Știri

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis o avertizare de cod galben de condiții meteorologice complicate.

Pe 22-23 martie pe teritoriul țării se prevăd condiții meteorologice complicate:

• pe 22 martie vor cădea precipitații sub formă de ploaie, treptat cu transformare în lapoviță și ninsoare, pe spații extinse puternice.

Pe 23 martie temporar va ninge slab;

• vântul nord-vestic va prezenta intensificări:
• pe 22 martie izolat în rafale de până la 15-20 m/s;
• pe 23 martie pe întreg teritoriul țării în rafale de până la 15-20 m/s, izolat de până la 21-25 m/s, viscolind zăpada;
• izolat se vor produce depuneri complexe, pe drumuri ghețuș.

Vremea se va răci accentuat și către 23 martie temperatura medie zilnică a aerului va scădea până la - 11 grade Celsius.

Sursa: stirilocale.md

Deputaţii au votat astăzi, în primă lectură, un proiect de lege ce prevede modificarea Codului fiscal al R. Moldova şi schimbarea modalităţii de restituire a TVA pentru agricultori, informează MOLDPRES.

Proiectul a fost propus de deputatul PD Adrian Candu şi prevede modificarea procedurii de restituire a TVA stabilită prin decizie de Guvern. Potrivit lui Candu, procedura este una dificilă, birocratică şi generează mai multe riscuri printre care faptul că agenţii economici s-ar putea confrunta cu lipsa mijloacelor financiare necesare pentru desfăşurarea activităţii.

Autorul proiectului propune ca cele 12% TVA pe care statul le restituie agricultorilor să rămînă la dispoziţia lor, iar banii să fie depozitaţi pe conturi speciale care vor putea fi folosite doar în procesul producţiei agricole.

Conform proiectului, prevederile modificărilor Codului fiscal se vor extinde şi asupra producătorilor de zahăr care pînă acum erau obligaţi să achite 20% TVA.

Începînd cu luna ianuarie curent a intrat în vigoare proiectul Guvernului ce stabileşte că producătorii vor achita 20% TVA la produsele agricole, iar statul le va restitui 12% într-o perioadă de 30 de zile.

Sursa: moldpres.md

Noile modificări ale regulamentului de subvenţionare a producătorilor agricoli urmăreşte, în opinia autorităţilor, perfecţionarea modului de repartizare a acestor subvenţii şi stimularea investiţiilor în agricultură.

Introducerea a două măsuri noi de subvenţionare agricolă, majorarea suportului oferit tinerilor fermieri şi grupurilor de producători, precum şi facilităţi pentru agricultorii din mediul rural sunt principalele modificări ale regulamentului de repartizare a acestor fonduri în 2013. Fermierii consideră, totuşi, că şi actualul regulament nu încurajează micii producători, iar suma fondului nu acoperă nici pe departe cheltuielile.

Reprezentanţii Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) au prezentat în cadrul mesei rotunde „Politici de subvenţionare pentru anul 2013" modul în care a fost repartizat anul trecut fondul de subvenţionare, precum şi modificările regulamentului din acest an.

Potrivit informaţiei furnizate, în anul 2012 a fost înregistrat un număr record de cereri de subvenţionare, aproximativ 5 mii sau de trei ori mai multe de cât în 2011. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate pentru măsura 5, care se referă la subvenţionarea procurării utilajului şi tehnicii agricole. Chiar dacă au fost introduse anumite restricţii, prevederi de limitare sau plafonare, peste 42% din fonduri au fost consumate anume pentru satisfacerea cererilor pentru această măsură.

Investiţiile subvenţionate în sectorul agroindustrial au crescut în 2012 cu 30% faţă de 2011

În afara faptului că AIPA a fost nevoită să facă faţă numărului mare de cereri, s-a confruntat şi cu problema asigurării cu subvenţii a celor care nu au reuşit să le acceseze în 2011 din cauza epuizării fondurilor.

„În 2011 a fost stopat procesul de recepţie a cererilor în condiţiile în care fondurile au fost epuizate. Mai mult de jumătate din fondul de subvenţii pentru 2011 a fost alocat pentru achitarea datoriilor pentru 2010 şi, în rezultat, pentru asigurarea repartizării subvenţiilor solicitate de fermieri a rămas suma de 180 milioane. Cei care nu au reuşit în prima jumătate a anului să depună cereri pentru subvenţii s-au trezit cu imposibilitatea de a beneficia de suport din partea statului", a precizat directorul adjunct al AIPA, Nicolae Ciubuc.

