost generată de sporirea producţiei în întreprinderile agricole cu 17,7%.
Concomitent, producţia animalelor în gospodăriile populației s-a micşorat cu 1,8%.
Producţia de lapte în gospodăriile de toate categoriile a scăzut cu 1,3%, drept urmare a micşorării acesteia în gospodăriile populației cu 4,9%.
Totodată, în întreprinderile agricole producţia de lapte a crescut cu 18,8%.
Producţia de ouă în gospodăriile de toate categoriile s-a micșorat cu 10,5% în rezultatul scăderii producţiei de ouă în gospodăriile populației cu 19,8%.
Conform stării la 1 iulie 2024 faţă de data respectivă a anului precedent în întreprinderile agricole a fost înregistrată mărirea efectivului de animale (cu excepția efectivului de vaci pentru lapte).
Totodată, în gospodăriile populaţiei efectivul de animale a scăzut pe toate speciile (cu excepția efectivului de porcine).
Reorganizarea va eficientiza activitatea ambelor companii și urmează a fi realizată de Agenția Proprietății Publice, în calitate de acționar unic al acestor întreprinderi.
Absorbția de către „Barza Albă” a companiei „Aroma” va consolida poziția pe piață a întreprinderii și va spori volumul vânzărilor la nivel local, dar și exporturile, ca urmare a îmbunătățirii dotării tehnologice și, respectiv, a creșterii nivelului de productivitate și calitate a produselor.
Totodată, vor fi valorificate eficient mărcile din posesia S.A. „Aroma” și stocurile de distilate și divin, ceea ce va permite extinderea și diversificarea piețelor de desfacere.
După restructurare, pentru anul 2025, se planifică o creștere de circa 23% a vânzărilor nete față de anul curent și consolidarea pe piață a companiei.
Compania „Barza Albă” are o istorie de circa 80 ani, iar piața de desfacere include state ca: Australia, SUA, România, Israel, China, Țările Baltice, Cehia, Germania, întreg teritoriul CSI, Kazahstan, Kârgâzstan.
În anul 2022, S.A. „Barza Albă” a primit statutul de obiect al patrimoniului cultural național al Republicii Moldova.
Terenurile agricole de calitate superioară vor fi protejate, pentru a nu fi admisă scoaterea neargumentată a acestora din circuitul agricol și desfășurarea operațiunilor ce conduc la degradarea solului.
Guvernul a aprobat, astăzi, Regulamentul cu privire la schimbarea destinației terenurilor agricole de calitate superioară.
Schimbarea destinației terenurilor agricole, în scopul dezvoltării infrastructurii urbane sau rurale, se va efectua doar în baza unor condiții care rezultă din prevederile Codului urbanismului și construcțiilor.
Aceasta va fi posibilă pentru necesitățile social-culturale ale populației, dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, construcția infrastructurii economice, sănătate, educație și sport.
Totodată, schimbarea destinației va fi efectuată în baza unei analize cost-beneficiu, care urmează să fie acceptată de către autoritățile administrației publice locale sau de Guvern, în funcție de importanța acestora – locală sau națională.
Noile prevederi vor intra în vigoare pe 7 martie 2025.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare reamintește despre granturile disponibile pentru crescătorii de ovine și caprine.
Granturile, în valoare maximă de 1 milion dolari SUA per beneficiar, sunt destinate susținerii investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de producere și procesare în sectorul zootehnic.
Banii pot fi utilizați pentru construcția și modernizarea exploatațiilor zootehnice, dotarea acestora cu tehnologii de ultimă generație, precum și achiziționarea animalelor de prăsilă.
De asemenea, sunt disponibile fonduri pentru eficientizarea energetică a exploatațiilor, inclusiv pentru implementarea tehnologiilor de obținere a energiei regenerabile (stațiilor de biogaz și a panourilor fotovoltaice).
Pentru a beneficia de granturi, producătorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Să fie înregistrați și să activeze în teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți.
