Statele Unite colaborează cu România şi Republica Moldova pentru a creşte exporturile de cereale ale Ucrainei pe Dunăre, în contextul în care explorează rute alternative pentru exporturi, după ce Rusia s-a retras din Iniţiativa privind Cerealele pe Marea Neagră, a declarat miercuri un înalt oficial al Departamentului de Stat de la Washington, potrivit Reuters, scrie agrobiznes.ro.

În următoarele săptămâni va avea loc o întâlnire cu românii şi moldovenii pentru a discuta despre maximizarea traseului Dunării, a adăugat sursa citată.

Acordul privind cerealele, intermediat de Turcia şi Organizaţia Naţiunilor Unite în iulie 2022, a permis exportul în siguranţă al cerealelor din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Luna trecută, Moscova a ieşit din acord, acuzând Occidentul că împiedică exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei.

Acordul a avut ca scop atenuarea unei crize alimentare globale şi a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene. De la prăbuşirea sa, preţurile cerealelor au crescut, deoarece forţele ruse au vizat porturile ucrainene cu salve de rachete şi drone.

Ucraina este un mare cultivator şi exportator de cereale la nivel mondial şi, în mod normal, transportă milioane de tone de alimente din porturile sale de apă adâncă de la Marea Neagră, Odesa şi Mikolaiv (Nikolaev), dar a trebuit să se bazeze pe porturile sale de la Dunăre după ce Rusia s-a retras din acord luna trecută.

Washingtonul a lucrat, de asemenea, cu Turcia pentru a sprijini eforturile sale de a readuce Rusia în acordul privind cerealele, a adăugat oficialul.

Turcia încearcă să convingă Rusia să revină la acordul privind cerealele, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan este aşteptat să se deplaseze în curând în Rusia pentru a discuta despre acordul prăbuşit.

Calitatea recoltelor depinde de calitatea solului. Solul sănătos trebuie să devină o prioritate a fermierilor, care azi, în goana după profituri, nu se gândesc la viitorul și sănătatea copiilor lor, scrie ipn.md.

Agricultura naturală este cea mai ieftină și mai potrivită, fără de mirosuri urâte, fără poluarea mediului, a apelor, a solului etc. O spune expertul în biotehnologie de la Centrul Experimental „Prometeu”, cercetătorul științific Alexandru Brătuțel.

Într-o conferință de presă, Alexandru Brătuțel a declarat că promovarea agriculturii naturale ar feri fermierii de secete, prin cultivarea culturilor de acoperire cu multiple efecte benefice asupra ecosistemelor locale.

Inclusiv ar permite sporirea volumului de materie organică vie în sol, menținerea vieții în sol anul împrejur.

Expertul în biotehnologie spune că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare trebuie să promoveze cunoștințe adânci din agricultura naturală.

Potrivit lui, cunoașterea agriculturii naturale este un obiectiv extrem de indicat fermierilor agricoli autohtoni și celor de peste Prut. Și aici trebuie să realizată „unirea agricolă” pe ambele maluri, mai ales că starea de spirit și capacitățile inovaționale ar permite de realizat acest imperativ foarte ușor.

În viziunea sa, este nevoie de contribuția ambelor ministere – din partea Republicii Moldova și din partea colegilor din România.

Alexandru Brătuțel a făcut un apel către Guvernul Republicii Moldova și către Guvernul României să renunțe pas cu pas, dar categoric, la aplicarea de orice chimicale pentru a reinstaura agricultura naturală.

Cercetătorul științific a punctat mai multe obiective care, în opinia sa, trebuie să devină naționale și chiar transfrontaliere.

Unul din ele este reorientarea agriculturii către inputuri exclusiv naturale, cu eliminarea totală din uz a produselor agricole sintetizate chimic. Un al obiectiv este promovarea pe larg a culturilor pseudo cerealiere în schimbul culturilor cerealiere – cânepa și mălaiul. De asemenea, un obiectiv trebuie să fie tranzitarea la agricultura fără arat.

Lista punctelor vamale de trecere a produselor petroliere importate pe cale rutieră, feroviară și navală, se extinde.

În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de lege, propus la inițiativa Ministerului Finanțelor, care prevede completarea punctelor de trecere a frontierei, prin care se permite introducerea produselor petroliere, cu: Giurgiulești-Galați, Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, Mirnoe-Tabaki, Vulcănești-Vinogradovka și Giurgiulești-Reni (pe cale rutieră), Basarabeasca – Serpniovo-1 (pe cale feroviară) și Giurgiulești-Port (pe cale navală).

În prezent, se permite importul produselor petroliere pe cale ferată prin punctele de trecere la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova: Ocnița, Cuciurgan, Etulia, Giurgiulești și Ungheni, iar prin intermediul mijloacelor de transport auto – doar prin punctele de trecere a frontierei Leuşeni–Albiţa, Tudora–Starokazacie, Otaci–Moghiliov–Podolski şi Pervomaisk-Cuciurgan.

Proiectul urmărește extinderea punctelor de trecere a frontierei destinate importului produselor petroliere și după expirarea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în vederea asigurării decongestionării traficului de la punctele de trecere a frontierei utilizate în prezent pentru importul de produse petroliere.

În scopul îmbunătățirii fondului genetic al animalelor din ferme, Guvernul a aprobat un Regulament ce prevede procedura de recunoaștere a societăților și exploatațiilor de ameliorare și a fermelor zootehnice de prăsilă. 

