Epidemia de pestă porcină africană din China şi tranziţia spre proteinele pe bază de plante în diete ar putea modifica pieţele agricole din Uniunea Europeană în următorii zece ani, ducând la o fluctuaţie a preţurilor la carnea de porc şi la o cultivare mai mare de leguminoase şi soia, transmite Reuters, citează Agerpres.
Criza de pestă porcină africană a decimat efectivele de porci din China, declanşând o creştere semnificativă a importurilor de carne de porc şi o majorare a preţurilor.
Într-un raport publicat marţi, Comisia Europeană susţine că exporturile anuale de carne de porc din UE ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone în jurul anului 2022, în funcţie de cât de rapid vor fi refăcute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane tone anul trecut. Ulterior exporturile de carne de porc se vor mai reduce, până la 3,4 milioane tone în anul 2030, dar chiar şi aşa va fi vorba de un volum mult superior celui înregistrat înainte de epidemia de pestă porcină africană din China, estimează Executivul comunitar.
„Preţurile ar urma să rămână la un nivel ridicat până când îşi revine producţia chineză şi ar putea să scadă brusc în funcţie de viteza cu care va avea loc revenirea şi cât de mult va creşte producţia competitorilor UE”, a apreciat Comisia Europeană, referindu-se la SUA, Brazilia şi Canada.
Cu toate acestea, Comisia atrage atenţia că există şi un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca şi Franţa) să fie afectaţi şi ei de epidemia de PPA, descoperirea oricărui focar major riscând să le afecteze exporturile. În prezent, un număr de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestă porcină africană, în primul rând fiind Bulgaria şi România.
Executivul comunitar susţine că orice scădere a preţului cărnii de porc este puţin probabil să stimuleze cererea în Europa, care este dominată de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în creştere constantă, iar Comisia se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în vedere îngrijorările consumatorilor cu privire la sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.
Aceleaşi îngrijorări ar urma să ducă la creşterea culturilor cu un conţinut bogat în proteine. Astfel, suprafaţa cultivată cu leguminoase în UE ar urma să se extindă până la 2,5 milioane hectare în 2030, comparativ cu 1,5 milioane hectare în acest an, în tip ce suprafaţa cultivată cu soia boabe va creşte până la 1,3 milioane hectare de la un milion de hectare.
Culturile cu conţinut bogat în proteine ar putea beneficia şi de creşterea cererii pentru produse lactate de a animale care nu au fost expuse la substanţe modificate genetic, ceea ce înseamnă că ar putea înlocui soia modificată genetic în furajele animalelor, adaugă Comisia.
Rapiţa va rămâne cea mai importantă cultură de oleaginoase, având vedere valoarea sa în rotaţia culturilor şi posibilitatea de a fi utilizată în hrana animalelor ca furaj ce nu conţine substanţe modificate genetic, adaugă executivul comunitar.
Comentarii