Să fie deținători legali ai bunurilor ce fac obiectul stimulării prin grant, având un termen de arendă sau comodat de minim cinci ani.
Să dispună de un plan de afaceri viabil pe termen lung.
Să contribuie cu minimum 50% din valoarea sub-proiectului investițional.
Lista completă a criteriilor de eligibilitate și documentele necesare pentru aplicare pot fi consultate în Manualul de alocare a granturilor.
Dosarele pot fi depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, până pe 2 august 2024.
Regina Naturii este o companie specializată în procesarea și exportul de miere. Și-a început activitatea în anul 2014 și s-a dezvoltat vertiginos până în prezent.
În anul 2023, compania a început primele livrări către Kaufland România, iar în 2024 a exportat, în premieră, miere de salcâm în fagure către sectorul HoReCa din țara vecină.
„Până în 2023, noi am exportat doar miere în vrac. Piața României a fost pentru noi punctul de pornire pentru exportul de miere. Am început livrările în 2016, iar pe parcurs ne-am concentrat pe dezvoltarea acestei piețe,” spune Nicanor Negru, manager Regina Naturii.
FOTO: Regina Naturii;
Managerul explică faptul că, discuțiile cu rețeaua de magazine Kaufland au început în cadrul unei întâlniri organizate de proiectul USAIDAgricultura Performantă în Moldova, acum 3 ani, la care au participat reprezentanții mai multor rețele din această țară.
„După aproape doi ani de negocieri, am reușit să stabilim un parteneriat solid cu Kaufland,” adaugă el.
Deși România este un producător important de miere, Regina Naturii a reușit să acceseze această piață prin calitatea produselor, prețuri competitive, ambalaj profesionist și atractiv.
Pentru a îndeplini cerințele logistice, marfa este livrată la platformă o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni, fiind astfel necesar un depozit în România.
Mierea este livrată în borcane de la 250 la 800 gr
„În 2023, am avut primele livrări în rețeaua Kaufland și, pe parcurs, am ajustat sortimentul în funcție de cererea de pe piață. Unele produse s-au dovedit a fi de succes, în timp ce altele nu s-au bucurat de cererea așteptată,” explică Nicanor Negru.
Consumul de miere în România este mai mare decât în Moldova, atât în retail, cât și în sectorul HoReCa.
„Anul acesta am avut cerere pentru mierea de salcâm în fagure în sectorul HoReCa din România. Acesta este un tip de produs pe care Regina Naturii îl livrează pentru prima oară la export, clientul fiind identificat la expoziția Anuga, la care am participat cu suportul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.
Deși, pentru început, volumul exportat nu este mare, sperăm ca acest export să ne permită dezvoltarea acestui tip de produs, iar anul viitor să livrăm cantități mai mari,” spune managerul Regina Naturii.
Pe partea de vânzări în retail, compania este în discuții și cu alte țări, dar încă nu a reușit să încheie contracte de livrare.
Nicanor Negru:E necesară reducerea cotei TVA la miere de la 20% la 8%
Discutând despre sectorul apicol al Republicii Moldova care în ultimii ani se confruntă cu mari provocări, Nicanor menționează că se observă o tendință de creștere a vânzărilor de miere la târguri și în piețe unde calitatea mierii nu este verificată, iar vânzările în rețelele de magazine sunt în scădere pentru că cei care comercializează în magazine trebuie să achite impozite și alte taxe, ceea ce face ca mierea la raft să fie mai scumpă decât la piață.
„Pentru a susține sectorul apicol, este necesară implicarea statului. O propunere este reducerea cotei TVA la miere de la 20% la 8%, similar altor produse agricole și practici din Uniunea Europeană,” sugerează Nicanor Negru.
Un alt aspect problematic este utilizarea pe larg a siropului invertit (mierea artificială) în industria alimentară.