Totuşi, reprezentanţii AIPA dau asigurări că datorită noilor reglementări, cei care au fost lipsiţi de fonduri în 2011 au recuperat în 2012. Măsurile prioritare pentru autorităţi în urma politicilor implementare în sectorul agroindustrial sunt culturile pe teren protejat, plantaţiile multianuale, investiţiile în modernizarea şi renovarea fermelor, procurarea animalelor de prăsilă şi infrastructura post-recoltare şi procesare. Deşi au fost introduse anumite facilităţi şi a fost majorată suma pentru aceste măsuri, nu au fost înregistrate prea multe cereri privind investiţiile în aceste domenii. Pentru a impulsiona şi mai mult creşterea numărului de cereri pentru acest segment, sumele alocate vor fi majorate. Nicolae Ciubuc susţine că, în pofida condiţiilor dificile provocate de seceta dură şi a politicilor bugetar-fiscale din 2012, a fost atrasă o cifră record de investiţii în sectorul agroindustrial, de 4,6 miliarde de lei, cu 1,6 miliarde lei sau cu circa 30% mai mult decât în 2011.

Mai puţine acte pentru cererile de subvenţionare şi suport majorat pentru tinerii fermieri

Pentru anul 2013, în fondul de subvenţionare a fost aprobată suma de 400 milioane lei, care a fost suplimentată cu 60 milioane de lei din partea Comisiei Europene alocate sub formă de suport bugetar. La 30 ianuarie 2013 a fost aprobat regulamentul privind repartizarea şi gestionarea subvenţiilor.

Suplimentar la cele opt măsuri de subvenţionare aplicate în 2012, au fost introduse două măsuri noi privind subvenţionarea consolidării terenurilor agricole, precum şi a cheltuielilor de utilizare a sistemelor de irigare. Totodată, vor fi majorate fondurile pentru tinerii fermieri şi sunt introduse facilităţi în accesarea fondurilor pentru agricultorii din mediul rural. Potrivit regulamentului, tinerii fermieri sunt consideraţi cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, deşi în ţările europene este considerat fermier tânăr persoanele cu vârsta de 18-40 de ani.

Datorită integrării sistemului electronic, fermierii nu vor mai fi nevoiţi să prezinte actele de proprietate, dovada privind lipsa datoriilor la Bugetul Public Naţional, precum şi extrasul de la Camera Înregistrării de Stat. Totodată, doar pentru două măsuri şi nu trei cum era până acum, fermierii trebuie să prezinte un plan de afacere şi anume pentru înfiinţarea fermelor zootehnice, precum şi pentru infrastructura post recoltare şi procesare. De asemenea, a fost modificată şi prevederea regulamentului privind necesitatea studiilor în domeniu. „Până acum fermierii dintr-o gospodărie ţărănească care nu aveau studii, dar aveau şcoala vieţii, trebuiau să meargă la o companie de consultanţă, să încheie un contract, care de multe ori era fictiv. De aceea, pentru a nu crea obstacole în calea micilor fermieri care nu au diplomă sau studii specializate, am decis să excludem această obligativitate, excepţie făcând persoanele juridice", a menţionat Nicolae Ciubuc.

Noi direcţii de subvenţionare în 2013: consolidarea terenurilor agricole şi irigarea

Noutăţile regulamentului privind măsurile de subvenţionare a investiţiilor în sectorul agroindustrial reprezintă acţiuni de stimulare a direcţiilor prioritare stabilite de autorităţi. În consecinţă, în cadrul măsurii privind subvenţionarea creditării agricole vor fi subvenţionate integral creditele cu o dobândă de până la 14%, deoarece până acum subvenţiile acordate erau cu mult mai mici decât valoarea dobânzii.

O altă modificare se referă la măsura privind stimularea înfiinţării plantaţiilor multianuale, care prevede că la subvenţionarea livezilor de măr cu densitatea pomilor de la 700 la 1 200 pe hectar, subvenţiile vor constitui în continuare 10 mii de lei la hectar, dar vor fi eligibile acele cereri pentru suprafeţele plantate în toamna anului 2012.