Prin urmare, vor fi recunoscute:

• asociațiile crescătorilor de animale în calitate de – societăți de ameliorare;
• fermele pentru creșterea porcilor hibrizi, în calitate de – exploatații de ameliorare;
• deținătorii de albine, păsări și alte specii de animale – drept ferme zootehnice de prăsilă.

Recunoașterea entităților nominalizate va fi efectuată de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, prin intermediul Comisiei de ameliorare, în scopul efectuării corecte a lucrărilor de selecție, ameliorare și evidență zootehnică a animalelor.

Programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia au fost aprobate în ședința Guvernului din 30 august, 2023.

Programul a fost elaborat cu sprijinul proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă. 

Potrivit Ministrei mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, prin adoptarea programului, Republica Moldova și-a propus să se alinieze la eforturile globale de a limita impactul negativ al schimbărilor climatice:

Programul național de adaptare la schimbările climatice setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier și este însoțit de un plan de acțiuni pentru prevenirea și depășirea riscurilor și vulnerabilităților provocate de schimbările climatice. 

Documentele prevăd intervenții specifice în fiecare din cele șase sectoare. 

• În sectorul forestier se va insista pe creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova – o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice. Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%. 
• În sectorul agricol va fi încurajată promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii. 
• În sectorul transport urmează a fi revizuite și îmbunătățite standardele pentru construcția și menținerea infrastructurii drumurilor, ținându-se cont inclusiv de daunele aduse de schimbările climatice. 
• În sectorul sănătate urmează a fi ajustate protocoalele clinice existente sau elaborate protocoale noi pentru profilaxia și tratamentul bolilor cauzate sau acutizate de schimbările climatice. 
• În sectorul energetic ar urma să fie îmbunătățită infrastructura de aprovizionare cu energie electrică pentru a minimiza pierderile cauzate de fenomenele climatice extreme. 
• Una din măsurile pentru sectorul apă prevede încurajarea cetățenilor și sectorului privat să adopte măsuri de reutilizare a apei pentru necesitățile menajere și industriale. 

Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, fiind predispusă îndeosebi la inundații și secete.

Doar inundațiile din 2008 au provocat pagube de peste 120 de milioane de USD, iar secetele care au avut loc între anii 2007 și 2012 au provocat pierderi economice de peste un miliard de dolari, afectând 80% din teritoriul țării. 

Vinurile aduc 5% din PIB, ceea ce este foarte important și sunt mândria agriculturii din Republica Moldova susține ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care spune că a fost luată decizia de a subvenționa cu 200 de mii de lei fiecare hectar de viță-de-vie plantat, scrie tvrmoldova.md.

Problemele cu care se ciocnesc viticultorii și vinificatorii sunt la fel ca și peste tot. Vorbim despre concurența acerbă. Spre exemplu, Spania are un milion de hectare de viță de vie care produce la hectar 22-25 de tone de struguri și în Republica Moldova, declarat avem 55 de mii de hectare și foarte multe dintre ele sunt vechi, cu productivitate medie de 4,5-5 tone. Este o productivitate foarte mică, de aici iese și costurile foarte mari”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

Ministrul spune că a fost la ședința de Consiliul de Produs și vrea să informeze deținătorii de viță-de-vie să-și înregistreze vița-de-vie în registrul vitivinicol obligatoriu.

Rusia ia în considerare înfiinţarea unei societăţi comerciale unificate pentru exportarea îngrăşămintelor, în încercarea de a-şi majora influenţa asupra preţurilor pe pieţele mondiale, transmite Bloomberg, scrie agrobiznes.ro.

Ideea a fost propusă în iulie de Dmitri Mazepin, fondatorul producătorului de îngrăşăminte Uralchem PJSC, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

De atunci, ideea a fost discutată cu ministrul Industriei, Denis Manturov, şi premierul Mikhail Mishustin, dar încă nu a fost luată o decizie, susţin sursele.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului nu a răspuns solicitărilor de a comenta informaţia, în timp ce biroul de presă al Uralchem a precizat că nu are cunoştinţă de propunere.

Rusia este cel mai mare producător mondial de îngrăşăminte, fiind responsabilă pentru aproximativ 15% din consumul anual global.

Deşi companiile de îngrăşăminte nu au fost incluse în sancţiunile internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei, în urma importanţei lor pentru securitatea alimentară globală, porturile baltice au oprit manipularea acestor produse, contribuind la scăderea livrărilor.

Exodul din Rusia al firmelor maritime globale, al unor bănci şi companii de asigurări internaţionale fac mai dificilă trimiterea de mărfuri peste hotare.

Unii producători de îngrăşăminte nu sunt îngrijoraţi că afacerile lor ar putea fi afectate. Exporturile celor mai multe tipuri de îngrăşăminte s-au redresat deja la nivelul de dinaintea războiului, astfel încât producătorii nu văd cum i-ar putea ajuta propunerea, susţin sursele.

O societate comercială unificată ar da Guvernului rus mai mult control asupra veniturilor din export şi ar permite Moscovei să exercite o influenţă mai mare asupra preţurilor pe pieţele mondiale.

Rusia a cerut condiţii mai uşoare de export pentru producătorii săi de îngrăşăminte, în negocierile pentru restabilirea acordului de export de cereale, care a permis Ucrainei să livreze prin Marea Neagră.

În prezent companiile tranzacţionează bunurile lor prin Elveţia şi alte ţări terţe. Anterior, Rusia a avut cu Belarus o alianţă privind comerţul cu potasiu, ceea ce i-a permis să controleze preţurile şi 40% din vânzările globale de nutrienţi prin plafonarea producţiei. Preţul potasiului s-a prăbuşit când s-a renunţat la alianţă, în 2013.