„Am făcut multe sesizări și recent am văzut că în sfârșit vor fi luate măsuri. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor solicită tuturor operatorilor din domeniul alimentar să eticheteze corect siropul invertit și să nu-l comercializeze sub denumirea de „Miere artificială”, explică Negru.
Exportatorul consider că, pentru a se dezvolta și a obține profit, apicultorii trebuie să își diversifice produsul, să producă în așa fel încât produsul să aibă cumpărător.
„Pentru noi este o perioadă complicată, dar ne facem munca cu dedicație și efort. Experiența ne-a demonstrat că trebuie să ținem cont de ceea ce producem, să avem miere monofloră de calitate înaltă pe care să o promovăm corect și să o vindem la un preț corect,” concluzionează Nicanor Negru.
Între 26 și 28 noiembrie 2024, Bordeaux Exhibition Centre va găzdui cea de-a 24-a ediție a Vinitech-Sifel, evenimentul mondial de referință pentru inovație și schimb de soluții în sectoarele vitivinicol și horticol.
Sub noua președinție a lui Bernard Farges, recunoscut purtător de cuvânt al sectorului și președinte al Comité National des Interprofessions des Vins (CNIV), Vinitech-Sifel 2024 promite să aducă în prim-plan cele mai noi tehnologii și soluții pentru viitor.
Agrobiznes este la această ediție partener media în România, Republica Moldova și Italia.
Detalii despre eveniment
Vinitech-Sifel este recunoscut ca locul de întâlnire esențial pentru profesioniștii din domeniu, aducând împreună 900 de expozanți și 45.000 de vizitatori din peste 80 de țări. Ediția din acest an va oferi o platformă extinsă de soluții și inovații, concentrându-se pe următoarele aspecte cheie:
Tehnici de cultivare: Inovații în metodele de cultivare și tehnologiile de protecție a culturilor.
Echipamente pentru pivnițe și crame: Cele mai recente echipamente și tehnologii pentru vinificație.
Îmbuteliere și ambalare: Soluții moderne pentru ambalarea și distribuția produselor vitivinicole.
Servicii și formare profesională: Oferte educaționale și de formare pentru profesioniștii din domeniu.
Marketing: Strategii și soluții pentru promovarea și vânzarea produselor vitivinicole.
Programul evenimentului
Pe parcursul celor trei zile, Vinitech-Sifel va găzdui peste 70 de conferințe, forumuri și simpozioane, abordând subiecte precum diversificarea culturilor și tranziția agro-ecologică. De asemenea, evenimentul va include o nouă zonă de expoziție dedicată start-up-urilor, unde vor fi prezentate inovații și tehnologii de ultimă oră.
Bernard Farges, președintele Vinitech-Sifel 2024
Bernard Farges, președintele CNIV și vicepreședinte al Conseil Interprofessionnel du Vin de Bordeaux (CIVB), va conduce ediția din acest an a Vinitech-Sifel. Cu o carieră dedicată viticulturii și un angajament puternic față de acest sector, Bernard Farges va aduce expertiza și viziunea sa pentru a ghida evenimentul spre noi orizonturi.
FOTO: VINITECH – SIFEL
„Sunt foarte onorat de încrederea acordată și încântat să preiau președinția salonului internațional Vinitech-Sifel. Este un eveniment-cheie pentru industria noastră, care se află în plină restructurare. Prin amploarea sa și prin rezonanța sa internațională, evenimentul reunește și conectează profesiile, oferă un cadru pentru schimbul de cunoștințe și deschide noi orizonturi. Viitoarea reuniune va fi foarte importantă, deoarece, după luni de criză, întrebări și eforturi, trebuie să lucrăm la soluțiile de mâine… Iar răspunsul la această reînnoire va fi cu siguranță colectiv.”
Ediția din 2024 va include și următoarele elemente distinctive:
Trasee tematice: Vizitatorii vor putea urma trasee tematice care acoperă diverse aspecte ale agriculturii și viticulturii, cum ar fi agricultura ecologică, fructele și legumele cu emisii reduse de carbon, tehnici de cultivare și echipamente pentru pivnițe și crame.