De asemenea, investiţiile în creşterea legumelor pe arii protejate vor beneficia de susţinerea suplimentară din cauza numărului mic de cereri pentru această măsură, din start fiind alocate subvenţii care să acopere 50% din valoarea investiţiei. În cazul sistemelor de irigaţie, subvenţiile vor acoperi şi alte cheltuieli ce ţin de ţeava care aprovizionează sistemul de apă şi pelicula care acoperă bazinul pentru acumularea apei.

Subvenţiile acordate în acest an în valoare de 50% pentru fermele zootehnice de bovine se extind şi asupra materialelor de construcţii, precum şi a lucrărilor de proiectare a unei astfel de ferme. S-a triplat valoarea subvenţiei pentru procurarea ovinelor şi caprinelor de prăsilă cu vârsta de până la 20 de luni, de la 15 lei per kilogram până la 100 lei per kilogram, care permite recuperarea investiţiei în proporţie de 100%.

Una din măsurile suplimentare introduse în acest an prevede subvenţionarea consolidării terenurilor agricole în cadrul căreia vor fi compensate în proporţie de 50% din cheltuielile suportate pentru autentificarea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare, donaţie sau schimb şi înregistrare la organul cadastral teritorial a terenurilor agricole.

Pentru a beneficia de acest suport, fermierii trebuie să consolideze trei parcele indiferent de suprafaţă. Ultima măsură cuprinde acordarea subvenţiilor pentru stimularea irigării agricole. Vor fi subvenţionate în proporţie de 50-80% cheltuielile pentru energia electrică utilizată la pomparea apei prin sistemele centralizate, precum şi cheltuielile suportate pentru motorina şi benzina utilizată, de asemenea, la pomparea apei, subvenţiile alocate fiind de 50 de bani pentru fiecare metru cub de apă. Pentru a beneficia de aceste ajutoare, producătorii trebuie să prezinte lunar sau anual raportul privind utilizarea limitelor cantităţii de apă utilizată, iar Agenţia „Apele Moldovei" după aprobarea acestui raport va stabili mărimea subvenţiei pentru ca fermierul să le poată ulterior solicita de AIPA.

Tinerii fermieri vor putea beneficia de subvenţii majorate cu 10% pentru măsurile de investiţii în sectorul agroindustrial. Începând cu 1 martie au fost depuse 180 de solicitări care au fost deja analizate, iar altele 200 se află pe masa de lucru a AIPA. Subvenţiile nu vor mai fi repartizate în rate, în proporţie de 75% şi 25%, anul acesta fiind alocate subvenţii în proporţii de 100%. Termenul de acordare a subvenţiilor va fi de 30 de zile pentru cererile cu investiţii mai mici, iar solicitările mai complicate vor fi satisfăcute în 60 de zile.

Raluca Daminescu, reprezentant al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură România:

„E trist să spui că nu mai poţi aloca subvenţii din cauza că s-au terminat banii"

„Fondurile sunt alocate într-un mod echitabil şi transparent datorită unui sistem electronic performant şi vizibil pentru toţi cei care doresc să solicite subvenţii. Ceea ce am constat cu o oarecare surprindere şi tristeţe este faptul că nu ştiu cât este de mult sau puţin aceşti 400 milioane de lei anual, echivalentul a 25 mil. de euro, dar noi la APIA plătim aceşti bani într-o singură zi. E trist să spunem că în august ne-am oprit cu autorizarea plăţilor din cauza că s-au terminat banii. De aceea, poate şi cu insistenţa şi sprijinul fermierilor, autorităţile vor decide să aloce mai mulţi bani pentru susţinerea agriculturii. Într-adevăr, condiţiile impuse de AIPA pentru obţinerea acestor fonduri nu par uşoare pentru fermieri, însă dacă este să facem comparaţie cu cerinţele Comisiei Europene, aceste condiţii sunt destul de accesibile. Totuşi, cerinţele AIPA reprezintă un pas pentru a vă pregăti să atrageţi mai mulţi bani. În virtutea faptului că producătorii moldoveni vor avea posibilitatea să atragă fonduri europene, accesarea fondurilor de la AIPA este un exerciţiu foarte bun pentru a se obişnui cu cerinţele Uniunii Europene".

Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova:

„Fermierii mici, care sunt cei mai săraci, nici în anul acesta nu vor avea acces la subvenţii"

Considerăm că regulamentul de subvenţionare în agricultură este unul discriminatoriu pentru gospodăriile ţărăneşti. Fermierii mici şi mijlocii sunt discriminaţi şi ei obţin mai puţin decât contribuie la produsul agricol total anual. Fermierii mici care sunt cei mai săraci nici în anul acesta nu vor avea acces la subvenţii.