Premii pentru inovare: Evenimentul va premia inovațiile remarcabile în patru categorii: cultivare, ambalare, prelucrare și servicii de comercializare.
Spații dedicate start-up-urilor: Peste 50 de start-up-uri vor fi prezente, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi cele mai recente inovații și de a participa la concursuri de pitch și întâlniri de afaceri.
Forumul de experiență: O platformă pentru schimbul de experiențe și cunoștințe, cu sesiuni de formare, coaching și întâlniri la locul de muncă.
Evenimente de networking: Seara de networking și afterwork-ul expozanților vor oferi ocazii suplimentare de a stabili contacte și de a discuta oportunități de colaborare.
Ieri, s-a desfășurat prima ședință de lucru a Consiliului Consultativ al Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală (CCAR).
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor de cercetare și inovare, instituții de învățământ cu profil agricol, membri ai asociațiilor de fermieri și reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale.
Ședința a avut ca obiectiv principal inițierea și dezvoltarea unei colaborări eficiente între Consiliul Consultativ și CCAR.
În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre importanța unei comunicări deschise și a unui parteneriat eficient între părți, subliniind necesitatea unei implicări comune în sprijinul agricultorilor din Republica Moldova.
Un alt punct important al discuțiilor a fost analiza serviciilor de consiliere oferite de CCAR în primul semestru al anului 2024.
Participanții au evaluat eficiența acestor servicii, identificând atât aspectele pozitive, cât și domeniile care necesită îmbunătățiri.
Concluziile și propunerile formulate au vizat optimizarea serviciilor de consiliere agricolă și rurală, cu scopul de a crește calitatea și accesibilitatea acestora pentru producătorii agricoli și rurali.
În deschiderea ședinței, vicepremierul Vladimir Bolea a subliniat:
„Știința trebuie să fie în capul mesei în tot ceea ce facem. Fără o bază solidă de cunoștințe și inovație, nu putem progresa.
Consultările pe care le facem nu trebuie să fie o formalitate, ci un proces real de ascultare și înțelegere a nevoilor agricultorilor.
Lucrul în colaborare cu asociațiile profesionale este esențial, acestea contribuind semnificativ la consultarea și implementarea politicilor agricole”.
Traderul de cereale din SUA, Bunge (BG.N), și gigantul elvețian Viterra, susținută de Glencore (GLEN.L), sunt aproape de a obține o aprobare condiționată din partea autorităților antitrust ale UE pentru fuziunea lor de 34 miliarde USD, a declarat miercuri o persoană cu cunoștințe directe despre aceasta pentru Reuters.
Companiile au anunțat acordul de a crea una dintre cele mai mari firme de comerț agricol din lume acum un an, pentru a concura mai bine cu liderii de piață Archer-Daniels-Midland (ADM.N) și Cargill (CARG.UL).
Bunge și Viterra s-au preocupat, la începutul acestei luni, să vândă fabricile de procesare și rafinare a semințelor oleaginoase ale Viterra din Ungaria și Polonia pentru a atenua preocupările privind concurența ale UE.
Acum, companiile vor ajusta aceste aspecte oferite în schimbul aprobării Comisiei Europene, urmând să țină cont de feedbackul primit de la participanții de pe piață, a spus persoana respectivă.
Comisia, care urmează să decidă asupra acordului până la 1 august, și Bunge au refuzat să comenteze.
Acordul, care a primit undă verde în Brazilia, se confruntă cu obstacole de reglementare și îngrijorări din partea grupurilor de fermieri din Canada.
Bloomberg a fost prima publicație care a raportat despre aprobarea iminentă a UE.