Inițial în proiectul regulamentului de subvenţionare nu era prevăzut subvenționarea livezilor de meri cu densitatea pomilor de la 700 la 1 200 pomi la hectar, prioritate fiind acordată livezilor mai mari. Evident că aceste tipuri de livezi pot fi plantate de fermierii mari, cu capacități sporite de finanțare. Inițial această propunere a fost acceptată de autorităţi, dar la aprobarea regulamentului final a fost impusă restricția că vor fi subvenționate livezile de meri care au fost înființate în toamna anului 2012. Prin urmare, fermierii care au plantat livezi de măr anterior perioadei menţionate sunt discriminați, fiind puși în situaţia să activeze în pierdere. În acest caz, fără susținerea din partea statului ei vor fi nevoiți să-și abandoneze afacerea în agricultură și să caute alte surse de venit, inclusiv și peste hotare. Suma fondului nu este îndeajuns pentru susținerea tuturor solicitanților. Un fond de un miliard de lei ar acoperi parțial cerințele fermierilor.

În acest context, noi solicităm modificarea regulamentului pentru anul 2013 prin completarea cu anumite prevederi. Acestea se referă la achitarea plăţilor pentru gospodăriile ţărăneşti în mărime de 100% din valoarea sumei autorizate în cazul când aceasta nu depăşeşte suma de 300 mii lei şi să fie eligibili pentru obţinerea subvenţiilor acei fermieri care au obţinut credite prin intermediul Asociaţiilor de Economii şi Împrumut.

În acelaşi timp, noi credem că este necesară direcţionarea a 50% din fondul de subvenţionare către gospodăriile ţărăneşti, iar mărimea fondului să valoreze nu mai puţin de 2% din PIB. Statul trebuie să stabilească care sunt direcțiile prioritare în care trebuie să se dezvolte agricultura Republicii Moldova, cum ar fi procesarea laptelui, a cărnii, fructe, legume, să creăm infrastructura post recoltare, frigidere, case de ambalare, să dezvoltăm producerea fructelor şi legumelor în sere etc."

Articol scris de Virginia Nica

Sursa: eco.md

Relaţiile commercial-economice moldo-cehe înregistrează o dezvoltare dinamică. În 2012 volumul comerţului exterior cu Cehia s-a majorat cu 15%. Au crescut cu 50% exporturile moldoveneşti pe piaţa cehă.

Datele au fost prezentate de către viceministrul economiei în exerciţiu, Octavian Calmâc, preşedinte din partea Republicii Moldova a Comisiei pentru cooperare economică moldo-cehă, la încheierea şedinţei a 4-a a comisiei. Evenimentul s-a desfăşurat la Chişinău, pe 19-20 martie, transmite IPN.

În cadrul şedinţei au fost analizate priorităţile de cooperare în domeniul implementării politicilor industriale, în special în crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale. Părţile au abordat subiectul creării unei pieţe energetice comune în cadrul Comunităţii Energetice Europene. Un aspect al discuţiilor a vizat transmiterea experienţei cehe în domeniul susţinerii de către stat a întreprinderilor mici şi mijlocii, a bunelor practici în domeniul micro-finanţării. „În toamnă un grup de experţi moldoveni vor pleca la Praga, unde vor prezenta oportunităţile investiţionale pe care le oferă Moldova, iar către 2014 sperăm să începem cooperarea în proiecte investiţionale", a spus Octavian Calmâc.

Preşedintele comisiei din partea Cehiei, Milan Hovorca, viceministru al industriei şi comerţului,a spus că Cehia, în calitate de ţară membră a UE, susţine opţiunile Republicii Moldova de integrare europeană. Oficialul a exprimat disponibilitatea colegilor cehi de a transmite experienţa de integrare a economiei Moldovei pe piaţa comunitară. El a spus că majorarea exporturilor moldoveneşti pe piaţa Cehiei constituie o dovadă a sporirii competitivităţii mărfurilor moldoveneşti.

Volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Cehia în 2012 a înregistrat suma de 81,9 mln dolari (+15,39% faţă de 2011). După valoarea schimburilor comerciale, Cehia se situează pe locul 16 între partenerii comerciali ai Republicii Moldova. Exportul de mărfuri a înregistrat 16,9 mln dolari, majorându-se cu 49,9% faţă de 2011 . Cehia se situează pe locul 19 în topul ţărilor în care Republica Moldova efectuează exporturi. Importul a însumat în perioada respectivă 65 mln dolari, majorându-se cu 8,9 faţă de 2011.

Sursa: info-prim.md

Două noi focare de febră porcină africană au fost raportate recent de Rosselkhoznadzor, agenția de control veterinar din Federația Rusă.

Ambele focare au fost depistate în zone sălbatice, unul în regiunea Tver, unde a mai izbucnit anul trecut o epidemie de pestă porcină, iar celălalt în regiunea Tula.

Potrivit raportului Rosselkhoznadzor, Institutul de Cercetare a Virologiei şi Microbiologiei Veterinare a prelevat probe patologice de la carcasele de mistreț descoperite la Sarmanto, în districtul Venesky şi a identificat material genetic care atestă prezenţa pestei porcine africane. Carcasele de mistreț au fost distruse prin ardere, conform normelor sanitar veterinare.

În regiunea Tver, virusul de pestă porcină africană a fost depistat în zonele Denkovo, Romashin şi Maksyaeevo, în carcasele a nouă mistreți descoperiți morți.

De menţionat că pesta porcină africană este o boală infecţioasă specifică suideelor, de natură virală, caracterizată prin febră, tulburări generale grave şi leziuni septice.

Sursa: recolta.eu

Fabricile de lactate acuză lipsa materiei prime, pe fondul secetei care a afectat domeniul agricol anul trecut. În aceste condiţii, producătorii intenţionează să utilizeze lapte de import, dar invocă taxele prea mari. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că aceste companii vor beneficia de sprijinul necesar.

Cei mai mari procesatori de lapte din ţară susţin că din cauza crizei de materie primă au sistat exporturile.

"În 2007 am exportat 1.300 de tone de lapte praf. Exporturile s-au redus substanţial, şi, de fapt, au fost sistate", susţine procesatorul de lapte din Bălţi, Elena Belan.

"Noi nu am îndeplinit comenzile toate anul acesta, fiindcă nu am avut producţie suficientă. Cam 20 la sută din comenzi nu le-am îndeplinit", spune procesatorul de lapte din Râşcani, Gheorghe Angheluş.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că producătorii de lapte vor beneficia de asistenţa necesară.

"Noi putem accepta o cotă oarecare de lapte, care să intre în Republica Moldova fără a fi taxat şi asta o vor face exact acele întreprinderi mari care au nevoie de mai mult lapte şi au piaţă de desfacere. Pentru a-i afecta mai puţin pe cei care lansează businessul", a declarat ministrul în exerciţiu al Agriculturii, Vasile Bumacov.

Mai mulţi fermieri din ţară au fost nevoiţi, în acest an, să-şi sacrifice animalele din cauza lipsei furajelor. Pentru a mări numărul de vaci mulgătoare, Ministerului Agriculturii a acordat crescătorilor de animale subvenţii în valoare de 12 milioane de lei. Pentru fiecare animal, statul a acordat 500 de lei.

Sursa: publika.md

Consiliul Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale a aprobat, la 19 martie curent, un credit de 10 milioane de dolari SUA pentru diminuarea consecinţelor secetei severe care a afectat în vara anului trecut agricultura Moldovei, comunică MOLDPRES.

"Proiectul „Asistenţă de urgenţă pentru agricultură" va reduce riscul amplificării în 2013 a efectelor secetei din 2012", a menţionat Abdoulaye Seck, manager de Ţară pentru Banca Mondială în Moldova. El a adăugat că Proiectul va acorda beneficii monetare fermierilor din cele mai afectate raioane care au semănat în toamna anului 2012 grîu şi care vor cultiva porumb în 2013.

Suportul de urgenţă este în acord cu Strategia de Parteneriat a Băncii Mondiale pentru Moldova. Acest proiect complementează alte două proiecte, care sînt în prezent în curs de implementare, „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova" şi „Competitivitatea agriculturii Moldovei".

Asistenţa financiară oferită de Banca Mondială va merge la producătorii de grîu şi de porumb şi la procurarea furajelor pentru a preveni reducerea numărului de animale în cele mai afectate raioane.

Seceta severă din vara anului trecut a compromis recoltele de grîu, porumb, floarea-soarelui şi de alte culturi şi a dus la scăderea produsului brut în sectorul agrar cu 29,2 la sută, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Producătorii de cereale au primit cîte 119.90 lei per hectar de la stat, compensaţie pentru acoperirea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grîului de toamnă pentru recolta anului 2013. Pentru procurarea cerealelor furajere fermierii au primit o compensaţie de 499 de lei pentru un animal.