Ce va schimba tranzacția Bunge – Viterra
În SUA, afacerile Viterra din domeniul achiziţiilor şi vânzărilor de cereale au fost impulsionate anul trecut de preluarea Gavilon. Fuziunea anunţată marţi va impulsiona afacerile Bunge în al doilea exportator mondial de porumb şi soia, unde Bunge are o prezenţă mai mică decât rivalii ADM şi Cargill.
În Ucraina, cel mai mare producător mondial de floarea soarelui şi de asemenea cel mai mare furnizor mondial de ulei de floarea soarelui, combinaţia dintre Bunge şi Viterra va deţine trei fabrici de procesare a oleaginoaselor la Harkov, Dnipro şi Nikolaev.
Preluarea Viterra va duce cifra de afaceri a Bunge, care în 2022 a avut venituri de 67,2 miliarde de dolari, mai aproape de cele ale rivalului Archer-Daniels-Midland Co, care a avut cifra de afaceri de aproape 102 miliarde de dolari.
Archer Daniels Midland Co, Bunge, Cargill Inc şi Louis Dreyfus Co., regrupate popular sub acronimul ABCD, sunt cele patru mari grupuri care domină industria mondială a tranzacţiilor cu cereale.
În 2021, Nadejda, care locuiește în satul Parcani, a decis să înceapă să cultive căpșuni într-o seră pentru a-și face viața mai puțin solicitantă.
„Trebuia să îngrijesc șase vaci. Mă trezeam cu noaptea în cap pentru a colecta laptele, care trebuia vândut cât mai repede posibil, pentru a nu se altera și lucram până la miezul nopții pentru a face brânză,” spune Nadejda Dobrova.
Este o muncă destul de istovitoare la vârsta de 60 de ani, adaugă ea.
„Am cultivat căpșuni și înainte, dar doar în câmp deschis, iar recoltele erau adesea distruse de ploi.”
A trăi în mediul rural din Moldova este o luptă continuă.
Femeile ca Nadejda, care locuiesc în sate, sunt adesea mai afectate de sărăcie decât semenele lor care trăiesc în orașe.
Această realitate dură se datorează adesea oportunităților limitate de a obține un venit și accesului redus la educație. Mai puțin de jumătate dintre femeile din zonele rurale ale Moldovei au studii superioare, comparativ cu două treimi dintre femeile din mediul urban.
Puțin peste jumătate dintre ele sunt angajate oficial, comparativ cu mai mult de 90% dintre femeile din zonele urbane.
Aproape jumătate dintre ele lucrează în agricultură, adesea în roluri informale, neplătite. Și, presate de normele sociale, ele preiau și cea mai mare parte a muncilor casnice și responsabilităților de îngrijire.
Dar, acum aceste femei adoptă un rol mai proactiv în încercarea de a-și câștiga existența. Și povești ca cea a Nadejdei sunt tot mai numeroase.
Decizia ei de a cultiva căpșuni a dat roade când a încercat să înființeze o seră, ceea ce părea inaccesibil din punct de vedere financiar, până a dat de anunțul PNUD și Suediei.
Ideea sa de afaceri și eforturile au fost recompensate cu mentorat și sprijin financiar, ceea ce a ajutat-o să construiască o seră și să importe răsaduri. Acum, căpșunile ei dulci și aromate se vând ca pâinea caldă.
Totuși, femeile reprezintă doar o treime din toți antreprenorii din țară și continuă să se confrunte cu practici discriminatorii alimentate de stereotipuri de gen care le limitează accesul la capital.
Responsabilitățile de îngrijire care le țin legate de casele lor le restrâng capacitatea de a dedica timp afacerilor sau altor opțiuni de carieră – o provocare întâmpinată de multe femei din întreaga lume.
Apoi, trebuie să se confrunte atât cu secetele, cât și cu inundațiile cauzate de schimbările climatice care au afectat grav sectorul agricol din Moldova, reducând productivitatea, provocând eroziunea solului și alunecări de teren, distrugând proprietăți și luând vieți.