Potrivit regulamentului aprobat de către Guvern, în scopul diminuării consecinţelor secetei din 2012 şi susţinerii producătorilor la semănatul grîului de toamnă pentru recolta anului 2013, precum şi în scopul păstrării şeptelului de animale, vor fi alocate 50 de milioane de lei.

De la momentul aderării Republicii Moldova la Banca Mondială, în anul 1992, Moldova a beneficiat de o sumă totală de 950 de milioane de dolari SUA, alocată unui număr de 46 de proiecte realizate în ţară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 12 proiecte active cu un angajament total de 296 de milioane de dolari SUA. Domeniile de suport includ educaţia, asistenţa socială, e-guvernarea, sănătatea, apa şi canalizarea, agricultura, dezvoltarea businessului şi altele.

Sursa: moldpres.md

Marea Britanie a importat 305,5 mii tone grâu în decembrie 2012, din care 107 mii tone au provenit din Germania. Aceasta este cea mai mare cantitate lunară importată înregistrată din iulie 1992. În decembrie 2011 s-au importat doar 93,8 mii tone grâu.

Cumulat, în sezonul iulie-decembrie 2012 s-au importat 1,3 milioane tone grâu, cu mult mai mult decât în perioada precedentă a sezonului trecut, când s-au importat 881,9 milioane tone.

În ultima lună a anului trecut, Marea Britanie a exportat numai 35 mii tone grâu, iar în primele 6 luni ale sezonului exportul total a fost de 512 mii tone, comparativ cu 1,5 milioane tone cât s-au exportat în perioada iulie - decembrie 2011.

Tot în decembrie 2012 s-au importat 88,6 mii tone orz şi 13,3 mii tone ovăz.

ARGENTINA
Producţie bună de porumb

Oficialităţile din Buenos Aires estimează, pentru sezonul 2012/2013, o producţie de porumb de 25 milioane tone. Vremea uscată şi caldă din luna ianuarie a redus din randamentul potenţial al culturilor şi a modificat prognoza privind viitoarea producţie. În ultimul raport, USDA a estimat producţia de porumb a Argentinei la 27 milioane tone.

În condiţiile în care se va realiza o producţie de 25 milioane tone porumb, aceasta ar reprezenta o creştere cu 16% faţă de sezonul trecut (şi va fi cea mai mare din ultimele 13 sezoane), când seceta prelungită a limitat producţia la 21,5 milioane tone.

În ceea ce priveşte producţia de soia (2012/2013), oficialii argentinieni apreciază că aceasta va fi de 50 milioane tone, în timp ce previziunile USDA estimează că se vor recolta 53 milioane tone soia.

UCRAINA
Mai mult ulei de floarea soarelui

Producţia de ulei de floarea soarelui, în luna ianuarie, a fost de 338 mii tone, cu 2% mai mult decât în luna decembrie 2012 şi cu 0,6% mai mult decât în ianuarie 2012.

În ultimele cinci luni ale sezonului curent, în Ucraina s-au produs 1,635 milioane tone ulei de floarea soarelui, cu aproape 1% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

KAZAHSTAN
Au început însămânţările de primăvară

Anul acesta, după Ucraina şi Rusia, şi Kazahstanul a început mult mai devreme campania de semănat de primăvară faţă de anul trecut. Până la data de 21 februarie, în 21 de ferme s-au semănat primele 3 mii de hectare, în partea de sud a Kazahstanului.

În Ucraina, până la 20 februarie erau deja semănate 15 mii de hectare, iar în Rusia fermierii au început campania de semănat de primăvară.

BULGARIA
Exporturi mai mari

În perioada 1 iulie 2012 - 28 ianuarie 2013, Bulgaria a exportat 1,911 milioane tone, cu puţin mai mult decât în aceeaşi perioadă din sezonul 2011/2012, când au fost exportate 1,798 milioane tone. Din totalul exporturilor efectuate în sezonul 2012/2013, către statele Uniunii Europene au plecat 1,7 milioane tone grâu şi 210,561 mii tone au plecat în afara UE.

În aceeaşi perioadă din 2012/2013, au fost exportate 300,74 mii tone orz (faţă de 305,5 mii tone în aceeaşi perioadă din 2011/2012) şi 214,133 mii tone porumb (740,3 mii tone porumb în perioada similară din 2011/2012).

Exportul bulgar de floarea soarelui a fost de 317 mii tone în perioada septembrie-decembrie 2012, cu 28% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2011. Principala destinaţie continuă să fie statele UE. În primele 15 zile ale lunii ianuarie 2013, Bulgaria a exportat doar 6 mii tone floarea soarelui, faţă de 50 mii tone cât s-au exportat în perioada 1-14 ianuarie 2012.

Prin portul Varna, de la începutul anului 2013, au fost exportate 110 mii tone cereale, mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2012, prin portul Varna au fost manipulate 400 mii tone cereale. Pentru creşterea capacităţii portuare este necesară o investiţie de 60 milioane euro într-un nou terminal.

UE
Noi taxe la importul de etanol

Producătorii americani de etanol critică Uniunea Europeană pentru impunerea de noi taxe vamale pentru importul de etanol, ceea ce va conduce la o creştere cu 10 la sută a preţului etanolului american vândut în Europa (cca. 0,25 USD/galon).

De pe urma efectelor acestor taxe vor beneficia producătorii din Germania, Franţa, Marea Britanie şi alte state producătoare de energie regenerabilă dar, în acelaşi timp, ameninţă să sporească tensiunile comerciale transatlantice.

Taxa vamală de 62,30 euro/tonă are drept scop împiedicarea exportatorilor americani de etanol să vândă în Europa sub costul de producţie. Noua taxă vamală a intrat în vigoare odată cu publicarea oficială din 25 februarie şi, conform declaraţiilor de la Bruxelles, are drept scop protejarea producătorilor europeni de biocombustibili care au suferit "un prejudiciu material", ca urmare a importurilor de dumping din Statele Unite în anii 2010-2011.

Producătorii americani de etanol au înregistrat în ultimele 12 luni o creştere a cotei de piaţă, ajungând la 15,7%, comparativ cu 1,9%, cât aveau în anul 2008.

BELARUS
Record la rapiţă

În Belarus, principala cultură pentru ulei este rapiţa. Nici floarea soarelui şi nici soia nu s-au cultivat înainte de 2012. Anul trecut s-au recoltat 705 mii tone rapiţă, cu 86% mai mult decât în 2011 şi cu aproape 15% mai mult decât precedentul record, înregistrat în anul 2009. Tot anul trecut s-a cultivat experimental floarea soarelui şi soia şi, chiar în condiţiile meteo dificile din vara trecută, s-au obţinut rezultate încurajatoare.

Sursa: revista-ferma.ro

Republica Moldova a livrat pe piaţa rusă 792,5 mii de decalitri de vinuri şi divinuri în 1 100 de loturi, de la începutul anului pînă la 18 martie, relatează MOLDPRES cu referire la un comunicat al Serviciului sanitar federal Rospotrebnadzor.

Toate probele de producţie alcoolică şi vinuri moldoveneşti expertizate în laboratoarele Rospotrebnadzor în ianuarie-martie 2013 au corespuns normativelor igienice, constată autoritatea sanitară.

Totodată aceasta anunţă că în prezent exportă vinuri pe piaţa rusă „doar 16 întreprinderi" din Republica Moldova. După ce în anul trecut mai mulţi producători au primit autorizare pentru exportul de produse alcoolice pe piaţa rusă, numărul combinatelor vinicole moldoveneşti care pot efectua livrări în Federaţia Rusă s-a apropiat de 50. Rospotrebnadzor informa la sfîrşitul anului 2012 că a solicitat mostre şi documentaţia de la încă patru întreprinderi moldoveneşti pentru a fi supuse procedurii de înregistrare de stat a vinurilor îmbuteliate în vederea exportului pe piaţa rusă.

Este o tendinţă sezonieră, la început de an exporturile sînt relativ reduse, astfel a explicat numărul relativ mic de întreprinderi care exportă produse alcoolice în Rusia, ministrul Agriculturii în exerciţiu Vasile Bumacov, solicitat de MOLDPRES. Astfel în primul trimestru al anului trecut Rospotrebnadzor a verificat în vamă 1155 loturi de băuturi alcoolice în volum de circa 89 mii decalitri.