Dependența puternică de agricultură și lipsa veniturilor decente fac ca femeile din mediul rural să fie mai vulnerabile la perturbările legate de climă, adesea împingându-le și mai adânc în sărăcie.
În ultimii ani, Republica Moldova a avansat semnificativ în munca sa pentru egalitatea de gen, ducând la o creștere în recentul Indice Global al Disparităților de Gen, unde Moldova a urcat pe locul 13 în 2024 de pe locul 35 în 2018.
Programul Național 2023-2027 de Accelerarea Egalității de Gen încorporează, printre altele, măsuri specifice pentru a stimula abilitarea economică a femeilor, inclusiv în zonele rurale.
Dar, pentru a asigura un succes susținut și rezultate de dezvoltare robuste și incluzive, egalitatea de gen și schimbările climatice trebuie abordate împreună. Acest lucru include:
Îmbunătățirea accesului femeilor la resurse precum finanțare, educație, timp și recalificare.
Extinderea cunoștințelor femeilor despre practicile reziliente la schimbările climatice și asigurarea participării lor la planificarea acțiunilor climatice.
Avansarea participării femeilor în procesele de luare a deciziilor și în roluri de conducere în comunitățile rurale.
Asigurarea că îmbunătățirile infrastructurii, transportului public și serviciilor sociale sunt adaptate nevoilor femeilor din mediul rural.
Aici intervin proiecte precum „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor” din Moldova, inițiate de PNUD și Suedia, care susțin întreprinderile și gospodăriile conduse de femei și inteligente din punct de vedere climatic pentru a îmbunătăți statutul lor economic, social și educațional.
Și se pot trage concluzii importante din succesul său.
Este crucial să oferim femeilor instrumentele potrivite și să le ascultăm vocile, astfel încât să poată juca un rol activ în soluționarea provocărilor, în special a acțiunilor climatice, pentru a ajuta la transformarea și reziliența comunităților lor.
Inițiativa a oferit acces la practici mai durabile și tehnologii reziliente la riscurile climatice, cum ar fi serele, irigarea prin picurare și energia regenerabilă pentru procesarea alimentelor, pentru 130 de femei din 7 raioane.
Acest lucru a condus la îmbunătățirea nivelului lor de trai și a contribuit la prosperarea comunităților lor.
Implicarea femeilor în luarea deciziilor și în dezvoltarea strategiilor locale de reziliență climatică a contribuit la diversificarea economică și la soluții inovatoare pentru provocările locale.
Pentru a asigura un impact susținut și o transformare mai amplă, este esențial să continuăm să sprijinim inițiativele locale promițătoare, astfel încât acestea să se poată extinde în toată țara și să atragă mai multe investiții.
Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030, care promovează programe de finanțare pentru antreprenoriatul feminin, este un început bun.
În final, ceea ce este măsurat primește atenție. Lipsa datelor dezagregate pe sexe și a bugetării sensibile la gen fac ca femeile din sectorul agricol rural să fie invizibile și adesea trecute cu vederea când vine vorba de investițiile în creșterea economică la nivel național.
Folosind succesul și lecțiile învățate din prima etapă a proiectului, PNUD, Suedia și Norvegia vor continua să pledeze pentru reforme ale politicilor și investiții economice care să fie sensibile la gen și climă, pentru a aborda nevoile și provocările specifice cu care se confruntă femeile din mediul rural.
Alinierea investițiilor cu abilitarea și reziliența femeilor din mediul rural nu doar că contribuie la avansarea lor socio-economică, dar și sporește reziliența comunităților, favorizează creșterea incluzivă și susține dezvoltarea durabilă a Moldovei.
Toate aceste eforturi susțin ambiția țării de a îndeplini Agenda 2030 și de a fi pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, abordarea provocărilor interdependente ale schimbărilor climatice și inegalității de gen pentru a stimula dezvoltarea durabilă în Moldova necesită eforturi concertate. Este nevoie de implicarea tuturor.