„La început de an vinificatorii sînt obligaţi să treacă prin anumite proceduri, inclusiv să procure timbre de acciz, ca urmare şi numărul celor care livrează producţie este mai mic", a afirmat Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenologilor din Moldova. El a adăugat că după criza vinului din 2006, vinificatorii sînt mai precauţi şi testează şi alte pieţe decît cele din est, nu întîmplător ponderea livrărilor de vinuri moldoveneşti în Europa s-a dublat.

Recent Serviciul sanitar federal Rospotrebnadzor a anunţat că iniţiază procedura de examinare a posibilităţii de extindere a nomenclaturii produselor alcoolice din Moldova livrate pe piaţa rusă, în condiţiile în care există mai multe cereri din partea unor companii moldoveneşti. „Continuă să parvină solicitări de la producătorii de produse alcoolice din Republica Moldova. Peste 10 companii moldoveneşti planifică să-şi extindă lista de produse exportate în Federaţia Rusă", se arăta într-un comunicat al instituţiei.

Exporturile de băuturi alcoolice din R. Moldova pe piaţa rusă au depăşit în anul trecut 36 milioane de litri, potrivit datelor Rospotrebnadzor.

Sursa: moldpres.md

În contextul desfășurării ședinței Comisiei mixte interguvernamentale moldo-cehe de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, pe 19 martie 2013, la Chișinău, Camera de Comerţ şi Industrie a organizat o reuniune a oamenilor de afaceri din cele două state. La întrunire au luat parte factori de decizie, 6 reprezentanți ai mediului de afaceri din Cehia și cca 30 de agenți economici autohtoni.

În luarea sa de cuvînt, viceministrul economiei, Octavian Calmâc, președintele părții moldovenești a Comisiei, a spus că, odată cu înființarea Comisiei mixte interguvernamentale moldo-cehe, cu trei ani în urmă, relațiile comerciale dintre Moldova și Cehia au avut o dinamică pozitivă. "Am colaborat eficient în sectoarele transport, energie, standardizare, protecția consumatorilor ș.a. Pentru atragerea investițiilor și intensificarea schimburilor comerciale, vom susține și vom identifica în continuare noi domenii și noi proiecte."

Viceministrul Industriei și Comerțului al Cehiei, Milan Hovorka, președintele părții cehe a Comisiei, a accentuat că, țara sa susține Republica Moldova în aspirațiile de europene și salută negocierile privind semnarea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Comprehensiv cu UE. "Vă vom oferi suport pentru ca aceste negocieri să fie finisate în 2013, iar Acordul să fie cât mai avantajos pentru economia Republicii Moldova. Totodată, întreprinzătorii trebuie să fie pregătiți să facă față liberei concurențe. La momentul actual, datorită creșterii volumului schimburilor comerciale, pe piața cehă s-a diversificat oferta de mărfuri moldovenești. Suntem dispuși să vă oferim experiența noastră în vederea depășirii provocărilor liberalizării pieței".

După partea oficială, au avut loc întrevederi bilaterale. Din componenţa delegaţiei cehe au făcut parte companii ce activează în sfera bancară, credite investiţionale şi de finanţare a activităţilor de export, sisteme informaţionale, consultanţă şi logistică, agricultură și cercetare, producerea materialelor acrilat.

Prezent la reuniune, întreprinzătorul Leonid Cocier a spus că, și-a găsit parteneri de afaceri în Cehia, cu susținerea cărora dorește să înființeze o fermă, în Orhei. "Inițial, vom avea 100 de bovine pentru producerea laptelui. Deoarece avem nevoie de investiții, am venit să negociez cu o instituție bancară cehă pentru a afla care sunt condițiile de contractare a creditelor."

Conform datelor BNS, volumul comerţului exterior al Moldovei cu Cehia, pentru anul 2012, a înregistrat suma de 81,9 mil. USD, cu 15,35% mai mult comparativ cu anul precedent. Exportul de mărfuri realizat în perioada de referință a însumat 16,9 mil. USD, crescând cu 49,5% faţă de 2011. Cehia deţine o pondere de 0.78% în volumul total al exportului RM.

Importul de mărfuri efectuat în 2012 în Republica Moldova din Cehia a însumat 65 mil. USD şi a înregistrat o creștere de 8,87 % în raport cu anul 2011. Cehia deţine o pondere de 1.25 % în volumul total al importului RM.

Lucrările Comisiei moldo-cehe se vor încheia la 20 martie prin semnarea Protocolului celei de a IV-a reuniuni a Comisiei moldo-cehe pentru cooperare economică, industrială și tehnico-științifică.

Sursa: chamber.md